1,265 matches
-
reîntregirii lumii scindate în identități secate spiritual, vorbește și Iacob, fiul lui Zevedei - o variațiune pe tema luminii din întuneric. Cu această nuvelă, V. Vosganian construiește polifonic, amestecând savant pasiunea pentru armoniile cosmice, în care se confruntă ordinea prestabilită cu urzeala interiorităților. Mai multe fire narative soluționează dizarmoniile unor protagoniști inundați de neliniști. Cosmina, împreună cu chirurgul Pantelimon și radiologul Efrem dezbat, dincolo de angajamentele profesionale, dileme existențiale. Maieutica doctorului Pantelimon reclamă o relație - des utilizată de autor - dintre maestru și ucenic. Un
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
Lângă o fereastră stătea un domn singur, în redingotă; citea dintr-o broșură ieftină în timp ce mânca. Lucindei nu-i era foame. A comandat la fel ca Oscar. Mintea îi era preocupată de găsirea unui mod de a destrăma subtil ingenioasa urzeală de minciuni în legătură cu Dennis Hasset. Nu se putea concentra pe ceva atât de banal cum era mâncarea. Deci așa e când iubești un bărbat, s-a gândit ea. Se uita la el cum își unge pâinea cu unt și o
Peter Carey Oscar și Lucinda by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/3860_a_5185]
-
acum Elvira Koch simte pericolul, pentru că pot ieși la iveală secrete din trecut ce ar tulbură moștenirea și bogăția construită de ea pentru fiul ei vitreg Thomas Koch și pentru nepotul ei, Urs Koch, care ar fi urmașul familiei. Firele urzelii se complică în momentul când Simone, soția lui Urs Koch, vrea să-l ajute pe Konrad Lang cu tratament specializat și de ultimă oră care să stopeze maladia. Simone și doctorii care o ajută reușesc să descopere „scheletul din dulap
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
slujbe, viață de familie și dificultăți bănești, lecturi preferate și prietenii literare. Biografia lui interioară însă are multe necunoscute. În „Mulțumiri”, Jay Parini mărturisește pactul dublu al cărții sale, cu documentul și cu imaginația: romanul îl obligă să brodeze pe urzeala biografică, să imagineze întâmplări, să născocească dialoguri, scrisori și însemnări în jurnal. Invenția cea mare o reprezintă, probabil, Lizzie, soția lui Melville. Se știe prea puțin despre Elizabeth Show, așa că aici lucrează din belșug fantezia, construind un personaj complex, prinsă
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
gălbenușul felinarelor De pe Bulevardul Eșecului Total Unde însuși Giordano Bruno, nebun flașnetar, Susține că încă ne mai învârtim în jurul Gălbenușului cel Mare. Cu o mână te mângâi și cu cealaltă îți țin oglinda în dreptul inimii Ca să înțelegi ce e viața - urzeală lichidă De neuroni, dialog cu cel Care ar fi trebuit să fii și nu ești, Care-ți dă peste nas și te batjocorește Că faci totul pe dos și totuși supraviețuiești Ca simbol al deșertăciunii. Fenomenul Nu se numește în
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
și vise. Pe piață se vinde orice. ?i duhul prostimii și mama și tata. E-o necuprindere zona plăcerea uitarea cu toate poftele ei. În Imperiu să te înțelegi cu Imperatorul. Să fii arheolog și etnosociolog. Desigur doar amator în urzeala acestui nou început duhnește a vid Doamne înțelepțește-ne azi! IOAN ȚEPELEA Fratele meu Nu-mi ești frate?! Nici tu nu vii din copilărie? Adică fluiditatea gândului meu nu se purifică la inimă ? Ce cod vibrează-n stânca cea dură
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
la foiletare, un scenariu extins de cartoon. Un desen animat derulându-se pe mai bine de 400 de pagini, conținându-și propriile momente alternative de îmblânzire și de incitare. Istoricizat, însă flagrant anistoric, împânzit de personaje infantile, dar și de urzeli mai mult decât adulte, ludic și în același timp ceremonios, e destul de dificil să-i recompunem genealogia. De aici și tentația constantă de a-l încadra în tipare venite cumva din afara literaturii. În fața unei epopei minimaliste care se desfășoară într-
