306 matches
-
S-a numărat printre cei care au sprijinit existența Atelierului de Gravură, locul care a stimulat importante realizări în perioada anilor ’70 în domeniul gravurii. Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”. A folosit foarte mult procedeul gravării cu acizi a plăcilor litografice, pe care le-a folosit pentru a imprima, cu ajutorul preselor, pe suport de carton, litografii alb
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
Bratu Iulian Cei de la - Dacă primești o șaorma invers, ai ghinion toată ziua; - O șaorma înfășurată cu hârtia înăuntru înseamnă că șaormarul te place; - Dacă îți pui o șaorma sub pernă, ursitul tău îți va face o dedicație pe burtiera de la Taraf TV; - Dacă ți se scurge sos pe partea stângă a gurii, e semn rău; - Dacă îți rămâne maioneză în barbă înseamnă că te va prinde controlul pe RATB; - Dacă s-
Bancul Zilei: Superstiții despre Șaorma și Rusalii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63986_a_65311]
-
de externe trimite o copie a acestui raport ministrului nostru din Paris, însoțind-o de observații defavorabile; puțin lipsea și chiar colonelul Pencovici ar fi fost revocat pentru că îndrăznise de a rezista dorințelor Austriei. Întâmplarea însă și buna {EminescuOpXI 396} ursită a României voiseră ca postul de ministru din Paris să fie ocupat de cătră un om eminent, căruia, cu toate slăbiciunile lui, și adversarii îi recunosc o capacitate neobicinuită și sentimentele cele mai patriotice. D. Cogălniceanu, primind nota confidențială a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu bostan, julfa și alte bunătăți ale bucătăriei bunicii din „cartea” rurală, pe care le așteptam în postul Crăciunului. Și, să nu uit de fetele mari, care așteptau această noapte un an întreg, în speranța lor de a-și vedea ursitul! Credem că avem suficiente motive, atunci și acum, care să ne determine, pe noi toți, cei cu origini sănătoase, rurale și nu numai, să fim alături de colega noastră pentru derularea proiectului Practici de Sântandrei și să multiplicăm demersul nostru, în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ghicit viitorul la masa ursitoarelor au reprezentat una din atracțiile serii. În acest mod, practicile rituale au fost reînviate. Coarnele de bour, usturoiul, covașa sînt doar cîteva dintre „armele” cu care se duce lupta împotriva spiritelor rele. (Cristina Olteanu) CU URSITUL Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie 2003, Iași, pagina 5 Sărbătoarea Sfîntului Andrei a început încă de ieri la „Hala Centrală”, unde elevii de la Școala Normală „Vasile Lupu” au organizat o manifestare inedită. Încercând să readucă sărbătoarea în atenția „orășenilor”, ei au
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
bărbatul e iute la mînie, sarea - că e cumpătat, strachina spartă-fericirea, foaia înseamnă că e intelectual.... Mai sînt și unele „de rău”, dar pe alea nu le spunem”, ne-au mărturisit Otilia, Andreea, Petronela și Aida, tinere inițiate în arta ursitului. „Profețiile” se plătesc cu cît vă lasă inima, ca să „vă fie de bine!” și să-și cumpere elevii un brad de Crăciun, pe care să-l împodobească în fața școlii. (G.P.) IMPRESII DE LA ORGANIZATORI, ELEVII Istoria se scrie... prin practici de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca) Agapi, Domnia Sa fiind schimbul unui bănuț. Sarea înseamnă moliciune, iar cioburile fericire. În această noapte fetele își pot afla ursitul. Tradiția spune că, dacă își pun sub pernă busuioc sfințit, sau un pieptene ,sau manâncă o turtă, sărată tinerele vor afla cu cine se vor căsători. Tot în această noapte strigoii bântuie liberi. Pentru a fi feriți de acțiunea lor
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
a acestei expoziții, a acestei manifestări, mai corect spus. Mă bucur din suflet că ați putut avea ocazia,voi cei mici, să vedeți lucruri pe care altădată oamenii le foloseau la acest an nou, de ce fetele incercau să-și afle ursitul în această seara. De ce, fiindcă același lucru se face și peste o luna, iarăși e o discuție foarte complicată, acuma nu ajungem la ea.În timp, noi am adoptat anul nou de la intâi ianuarie, dar sute de ani pana în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-lea, înaintașii noștri au practicat acest străvechi inceput de an, altfel nu se explică de ce fetele și astăzi încă se mai duc la gard, în cotețul porcilor sau se mai uită în fantână ca să vadă acolo un chip de bărbat, ursitul acela pe care tot îl așteaptă. Și îl așteaptă și domnișoarele de astăzi. Să nu credeți că internetul, cu ale sale site-uri matrimoniale, reușește să rezolve toate aceste probleme. Nu, de multe ori sunt mai bune aceste metode și
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-uri matrimoniale, reușește să rezolve toate aceste probleme. Nu, de multe ori sunt mai bune aceste metode și de asta probabil că fetele încă mai vin aici sau in sate se mai duc pe la babe știute, atoateștiutoare, ca să afle acest ursit. Ei bine, doamna Agapi și echipa dumneaei a reușit să ne aducă în fața aceste obiecte extraordinare, să inventeze anumite procedee, ați văzut acolo acea urnă în care se poate pune un bănuț, fiindcă totul costă. Și la păzitul usturoiului la
