778 matches
-
de când strămoșii dejugară, /durând pe plaiurile-aceste /din piatră temelii de țară. / Ei rădăcini de neam, străbunii, /ne-au semănat aici în glie, /și la răscruvile furtunii /legatu-ne-au de veșnicie. / De-atunci alungi cu-a ta cântare /urâtul zilelor ursuze, /și în urcușuri pe calvare /blestemele oprești pe buze. /Și ori de câte ori destinul /ne toarnă în pahar otravă, /tu, Doină, îndulcind veninul, /ne vindeci inima bolnavă. Iar când în jale și-n durere, /de soartă sufletul ni-i frânt, /el ție
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
distribuției de senzație: Ștefan Iordache și Mitică Popescu. Cei doi mari se reîntâlnesc pe scenă după... 27 de ani: în 1977, tineri fiind, ei au jucat în spectacolul „Emigranții“, în regia lui Mircea Danieluc. Acum, Ștefan Iordache joacă un bătrân ursuz și cusurgiu, aparent cinic, în timp ce personajul lui Mitică Popescu e întruchiparea candorii. În spatele hachițelor, înțepăturilor, duelurilor verbale clocotind de umor evreiesc, se ascund afinități deosebite, dar și tristețea de a se simți abandonați, care-i face pe cei doi să
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
17 martie - Sf. Alexie, omul lui Dumnezeu (sec. V); 18 martie - Sf. Ciril, arhiep. Ierusalimului. BISERICA EVANGHELICĂ 13 martie - Duminica Judika. CULTUL MOZAIC 12 martie - Pekudei, Roș Hodeș, ziua II, Șekalim. Începutul Postului Mare Dacă lăcomia îl face pe om ursuz și fricos, postul creștin îl umple de bucurie și-i dă îndrăzneală. Dacă lăcomia nu se satură niciodată, postul înmulțește răbdarea. Atâta a postit regele-psalmist David încât a putut spune: „Genunchii mei au slăbit de post“ (Psalm 108, 23). Dându
Agenda2005-11-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283491_a_284820]
-
și faptele și isprăvile de după moarte. După o noapte de distracție, extenuați, către orele dimineții se retraseră prin cotloanele palatului sau în adâncul grotelor umede și întunecate pentru odihnă. Dar la acest mare eveniment al familiei de vampiri participă și Ursuz. Contrar așteptărilor, de data aceasta luă o înfățișare de personaj vesel. Cu acest prilej, află că mormintele vampirilor erau răspândite pe întreg teritoriul țării. Dintre toți, cel mai mult îl interesa contele și contesa pe de o parte, iar pe
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
despre Paloș, cu el se petrecuse un lucru neobișnuit. Era singurul vampir care încă nu murise ca om și care avea două vieți. Cât despre prințesă, nici nu se punea problema cadavrului, fiindcă se născuse din doi vampiri! Întreaga noapte, Ursuz o urmări în ascuns pe fiica lui Dracula pe care o dorea printre mătăsuri în patul său. „Vânătorii de vampiri vor distruge mai întâi cimitirul, apoi vor năvăli la palat unde-l vor ucide pe prinț și o vor lua
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
contele și contesa cu slujbașii cei mai credincioși. Acolo se găsesc coșciugele lor și acțiunea va fi dusă la sfârșit cu succes... Am să termin pentru totdeauna cu Împărăția lui Dracula și în curând se va naște cea a lui Ursuz!” - făcea acesta planul. Fericirea celor doi îndrăgostiți părea fără margini. În fiecare noapte urcau în turnul cel mare și de acolo scrutau zările la lumina rece a lunii sau admirau visători sclipirile miilor de steluțe presărate pe bolta cerului. Alteori
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
putea fi amăgit urșii polari cu un bazin cu pereți înalți de 3 metri, închiși într-o suprafață joasă, cu multe pietre, destul de întinsă, creând o palidă senzație de răcoare. Vedeam cum niște urși albi, imenși umblau impasibili prin bazin, ursuzi, gândindu-se, poate, la paradisul alb de la Polul Nord pierdut pentru vecie. Mult mai naivi mi s-au părut niște urși grizli, masivi, într-un alt bazin, mare și acesta, care desfășurau niște expediții crâncene în jurul bazinului, expediții rapide, fioroase, manifestând
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
