140 matches
-
voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin întoarceri-reflex la impersonale, protectoare tipare: ,,obcina” și ninsorile din munți, apa Moldovei, ,,țara înaltă”, „vama sfioasă a toamnei”, iazul „cu năluci”, ,,o veșnică pădure ursitoare” nu închipuie atât trăsături ale unui ,,decor”, cât însemne ale unei timpurii înclinări spre o mitologizare a viețuirii, a trecerii eului prin lumea pe care încearcă s-o facă, pe o astfel de cale, cel puțin să pară mai ,,a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe atunci/ de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical", publicat în 1967, se oprește la momentele mari ale istoriei, fără să le fixeze în timp și spațiu, într-un efort
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
închisorile mele. 11. Cf. Lazăr Șăineanu, Basmele romîne, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Ed. Minerva, 1978, p. 431. 12. B. P. Hasdeu, Cuvente den bătrîni, Tomul II, Ediție îngrijită de G. Mihăilă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1984, p. 128. 13. „Ursitoarele”, în „Viața Romînească, an. 2, vol. VI, 1907, p. 76. Genul acesta de curiozitate îl aveau și fetele de la oraș, și nu numai dintre cele naive, ci chiar dintre cele extrem de lucide, ca de exemplu Jeni Acterian: „Aseară (5 ianuarie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai "rațională" dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului român..., vol. al II-lea] cazul unui boier care, în drum spre târg, înnoptează într-o casă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc în ceasul rău și cărora le merge rău toată viața." Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o întâmplare. Desemnarea unor "ceasuri" sau "zile" faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri." Spusele ursitoarelor sunt consemnate într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La șase luni începe să vorbească. "Venea oameni grei, dân alte țări, și povestea el acolo cum să întâmplă și ce are să facă și le
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reușit. "Ce-o fi, aia o fi", își spune băiatul și reușește să-și schimbe soarta, supraviețuind acestei încercări. O soluție trans-rațională este găsită într-o narațiune unde se arată că e posibil ca cineva să intervină, forțându-le pe ursitoare să facă cum vrea el. "Trecu o zi, trecu două, trei ... La trei zâle se fac urătorile, să pune ursătorile. Îl pune șî ea lângă mă-sa. Ce să stea copilu? Copilu s-a născut cu ... o ... cu o cărticică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Îmbunate și Îmblînzite. Ele vor veni veni a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
frumoasă, seducătoare, este prezentă la petrecerile zeilor și ale oamenilor ca patroană a petrecerilor, muzicii și dansului, a iubirii și a voluptății. Ea întruchipează și arta meșteșugului vestimentației feminine. În Teba este protectoarea morților ca divinitate multiplă a șapte zeități ursitoare ce determină destinele oamenilor. Bastet este sora zeului Re sau Ra sau Amon Ra, zeul soarelui. Este zeița lunii și a fecundității, ocrotitoarea femeilor însărcinate și a tinerelor femei pregătite să cucerească bărbații. Uneori era reprezentată ca o femeie cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]