234 matches
-
299 Nicolae Iorga, Studii documentare, București, 1920, vol.VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea după ce au rostit-o odată și au scris-o într-o carte, numită Cartea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rămâne vecinică, neschimbată, nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu, care e mai mare și mai puternic decât dânsele, de s-ar pune luntre și punte și de-ar întrebuința orișice ar voi, nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată" (op. cit., p. 101). 301 Referiri la Cartea lumii face Mircea Vulcănescu în Dimensiunea românească a existenței, București, Ed. Fundației Culturale Române, 1991. Autorul arată că "lumea este o carte de semne, un "trepetnic". Întrebările "E semn bun?" ori
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care nu se știe de unde provine. Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vino în caleașcă! Imediat m-am simțit luată pe sus și am zburat împreună cu ea peste case și blocuri, peste dealuri și munți împodobiți cu zăpadă argintie, peste mări și țări, până când am zărit un castel imens, străjuit de doi ursi polari, cu blana pufoasă și albă ca spuma laptelui. Niște oameni de gheață ne-au condus până la palat. Eram uluită! Era un palat cu totul de cleștar, cu turnuri înalte, împodobit cu diamante asemeni celor de pe rochia crăiesei. Îmi era
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, În Întâia noapte a nașterii, după unele socotințe În cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
românească. Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței de argint . Ursitoarele vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul În lume . Boierul aude cum cea dintâi ursitoare Îi menește copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind În programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce În prim plan acțiunea stihiilor naturii. Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare Îl ursesc astfel: să hie bogat și norocos ; să 46 fie hoț și criminal ; lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou născutul. Răspunsul dat atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. Față de el, Dumnezeul creștin care Îl Îndrumă pe personajul din basm plecat să afle
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o strângia cu brâuu șî stăteai trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî. Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării ursitoarelor. La naștere, moașele ursesc, adică Închină pe nou născuți ursitoarelor. Acțiunea moașei, În afara precauțiilor luate Înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese În lume; să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
50 muncă, iar, dacă e fată, pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut. Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din lucrurile de mâncare să se ospăteze ursătorile, iar cu argintul să le trateze, pentru a ursi bine. Înfățișarea acestora (trei fete mari cu puterea de a destina, fiecare zice câte ceva, dar se Întâmplă ceea ce spune ultima sau cea mai mică; trei femei, care determină zilele, norocul și viitorul omului; niște duhuri care locuiesc În cer și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cer și se prefac În femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut; trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă; suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum Îi va fi viața lui și cu deosebire ce moarte va avea și cât va trăi. Din cele două povestiri, se desprinde rolul important jucat de moașă la naștere. Ea primește copilul la venirea lui pe lume, Îl ridică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din scrisa sau data copilului, lucru care apare mai clar În basme, unde norocul și mintea sunt puse În cumpănă dreaptă. Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile În cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni până a trăsnit În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
până a trăsnit În acel moment numai clianțul. După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le Îmblânzi, a le Îmbuna); În cazul În care ele nu găsesc sare, pită și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: Spun boresele că Înainte vreme, Înainte de botez, uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a Înecat. Femeile cred Însă că ursitoarele ursesc și acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc În ceasul rău și cărora le merge rău toată viața. Desprindem câteva constatări din textul de mai sus
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În basmul [Bunica nu vrea să-și salveze nepoata de la moarte, când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar mamaia, mă-sa lu tatăl fetii, refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost ursită să moară după cinci zile de la cununie. Dumnezeu, cel care a dorit astfel să-i prelungească viața fetei, conchide: -Ai văzut, Petre, că nu vrea să-i dea? Dar eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prelungească viața fetei, conchide: -Ai văzut, Petre, că nu vrea să-i dea? Dar eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat fetei lu fecioru ei, eu cum sî-i dau la fata aia. [SÎ rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile. O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani Băiatul Își făcuse loc sub spini și acolo murise. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile consemnează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, În monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă Într-o carte numită Cartea Sorții, rămâne veșnică, neschimbată, nimene În lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e În stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat-o. Un singur mijloc prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om, s-ar ruga
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat-o. Un singur mijloc prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om, s-ar ruga nemijlocit după aceasta și anume până ce n-au apucat a i-o scrie În Cartea Sorții, să-i croiască o soartă mai bună. Dacă Însă au apucat a i-o scrie, atunci e În zadar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lăsa În mână. Copilul când era de-o zi, ziceai că-i de o lună. Tatăl copilului a stat treaz toată noaptea pentru a putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri. Spusele ursitoarelor sunt consemnate Într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună. Reacția copilului este promptă: ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut frunza fagului! Copilul cere ursitoarelor să-l ursească să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani! Ursitoarele lau ursat din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la ele. Se admite astfel o formă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai Întorc; zânele Îi prefac În dobitoace ori În stane de piatră. Cei care au Îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci Împărăția lor se va stinge, căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d un picior! 69 Vestea căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]