171 matches
-
printre primii disponibilizați ai societăților comerciale au fost rromii. Cum nici meseriile tradiționale nu le mai ofereau suficiente resurse materiale rromii au ajuns În momentul actual la o stare materială extrem de grea. Există cartiere mărginașe ale orașelor unde locuiesc și ursari care duc o viață sub limita sărăciei. În familiile acestor rromi nici nu se mai poate vorbi de practicarea meseriilor tradiționale. Îndeletnicirile de bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
poate vorbi de practicarea meseriilor tradiționale. Îndeletnicirile de bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc Împreună diferite categorii de rromi și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc Împreună diferite categorii de rromi și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi, Șerbești comuna Săucești, comuna Dofteana, comuna Asău, comuna Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi, Șerbești comuna Săucești, comuna Dofteana, comuna Asău, comuna Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din județul Bacău locuiesc și alte grupări de rromi care nu sunt ursari. Pieptănarii. Dintre numeroasele comunități de rromi transilvăneni, bine Întemeiate sunt cele ale rromilor pieptănari, Întemeiate În județele Mureș (la Vălenii de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din județul Bacău locuiesc și alte grupări de rromi care nu sunt ursari. Pieptănarii. Dintre numeroasele comunități de rromi transilvăneni, bine Întemeiate sunt cele ale rromilor pieptănari, Întemeiate În județele Mureș (la Vălenii de Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În Subcarpații Curburii, În zona Bârsești-Tg. Jiu sau la Voșlăbeni În Depresiunea Giurgeului (foto 6) . Povestiri adevărate. ”În anul 1845, În orașul Roman populația de origine rromă reprezenta 3,2% din total. Ei se ocupau cu vărăritul, erau tencuitori, cazangii, ursari, fierari, muzicanți. Proveniți din mediul rural de pe moșiile mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama fetelor leneșe, uituce etc. De asemenea, făceau aluzie la fetele de măritat care se înroșeau până la urechi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale, Ursul ți-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale, Ursul ți-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la zgomotele din jur, filozofând la chestiuni asupra cărora mintea omenească nu s-ar fi putut pronunța cu exactitate. Dar povestea acestui mamifer carpatin nu este de natură să creeze bună dispoziție, ci, dimpotrivă, o adâncă tristețe. Prins de țiganii ursari în pădure, a fost salvat de jandarmi tocmai în momentul în care acești ticăloși se pregăteau să-l schilodească smulgându-i unghiile și dinții pentru a fi dresat să joace prin târguri și iarmaroace. De la jandarmerie a fost predat grădinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul de dulciuri care-ți lăsau gura apă și ursari care puneau urșii să danseze pe melodiile celebre ale vremii, ale lui Cristian Vasile și Jean Moscopol. Fântâni cochete, statui și monumente moderne invadau aleile, iar printre ele, când se lăsa noaptea, te bucurai de spectacole de artificii. Grădinile și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vîndă”. Pentru ca imaginea personajului să fi și mai hazlie, meșterii populari din comuna bârlădeană Îi mai atașaseră și „...un gheb”. Pus pe salvat onoarea tuturor minoritarilor, cenzorul Andrei, i-a desființat pe cei doi țigani de la Iana deoarece „...urs și ursar se fac numai țiganii, care sînt nelipsiți din vălăret și din sat” ceea ce contravenea dispozițiilor inimosului partid egalitarist. Cât despre halatul „jidanului” de la Rafaila, Adăscăliție scrisese (și Andrei tăiase cu neasemuit sârg) următoarele „...este o pelerină ruptă și murdară, cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
obiceiurile de familie și sărbătorile calendaristice. Amintesc câteva dintre ele: - Boldenii (florarii) - pe vremuri confecționau flori artificiale pentru coroane, coronițe, jerbe, iar astăzi vând flori. - Cărămidarii (cărămizari) - tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici). Ei provin din ursari, vătrași și rudari. - Fierarii - se ocupau cu prelucrarea fierului inclusiv cu feroneria și lăcătușeria, confecționau unelte din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit fierari, pieptănari (prelucrau osul și cornul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit fierari, pieptănari (prelucrau osul și cornul, confecționând piepteni și alte obiecte), ciurari (prelucrau piei de animale și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]