180 matches
-
abundența de teme și informațiile care ne-au fost prezentate" (Doris Burnaz) "interacțiunea elev-profesor; modul de abordare interactiv" (Ioana Hălmăgean) "libertatea de exprimare; multitudinea de subiecte abordate" (Kinga Darida) "profesorii (deși nu am voie să îi numesc astfel); participanții" (Darian Ursoi) " Mi-a plăcut foarte mult atmosfera din cadrul acestor cursuri, a fost una degajată, calmă și amuzantă câteodată." (Cristina Zorlențan) "dezvoltarea modului trans de a aborda o problemă; munca în echipă, colaborarea cu profesorii" (Ileana Lazea) "cooperarea dintre elevi și profesori
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
inegal" (Ioana Hălmăgean) "Durează destul de mult (atunci când o întâlnire ține mai mult de trei ore); nu toți participanții preferă aceleași subiecte." (Kinga Darida) "Sincer, mi-ar fi plăcut ca acest curs să nu se axeze neapărat numai pe mască." (Darian Ursoi) "De multe ori, discuția se învârtea în cerc; discuția ar fi putut fi dusă de multe ori mult mai departe, dar din pricina timpului limitat, ea rămânea cumva deschisă." (Oana Mihiț) "parțiala lipsă de colaborare dintre elevi (nu foarte des, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Într-o zi, poate, copiii-mi sau, mai realist, nepoții-mi, vor învăța trans. Până atunci, orice eveniment trans va rămâne doar o oază de inovație inteligentă, însă mult prea inteligentă și complexă pentru sistemul de învățământ autohton actual." (Darian Ursoi) " Cred că s-ar putea integra sub forma unor cursuri opționale." (Oana Mihiț) " Cred că, dacă ar exista măcar o dată pe săptămână ore de acest gen la fiecare clasă, școala ar fi mult mai plăcută pentru elevi." (Cristina Zorlențan) "Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
locului, multe dintre personajele pieselor mele de teatru fiind inspirate din aceste legende” preciza Victor Ion Popa în una din scrierile sale. O astfel de stare au reușit să trăiască și cei care vremelnic au coborât dealul Făgădăului sau dealul Ursoii pentru a cunoaște satul în care eu am copilărit atât de frumos. Printre ei, cu strictă referire în această carte au fost Victor Ion Popa, Janeta și Ioan Ionescu, Lina și Theodor Codreanu, Cristian Pântea, Mihai Ștefan și mulți alții
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93474]
-
Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Se mai găsesc prin pădurile noastre mistreți, cerbi, căprioare, bursuci, vulpi, iepuri și chiar jderi, iar dintre păsări sitari și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste locuri au existat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe malul drept al râului Prut, la hotarul dintre Baranca și Bajura; - movilă înaltă pe dealul cu același nume, folosită în vechime ca punct de observare; - pădure situată pe dealul cu același nume. Bozoaia-parcelă de pădure și deal între pădurea Ursoaia și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care din apelative au devenit cu timpul toponime. Movila de șes-movilă de hotar în vechime dintre satele Alba și Comănești. Este situată pe șesul pârâului Bașeu, la intrarea acestuia pe teritoriul comunei. Movila Porcului-movilă mare de pământ situată în pădurea Ursoaia. Denumirea vine de la mistreții care făceau găuri în această movilă căutând ghindă pentru hrană. De pe această movilă se pot vedea movilele de pe dealul Ibăneștilor și cele trei movile de pe Dealul Coceștilor care în trecut ar fi servit ca mijloace de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
controlul autorităților. h. Alte declarații ale martorilor răscoalei de la Pungești Costică Manole în vârstă de 50 de ani, analfabet, însurat, cu domiciliul în satul Cursești, relata anchetatorilor vasluieni cu amănunte o întâmplare la care a fost parte: „...D. Caleap din Ursoaia venind călare dinspre Pungești în seara zilei de vineri (40 de sfinți) avea o bucată de cit și un val de bumbac subsuoară, spunea la oamenii pe care îi întâlnea că vine de la Roman și trecând prin Băcești a văzut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Coborând din tren în gara Banca un indicator îndreptat spre est arată: Dodești, 10 km. De aici drumul urcă pe nesimțite și după ce ai lăsat în urmă satul Stoișești, în pintenul Dealului Ursoaia, ți se deschide panorama unui peisaj încântător: în față, peste douăzeci de coame de dealuri, aidoma unor uriașe valuri marine, se pierd în depărtare spre Prut; în spate, spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu creste însorite până în piscurile Ceahlăului; din nord, din dâmbul Făgădăului, înspre Valea Oanei și Valea Gîrzului, două dealuri molcome deschid valea pârâului DodeștiJigălia, pitorească și intens populată. Din pintenul Ursoii ochiul poate admira întreaga vale, de la obârșia sa numită Șipote-Călugăreasca, dăltuită în marginea de nord a satului Dodești, până la Giurcani, pe râul Elan, cu cotiturile sale, cu satele care stau presărate printre livezi, vii și lanuri. Acolo, în vale, unde
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de săteni. Acolo l-am
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Ivănești a agăi Ioan Carp“. Totuși, în 1585 martie 25 găsim satul Ivănești cu moară pe Șacovăț întărit de Petru Voievod lui Gheorghe, fost mare logofăt, care avea ipisoc de danie de la Ioan. Hotarele erau: prisaca Costinesei, Glodurile, Ulmi, prisaca Ursoaiei, Jigoreni, Mirești. Am identificat un Carp Lungul În Țibănești , amintitul fiu a lui Petre Brudur, În anul 1658. însă acesta vinde Țibăneștiul lui Mecula, ca apoi în 1685 să găsim că satul aparținea lui Iane Burnaz și fiicelor sale Maria