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau [ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Curajul său de a gira întoarcerea armelor, eveniment care a scurtat războiul - spun analiștii militari, istoricii, politicienii - cu cel puțin șase luni, n-a fost uitat. Tinerețea de atunci i-a fost și aliat, în luarea deciziei, și handicap, în urzelile care l-au expediat într-un exil de peste o jumătate de veac. Un alt registru al evaluării zilei de 9 mai 1945 se leagă de faptul că România n-a fost admisă între țările învingătoare. Trupele românești au participat la
Agenda2005-23-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283781_a_285110]
-
conclav? Totuși, el urma să fie cel care va decide cine va fi succesorul lui Bonifaciu. Ba chiar, tocmai lui urma să Îi fie oferită cârja de episcop, iluminat de Har... — Intrați! strigă el către ușa care vibra, În timp ce o urzeală de lumini scăpărătoare se strecura prin crăpături. Printre plăcile din lemn căpătau, treptat, formă acele litere de foc, literele morții, „IIICOE“. Lumina picura prin toate crăpăturile ușii. Apoi explodă asemenea unui fulger care Îți ia ochii, În timp ce ușa se rotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
I se păru că dușumeaua de scânduri i se legăna sub picioare, ca și când statura i-ar fi crescut pe neașteptate. Și totuși mintea Îi era cât se poate de fermă, dacă n-ar fi fost acea durere sfâșietoare. Iată că urzeala imaginilor se recompusese, iar falaciosul argumentărilor lui Cecco Angiolieri apărea cum nu se poate mai lămurit. — Nu e așa, izbuti el să spună În cele din urmă adunându-și forțele. Bărbații din Studium păreau spectatorii unei comedii, cu ochii ațintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
izbucnirea revoltei? Ea Însăși pronunțase numele Beatricei. Al ei. Cine ar fi căutat vreodată o moștenitoare a Hohenstaufenilor sub acoperișul unei taverne, ori Între pereții unui lupanar? Ce era dator să facă? Să dea fuga la Palat și să denunțe urzeala ghibelinilor? Să revină cu soldații, să Înconjoare Paradisul, să o arunce pe Antilia În lanțuri, să Îi smulgă cu focul o mărturisire, iar apoi să o dea pe mâna călăului ca să o decapiteze, așa cum făcuseră cu Corradino? Să Împiedice o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la Roma În lanțuri, unde va fi judecată pentru vinile sale. Și ca să Înapoieze ceea ce nu i se cuvine. Așadar, cardinalul se hotărâse să dea cărțile pe față. Mintea lui Dante se grăbi să recompună rețeaua de ipoteze Într-o urzeală rațională, care În sfârșit Își găsea o confirmare. Exista un singur motiv pentru care Bonifaciu putea dori să pună mâna pe o dansatoare umilă. Beatrice, ascunsă sub masa de carmin: moștenitoarea legitimă a tronului imperial. Orice altă ipoteză se risipea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai grav decît delictul de lipsă de caracter. Și tu știi foarte bine că te-ai culcat În așternuturile atîtor cărți pînă le-ai murdărit, le-ai subțiat, le-ai destrămat - și ce se mai poate păstra din resturile unor urzeli deșirate? Poate doar mirosul lor și o vagă senzație de anotimp comun care intră numai În clasificarea ta cea mai intimă. De unde să știe cei cîțiva poeți cu care ai discutat ieri seară literatură de mecanismul tău personal prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai adăugară nouă Coranul, XVIII, 25 1. Zăceau cu fața-n sus pe velința scorțoasă și jilavă, răpănoasă de atîta terciuială și zvîrcoleală a trupurilor, iar pe alocuri, unde părul de cămilă se rosese, sub ceafă, sub spete, sub coate, urzeala era mai bățoasă, ca și sub călcîie ori sub pulpele țepene ca niște furci.PRIVATE Zăceau cu fața-n sus, cu mîinile Împreunate pe piept, ca și morții, pe velința muruită și putregăită care se rărise sub povara trupurilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
