1,212 matches
-
picioare și un fum negru se ridică spre cer, desenând pe el o ciupercă întunecoasă, care se risipi încetul cu încetul. Prințul adună un braț de urzici și se întoarse la casa în care fusese găzduit. Fierse o mâncare de urzici și, de cum gustară din ea, oamenii aceia se putură ridica din nou în două picioare. - Cum să te răsplătim, flăcăule? - Da-ți-mi un măgar, ceru Prințul-Polonic, să nu mai umblu pe jos. Oamenii încărcară un măgar cu daruri și
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
data de 22 mai 1947 în comuna Câmpuri, jud. Vrancea în familia unui preot ortodox (tatăl Alexandru și mama Ioana). A abolvit in 1972 Facultatea de Stomatologie din cadrul UMF București. A debutat în anul 1989 cu schița ,,Ciocanul" în revista Urzica. Iar in anul 1996 a publicat volumul de schițe umoristice ,,Bordelul thailandez”. De-a lungul anilor a colaborat cu numeroase reviste de umor precum: Urzica, Șopârla, Moftul român, Revista X, Harababura, Tribuna, Oglinda literară, Viața medicală, Noul val, Țeapa, Integrame
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
de Stomatologie din cadrul UMF București. A debutat în anul 1989 cu schița ,,Ciocanul" în revista Urzica. Iar in anul 1996 a publicat volumul de schițe umoristice ,,Bordelul thailandez”. De-a lungul anilor a colaborat cu numeroase reviste de umor precum: Urzica, Șopârla, Moftul român, Revista X, Harababura, Tribuna, Oglinda literară, Viața medicală, Noul val, Țeapa, Integrame cu umor, precum și cu ziarele Libertatea (Brăila) și România liberă. De asemenea, umoristul Mihai Frunză este redactor-șef al revistelor Țeapa și Integrame cu umor
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
minte... O umbră, doar în vise... era dus cu tot ce însemnase... Și nici în rugi să-i zică să se-ntoarcă nu putea... Și-l îndemna la urmă să-mbrace viața ce-o duce în petice din fibră de urzică... Și tot așa se perpelea... Acum e vindecată cât de cât?! Chiar sper! -Era până mai de curând! I-au revenit durerea și regretul... A reînceput lupta cu sine. Se teme c-o nouă apariție a lui Arthur, deși așa
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
rude cu cine nu ne place (Getta Berghoff). • Chiar dacă ți-ai pus ouăle în cuib de vultur, din ele nu vor ieși vulturi. UN LOC CIUDAT • Prietenul la nevoie te cunoaște. • Nu renunța la pantofi când ai de mers prin urzici. • Singura dovadă că s-a lucrat curat este lipsa oricărei dovezi. • Dacă te bagi în rahat, nu te plânge că pute. Banii nu aduc fericirea, dar toți vor să se convingă singuri (Zig Ziglar). Nu tot ce ce-i mult
ZICERI (233/234) – CUIB DE VULTUR & UN LOC CIUDAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383328_a_384657]
-
în râuri pentru a fi sănătos tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferința prin care a trecut Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă oțet și urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet. În Sîmbăta Mare, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferința prin care a trecut Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă oțet și urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet. În Sîmbăta Mare, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
pe lumea cealaltă în unele locuri se duc la biserică băuturi și mâncăruri, care se sfințesc și se dau de pomană, pentru sufletul morților. În alte părți se împart la biserică coliva și colăci; - o altă tradiție este nuntă (măritarea) urzicilor, ceea ce înseamnă înflorirea și, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat; În Vinerea Mare, nu se mai slujește Sfinta Liturghie, se ține post negru și nu lucrează nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. Dacă trebuie vreun mort
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
care, ca să-și mai astâmpere amarul, făceau și cântau doine de jale, de haiducie, de înstrăinare. Mulți luau calea codrilor, dar cum nici pe-acolo nu trecea nimeni, luau calea orașelor, unde cerșeau prin fața hanurilor, a bisericilor, a curților boierești. Urzicile, ștevia, loboda ajunseseră la prețuri exorbitante. în târgul Vasluiului o mulțime flămândă a devorat un car cu măcriș cu tot. în fața unui sat părăsit fu văzută pe la cântători o namilă de lup care, cu hăpăituri mari, icnind de poftă, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mare orgolios, nu pot trăi fără ca lumea să știe că exist. O cruce mică de piatră, pe jumătate Îngropată În pămînt - o bornă kilometrică la marginea aleii - Tana Nanescu, artistă lirică, membră fondatoare a Operei Române, și nici un mormînt, doar urzici acoperind scrisul acela șters ca o impudoare. — Uite aici demonstrație de orgoliu! — Merci, aici nu mai contează. Se opri să-și aprindă o țigară. Și el, ce are el În plus față de mine? Că se bate pe burtă cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