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Bacăului. Toponimul este cunoscut în zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul, Pietrișul, Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din toponimul compus. Et.: ap. pisc d. vsl. piskŭ + ap. stejăriș « pădure tânără de stejar, stejăret » d. ap. stejar (sl. stežer ) + suf. colectiv -iș. PLAIUL PALTINULUI, pădure
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
comunele pe care le vom enumera în continuare erau (în viziunea trântorilor comuniști) înțesate de „reacționari” or, aceștia trebuiau combătuți cu „forța” mobilizatoare a pieselor de teatru muncitoresc jucate (probabil) prost: „...Astfel echipa artistică a vizitat comunele: Codăești, Negrești, Pungești, Ursoaia, Coșești, Todirești, Ivănești, Bârzăști, Coșca, Buhăești și altele”. Dacă marii „artiști proletari” numai au vizitat aceste comune și nu s-au produs pe scenă cu piese de genul: „Tânăru’ ucenic și patronu’ sugătoriu de sânge muncitoresc”, „Proletaru’ și plugaru’”, „Suferințele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
asculte și să-l creadă că: „...tinerii din Plasa Pungești au primit cu bucurie reînscrierea și carnetele luându-și angajamente de a duce la îndeplinire toate sarcinele trasate de partid și organizația noastră”, evidențiind pe „merituoșii” „...activiști din satele Armășoaia, Ursoaia și altele”. Moisuc Constantin din comitetul de Plasă Negrești a raportat cu mândrie proletară următoarele: „...în campania reînscrierilor biroul organizațiilor de bază s’au călăuzit după principiul luptei de clasă alungând din biroul organizației de bază Drăgușeni un element dușmănos
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
inițiatice și accentul puternic pus pe starea anterioară a omului lovit de boală dezvăluie modificarea fundamentală: „A plecat Ion pe cale,/ Pe cărare,/ Gras și frumos,/ Teafăr și sănătos;/ Când la jumătate de cale,/ S-a-ntâlnit cu lupu/ Șî lupoaica,/ Ursu și ursoaia,/ Potcoiu și potcoaica,/ În brațe l-au luat,/ În car l-au aruncat,/ Caru a prins a scârțâi,/ Boii a boncălui,/ Balauri a șuiera/ Și Ion a se umfla” (Covasna - Iași). Dinamica intensă a versurilor de 4-8 silabe corespunde unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și pe acolo treceau, făcând în plus un număr foarte mare de kilometri. Nici nu erau tăiate unele păduri de la zece kilometri distanță de Pungești spre Ivănești, Hârșoveni. După aceea s-au tăiat și s-au făcut satele : Bleșca, Valea-Oanei, Ursoaia și numele-i spune, de la urși. Pe urmă Buscata, Izărel și alte sate. Sunt cunoscute în istorie, exemplu : Coșca, Coșești etc. Ori în perioada când este atestată documentar localitatea, în anul 1437, nu era legătura directă cu Vasluiul, ci prin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sat; sat în ocolul Racovei în 1809, înglobează cătunele Fundul Racovei și Schitul Armășoaia, devenite sate, în 1828. La catagrafia din 1845 este împărțit în două, prima satul Pungești din ocolul Racova, a doua târgul Pungești. În 1852 include cătunele Ursoaia, Ursoiul și Valea lui Năstase; în 1853 pierde cătunul Gârceni, devenit satul Gârcenii Luminării Sale; în 1853 satul și târgul Pungești fac parte din ocolul Racova; în 1865 pierde cătunul Valea lui Năstase, ce a devenit sat. Despre obiceiurile creștinești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bine te rogi la Dumnezeu, decât să aștepți reacția promptă a autorităților”, a scris Adelin Petrișor, pe blogul său. Un avion medical de mici dimensiuni, de tip BN 2, condus de pilotul Adrian Iovan, a căzut în zona Beliș, Pasul Ursoaia, în urma unei probleme apărute la bord. În accident au murit Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion.
Adelin Petrișor, verdict tulburător în cazul accidentului aviatic din munții Apuseni () [Corola-journal/Journalistic/49176_a_50501]
-
cercetări sistematice, aprofundate. Materialul arheologic dovedește nu numai vechimea, ci și permanența meșteșugului în timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e consacrată soartei, ajutorului, norocului și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după unele
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Ciobotariu Elena, 64 ani l Didilescu Costachi, 69 ani l Bogdan Delia, 4 luni l Szakacs Rozalia, 66 ani l Ciupagea Nicolae, 63 ani l Stancu Ioana, 71 ani l Mirescu Vasile, 72 ani l Toth Margareta, 93 ani l Ursoi Dalma, 58 ani l Zagornîi Petre, 81 ani l Coman Maria, 74 ani l Donenwell Maria, 74 ani l Bagia Constantin, 47 ani l Ilin Adrian, 70 ani l Bălan Magdalena, 85 ani l Lelovici Wilhelmina, 52 ani l Tarcan
Agenda2005-53-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284564_a_285893]
-
de localnici unul al morții. Primarul declara, în urmă cu ceva vreme, că acolo mor, în medie, doi oameni pe an. Mai mult, în acel loc se ridică de sub ape o biserică. Ceva mai sus de comuna Horea, prin Pasul Ursoaia, locul unde s-a prăbușit aeronava, se afla lacul de acumulare Beliș Fântânele. Cu 40 de ani în urmă, comuniștii au inundat satul care se afla pe malul Someșului Cald, pentru a construi o hidrocentrală. Casele au fost dărâmate și
Blestemul pădurii unde a murit Iovan. O biserică se ridică de sub ape () [Corola-journal/Journalistic/62699_a_64024]