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă și de numele său, asociat în viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă și de numele său, asociat în viziunea populară ursitului, scrisului, precum și de credința populară că, dacă o fată cade pe gheață pe neștiute, se va mărita repede 96. O altă credință populară că, în noaptea Sf. Vasile, cerul se deschide 97, sugerează posibilitatea comunicării între lumi prin relații spațio-temporale
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor se continua astfel: veneau la palatul domnesc dascălii școalelor cu discipolii lor, care rosteau orații întâi în grecește și apoi în românește...” Ajunul Crăciunului În Ajunul Crăciunului, se agită fetele mari, ca să-și viseze ursitul, adică viitorul soț. Astfel, fata pune, sub perna pe care va dormi, toate lingurile cu care a mâncat la masă, așa cum au rămas- nespălate. Tot așa, după ce s¬a spălat, își pune săpunul și pieptănul sub pernă. De obicei, se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
acoperă mormântul cu pânză albită, se fac slujba de pomenire și praznic acasă. Dezgropaniei la 7 ani reprezintă, probabil, o reminescență a vechilor culte precreștine. OBICEIURI DE URSIT Dintotdeauna fetele tinere au dorit să-l cunoască pe viitorul lor bărbat (ursitul), ceea ce a dus la apariția mai multor datini practicate în noaptea Sfântului Vasile sau a Sfântului Andrei. În acest scop, fetele se strâng în jurul unei mese și pun pe ea câte un obiect: un inel, un ban de argint, o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a nimerit inelul se va logodi curând și va avea parte de un băiat chipeș, pe când cea care a găsit banul de argint se va mărita cu un bărbat bogat. Cărbunele tras de sub strachină de către o altă fată simbolizează că ursitul ei va fi negru la față și la inimă. La fel va fi și soarta fetei care a scos pieptenele: va avea parte de un bărbat urât. Cea care a nimerit fusul va avea parte de un bărbat obraznic și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întâlnit mai ales în Tarnița. Un grup de fete cu lumânări în mână se duce la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era dat să se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se încheie și cel al anului care va veni. Fiecare fată va visa ce-i va fi hărăzit să i se întâmple în noul an. În noaptea de Bobotează, fetele pun sub pernă busuioc sfințit pentru a-l visa pe ursitul lor. Pentru a afla din ce parte vor veni pețitorii sau ursiții, fetele luau din casă nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
visa ce-i va fi hărăzit să i se întâmple în noul an. În noaptea de Bobotează, fetele pun sub pernă busuioc sfințit pentru a-l visa pe ursitul lor. Pentru a afla din ce parte vor veni pețitorii sau ursiții, fetele luau din casă nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna februarie are
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vor veni pețitorii sau ursiții, fetele luau din casă nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna februarie are o rezonanță aparte pentru îndrăgostiții din întreaga lume. Cred că e de neuitat Sfântul Valentin - „Ziua îndrăgostiților”, serbată în 14 februarie, însă sper să nu uităm că și noi românii avem propria sărbătoare a iubirii - „Dragobetele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă, să spargă și să se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești/ După Ursitul Doinei să pornești./ De l-ai găsi stând la masă/ Cu fată frumoasă/ Să pară că-i o cățea țâțoasă/ Să-i dai sub masă./ De l-ai găsi stând pe pat/ Cu nevastă frumoasă/ Să i se pară că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altminteri, teoreticienii au subliniat natura stereotipă a acestui gen codat, în maniera adaptată vremurilor moderne a commediei dell'arte, cu o structură narativă invariabilă și niște roluri caracteristice (eroul, trădătorul, tatăl nedreptățit, tânăra femeie înșelată care-și întâlnește până la urmă ursitul etc.). Specifică romantismului, melodrama e și un gen așa-zicând "democratic", pentru că se adresează tuturor claselor sociale, deznodământul optimist ilustrând "unitatea utopică a unei lumi fericite", unde oamenii sunt egali și unde meritul personal rămâne unicul semn de noblețe 70
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
urmă moștenitoare a vechii familii domnești...” (Al. Odobescu, 123) În structura apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund al relației de apoziție se situează uneori în cazul genitiv, deși termenul-bază, exprimat printr-un adjectiv, calificativ sau pronominal, stă în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, 449-451; Octav Botez, „Pământ și soare”, ALA, 1928, 373; N. Davidescu, „Pământ și soare”, UVR, 1928, 8; Călinescu și contemporanii, I, 98-100, II, 73-74; Călinescu, Ist. lit. (1941), 759-760; Manolescu, Metamorfozele, 25-27, 43; Botez, Memorii, I, 319-321; Ștefana Velisar-Teodoreanu, Ursitul, București, 1970, 95-107; Rotaru, O ist., II, 577-578; Crohmălniceanu, Literatura, II, 342-343; Micu, „Gândirea”, 620-621, 673; G. Bărgăuanu, ADLTR, B-76; Rodica Șuiu, Un „viețist”: G. Bărgăuanu, CL, 1986, 8; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 38, 112-114; Aurel C. M. Oprescu, Din lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (În noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului; dacă luarea dragostei se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]