-s căzute, În abisul Mării moarte. Vaaai, dar uită de slujire Și de milă, de dreptate, Se hrănesc cu vorbe goale Și vor rang, întâietate. Un poștaș lovește coaja Pomului, ce rău asudă, Cioc, cioc, se aude-n zare, El, ursuz, nu vrea s-audă. Atunci, lasă pe o creangă O scrisoare, telegramă, Anunțând că-n paralela Patru'ș'cinci este o dramă. Cerul nu a plâns cu lacrimi Ca aici, ci cu ninsoare, N-a scăpat nici o surată, În copaci
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
copii și tatăl său, accesul în camera lui era strict interzis. Încă de la început, Gheorghe a cerut cu fermitate acest lucru, motivând că nu are demnitatea necesară de a-i putea privi în ochi. Pofta de viață îi pierise. Devenise ursuz, se simțea umilit. Doar când se gândea la noaptea incendiului, la clipele în care făcea cale-ntoarsă din marginea satului stând fugar prin pădure ori la momentul în care i-au luat bunurile, golindu-i casa, Gheorghe se făcea stacojiu la
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
mai importantă voce poetică din literatura română. Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil și muzică”. Ion Luca Caragiale spunea că „avea un temperament de o excesivă inegalitate, oscilând între atitudini introvertite și extravertite: când vesel, când trist; când comunicativ, când ursuz; când blând și când aspru; mulțumindu-se uneori cu mai nimica și nemulțumit alteori de toate... Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nefericită pentru om!” Titu Maiorescu i-a promovat imaginea unui „visător cu o extraordinară inteligență, ajutată de o foarte
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
mai importantă voce poetică din literatura română. Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil și muzică”. Ion Luca Caragiale spunea că „avea un temperament de o excesivă inegalitate, oscilând între atitudini introvertite și extravertite: când vesel, când trist; când comunicativ, când ursuz; când blând și când aspru; mulțumindu-se uneori cu mai nimica și nemulțumit alteori de toate... Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nefericită pentru om!” ... Citește mai mult „Suntem români, vrem să rămânem români și cerem egală îndreptățire a națiunii noastre
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
mai importantă voce poetică din literatura română.Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil și muzică”. Ion Luca Caragiale spunea că „avea un temperament de o excesivă inegalitate, oscilând între atitudini introvertite și extravertite: când vesel, când trist; când comunicativ, când ursuz; când blând și când aspru; mulțumindu-se uneori cu mai nimica și nemulțumit alteori de toate... Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nefericită pentru om!” ... XVI. DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
cei de la coarnele plugului?”. Două lacrimi apăreau în colțurile ochilor, poate-și plângea propria soartă. Cu timpul Mihai a descoperit în spatele brutalității lui Ion un om sensibil și plin de bunătate, doar sărăcia îl abrutizase. Își lua înfățișarea de om ursuz cu vorba bolovănoasă pentru aș ține copiii la distanță de el, nici nevasta nu o apropia prea mult. Îi era teamă să-și arate bunătatea. Nu voia ca femeia să își dorească o basma nouă, sau copiii cine știe ce lucruri pe
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
crângul meu aspru de-atâtea sălcii Se-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să plece, să nu
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mai mult În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece, să nu mă
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
De ce sunteți așa grăbiți? În anii mulți cât el a fost / De-alungul ceasurilor grele / Sub paza crengilor rebele / MULȚI AU AFLAT UN ADĂPOST. MOȘNEAGUL (TRIBUNUL), stând pe culme drept, / A fost la drum o călăuză / Și-n vremea aspră și ursuză / EL CU FURTUNILE-A DAT PIEPT. FOLOS ADUSE CÂT FU VIU / ȘI MORT ACUMA CÂND SE DUCE, / Ce alta poate-a va aduce / Decât doar încă un sicriu”. (Nicolae Iorga - „Brad bătrân” Trăim vremuri incredibile! Ceea ce se întâmplă azi în
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