trupului, cînd mai fojgăiseră oasele, căci velința putredă și rugoasă se mîncase de la duritatea diamantină a stîncii grotei. Zăceau cu fața-n sus În tihna tihnită a adormiților, iar zvîcnirea membrelor În bezna vremilor muruise velința jilavă de sub ei, mușcînd urzeala părului de cămilă, care se mîncase temeinic, așa cum doar apa sapă În piatra dură. Zăceau cu fața-n sus În bezna beznelor din dealul Celionului cu mîinile Împreunate a rugă, precum morții cei morți, ei trei, Dionisie și prietenul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în suveică. Până la instalarea completă a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o altă serie de operațiuni, așezarea firelor de urzeală care treceau prin spat (instrument făcut de meșteri speciali) care despărțea firele la apăsarea cu piciorul pe călcător (pedale) pentru ca suveica să treacă printre fire. „Bătătura” putea fi din amestecă in-cânepă sau in-bumbac. Aceste operațiuni care presupun cunoștințe pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care împâslea stofa, o îndesea prin batere cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care împâslea stofa, o îndesea prin batere cu niște ciocane de lemn, pregătind-o pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut propria lor concepție despre îmbrăcămintea trupului și a casei. Iată ce ne spun în acest sens, Lisaveta Pușcuță, plecată cu mai mulți luncași în Dobrogea, unde li s-a dat mai mult pământ: „șesături lucrau femeile în casă, pregăteau urzeala și bătătura, urzeau și puneau stativele. șeseau pânăză de cânepă, de in și de bumbac, precum și de lână pentru hainele groase de iarnă. Mai țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și s-o vizitez pe Nuria Monfort, În speranța că Încă mai locuia la adresa pe care mi-o dăduse tatăl ei cu ceva vreme În urmă. Piața Sfîntului Filip Neri e o mică răsuflătoare În labirintul de străduțe ce alcătuiesc urzeala cartierului gotic, ascunsă printre vechile ziduri romane. Urmele focurilor de mitralieră din zilele războiului erau presărate pe pereții exteriori ai bisericii. În acea dimineață, un grup de copii se jucau de-a soldații, străini de memoria pietrelor. O femeie tînără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la noapte sub cearșafuri, voi povesti soției mele ce spune scrisoarea, iar dumneavoastră, dragul meu șef de cabinet, veți face probabil același lucru, soția dumneavoastră se va uita la dumneavoastră ca la un erou, soțiorul drag care cunoaște secretele și urzelile pe care le țese statul, care știe să se învârtă în cercurile sus puse, care respiră fără mască mirosul putred al canalelor de scurgere ale puterii, Domnule președinte, vă rog, Nu faceți caz, cred că nu sunt atât de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fost complet necunoscut. Sau ca și cum ar fi cunoscut deja adevărata identitate a mortului. - Și te afli pe calea cea bună În găsirea vinovatului? Îl Întrebă, așezându-se la adăpostul unui zid. Dante ridică din umeri, imitându-l. - Fragmente dintr-o urzeală care nu Înseamnă nimic. Nici un mobil precis, nici cum și nici de ce. Doar senzația că delictul a fost urzit În preajma victimei, poate de cineva cunoscut, cu siguranță de cineva apropiat. Tovarășii de călătorie ai mortului: Într-acolo mă poartă instinctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
afle altceva, mai ales cum de ultima lucrare a unui om asasinat apăruse chiar la vreme pentru a servi drept fundal unui miracol. Și dacă exista vreo relație Între aceste două fapte. Pentru că trebuia să fie una, firește: există o urzeală care leagă În mod necesar lucrurile, iar ele ies În mod ordonat din mâna lui Dumnezeu. Își vârî În traistă o lumânare și amnarul. Apoi, ieșind, trecu spre grajdurile mânăstirii, căutând ceva de care avea nevoie pentru planul din mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Simțea cum crește În el dezgustul față de tot ceea ce vedea. Tocmai atunci, Însă, Îi atrase atenția ceva anume. Necontenit, mici grupuri se formau sau se destrămau ca și când niște mesageri drăcești ar fi umblat permanent de la o masă la alta, țesând urzeala Răului. Într-un colț al mesei celei lungi În schimb, un grup de patru muștrii rămăsese cufundați Într-o ciudată apatie. Păreau indiferenți la scârbavnica exaltare a cărnii izbucnită de jur Împrejur. Ședeau potoliți, vorbind În șoaptă, Îndeletnicindu-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]