și-ar fi aflat cu ea dezlegarea; un costum bikini i-ar fi venit ca turnat; emanciparea ar fi câștigat o adeptă coerentă etcaetera etcaetera. Nimic, vai, din toate acestea; doar stuful, mirosul de nămol, droaia de copii și bărbatul ursuz și cărpănos care săptămânal îi trăgea câte o mamă de bătaie soră cu moartea. Situația întristătoare în care am găsit-o nu ne va împiedica să o numim „Doamna Știucî”, pentru că uriașele ei calități ieșeau la iveală în singura împrejurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lui. Făceau plimbări lungi în pădure, pentru că femeia spunea că aerul tare îl va ajuta să se vindece mai repede. Ca din întâmplare, Moș Calistrat apărea și el prin preajmă. Bătrânul era cu totul altfel, cu totul diferit de omul ursuz și brutal de la început. Între cei doi se născuse un fel de camaraderie caldă, era acum meșterul care îl învață pe tânărul ucenic tainele meseriei sau, cel puțin, asta încerca el să facă. Cristian însă nu se arăta de loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care străbătea de-a curmezișul masca lui socială... o vorbă aspră din gura unui băiat mai mare (de regulă, băieții mai mari nu-l puteau suferi) ajungă să-i spulbere siguranța de sine și să-l cufunde Într-o nefericire ursuză sau Într-o stare de prostie timidă... era sclavul propriilor stări de spirit și simțea că, deși era capabil de Îndrăzneală, chiar de nesăbuință, Îi lipseau atât curajul, cât și perseverența sau respectul de sine. Vanitate, temperată de suspiciunea față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
scenei. CECELIA: Da, n-ar strica să fi, și plătită pentru cât teatru joci. ROSALIND: Uneori, când simt că frumusețea mea radiază mai puternic, mă Întreb: de ce să risipesc atâta splendoare pe un singur bărbat? CECELIA: Deseori, când ești mai ursuză decât de obicei, mă Întreb: de ce trebuie să fii urâcioasă cu o singură familie? (Se ridică În picioare.) Acum cred că o să cobor, ca să-l cunosc pe domnul Amory Blaine. Îmi plac bărbații temperamentali. ROSALIND: Așa ceva nu există. Bărbații n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ciupesc strunele semnificației fumului de locomotivă... - Și ale mâhnirii, a completat Tom. Ăsta-i alt subiect predilect, deși recunosc că rușii dețin monopolul. Specialitatea lor sunt istorioarele despre fetițe drăguțe care-și frâng coloana vertebrală și sunt adoptate de bătrâni ursuzi fiindcă zâmbesc Întruna. Ai crede că suntem o rasă de ologi veseli și că majoritatea țăranilor ruși sfârșesc sinucigându-se... - Ora șase, a anunțat Amory, privindu-și ceasul de mână. Ești invitatul meu la o cină nemaipomenită, de dragul Juvenaliilor operelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fi spus dacă aș fi fost tatăl lui, dar când am fost aproape de el am zâmbit. Aș fi vrut mai degrabă să-i dau o lovitură zdravănă peste bot cu dosul palmei. — Bună, Heinrich. Frumoșii lui ochi albaștri mă priviră ursuzi: Presupun că dumneata crezi că mă poți face să încetez, zise el, doar pentru că ai fost prieten cu tatăl meu. — Eu? Nu-mi pasă deloc ce faci. — Zău? Atunci ce vrei? Am ridicat din umeri și i-am oferit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Deșertul alb Elena Marin Alexe Deșertul se-ntinde ursuz și tăcut Difuz ca un spectru letargic și mut Cu lanțuri de ger omătul adună Flori înghețate pe-a iernii cunună În curtea din deal zăpada oftează Pașnică luna din nori o veghează Noaptea-i stăpâna tăcută si tristă Vântul
De?ertul alb by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83351_a_84676]
-
Prunci de treabă, Scunzi, peltici, Numai eu, răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi, Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și eu cu ei. I Tot așa o dată, iar, La un sfânt prin
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pielea ta marină! (De șase ori, în ape grele Sting fier aprins, până-n prăsele; Fulger cedat, just unghi normal, Cad reflectat, croiesc cristal.) Piei, chip! Rămâi, cortină spartă, Pătrată Spanie pe-o hartă, Răpus, în mâini, pumnalul tras, În fund ursuz, de zahăr ars: Valuri frânte, gemene, Ruptură de cremene, Ce gând târziu mă suflă-acu? Să vântur nopții "Bu-hu-hu" Ca la un cântec, altădată? Se toarce vorba, închegată, Cutia-încet se-ncuie-n piept, În scrisul apei caut drept. UVEDENRODE La râpa
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]