armată. Peste drum de betonieră se află bufetul Alba cu saloane speciale pentru nunți și botezuri. Vara cînd petrecerea atinge nivelul maxim și arșița dinăuntru Întrece arșița de afară, poporul ia cu asalt grădina improvizată - un loc viran năpădit de urzici, de rapiță și păpădie, uitat acolo Între blocuri ca tot omul să-și poată aminti din cînd În cînd de originea lui paradisiacă și să se simtă liber. În locul pomului ademenitor din mijlocul raiului, În centrul acestui maidan se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu subtilitate linii într-un spațiu vid. Mâinile mele povestesc mereu lucruri diferite. Mâna dreaptă povestește despre tot ce se întâmplă omului exterior: despre război, recoltă, pomi și fructe, despre binecuvântare și creștere, dar și despre mlaștini, spini, ciulini și urzici, despre o altă grădină plină de blesteme și distrugere. Mâna dreaptă trimite vibrații, valuri de energii, ea e gentilă, spune: bună ziua!, hei și la revedere! Mâna dreaptă e plină de simpatie, acceptând viața, dând ajutor și consolând pe cei suferind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-l - „Ei, Eisenberg, care-i ultima ta amantă? - rămânea cu ochii fixați pe mâinile lui. Când Eisenberg vorbea cu unul dintre noi, stătea cu capul în jos și înclinat puțin într-o parte, privea lateral cu ochii lui de culoarea urzicii și-și acoperea gura cu mâna. Takadjiev era cel mai în vârstă și cel mai voinic elev din clasă. Acest armean era iubit de toți pentru capacitatea lui uimitoare de a devia batjocura dinspre sine spre nota proastă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Iag purta un costum de un cenușiu-deschis, cu niște cute pe mâneci lăsate, probabil, de geamantan. Pe cap avea tuflită o panama albă cu o panglică tricoloră. Fața lui galbenă avea niște pete roșii sub ochi, de parcă fusese pișcat de urzici. Părul deschis, sprâncenele și colțurile ochilor lui erau pline de praful drumului. Din când în când mă uitam la petele mici și umede de funingine din colțul ochilor lui, ispitit să le scot de acolo cu degetul înfășurat în batistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numeroase interdicții de timp și de loc, desfășurat după un ritual care trebuia respectat pentru a nu afecta „leacul”. Așa, de exemplu, încă din antichitate, unele plante magico-mitice se culegeau în anumite perioade din an: sânzienele la solstițiul de vară, urzicile la echinocțiul de primăvară, leurda la echinocțiul de toamnă, altele în toiul unor sărbători calendaristice, care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gimnaziu. Tot Frumușelu a pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare, a râsă de activist: - Cine Și-a dat Șie bicicletă, mă ciurarule?!, aluzie străvezie la originea etnică a biciclistului. Cotele s-au dat până în 1956, până la revolta din Ungaria, fiind înlocuite cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mă arăt plictisit și dispreșuitor: Păi, dacă recunoașteți asta, nu pare să mai fie mare lucru de spus. — Nici eu nu cred să fie. Simțeam că nu-mi îndeplinesc misiunea cu cine știe ce abilitate. Ba chiar mă simțeam ca înțepat cu urzici. — Dă-o dracului, doar nu poți să lași așa o femeie, fără un ban în buzunar! — De ce nu? Păi din ce-o să trăiască? — Am întreținut-o eu șaptesprezece ani, de ce să nu se întrețină și singură de data asta? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Marin Alexe Când gândurile mă-mpresoară Iar liniștea nu mai găsesc Spre vechea carte îmi plec ochii Aștept din nou să Te-ntâlnesc Cu blândă șoaptă mă-nfășoară Și rănile să mi le-alini Ridică-mă din valea morții Dintre urzici, noroi și spini Ajută-mă să-mi ridic fruntea Să uit de lacrimi întristări Alăturea de tine Doamne Călătorind spre dalbe zări Descrie-mi frumusețea vieții În ascultare de Isus Speranță dragostea divină Mă-ndeamna să privesc în sus Și
C?nd g?ndurile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83359_a_84684]
-
rău, Ceasul tău, Domnița Hus! Svelt acum, Taie-ți drum... Undă, undelemn călâi Vântul lunecă, înmoaie. - Haide, saltă-ți din călcâi Pintenii, toți câinii droaie, Și la drum, pe uliți mici, Lângă gropi, printre căsoaie, Când prin ghimpi, când prin urzici, Iederă de zdrențe, soaie, Mână tot către Apus! El te schimbă-n humă verde, El milos de lin și-a pus Mîna-i verde Să-ți dezmierde Și grumajii tăi umflați (Ca șerpi tari, cocliți de bale, Mai cocliți ca șerpii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Sibiu. Dintre lucrările publicate amintim: „Zidind iubire, urci în icoană ”, Ed. Imago, 2003, Dialoguri cu IPS dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei; mini-albume „Tradiții populare din județul Sibiu” (2000),,”Icoane din colecția de Icoane pe sticlă din Sibiel” (2003); „Ace de urzici”; poeme haiku”, Sibiu, Ed. Imago, 2006; „Suspinul umbrei”, poeme haiku, Ed. Imago, Sibiu, 2006; volumul tematic „Constantin Noica și Sibiul - Documente în patrimoniul Astra”, 2007; „Lacrima fadoului”, poeme haiku, Sibiu, 2008; „Cuvinte în labirint”, poeme într-un vers, Sibiu, Ed.
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
în colaborare primele antologii de haiku românesc în Editura Haiku: „Umbra libelulei” (1993), „O sută de catarge”(1997), „Caligrafiile clipei” (1999), „Luna în țăndări” (2000). Ion Onuc Nemeș debutează ca autor de poeme haiku în 2006, cu volumul „Ace de urzici” cu un Cuvânt înainte semnat de Mircea Tomuș, coperta și ideogramele de Ikuyo Watanabe (Japonia), Ed.Imago, Sibiu, 2006. Volumul, întins pe 144 de pagini, cuprinde 119 poeme haiku dedicate „Celor ce cred în puterea de germinație a Cuvintelor” Un
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu,dacă vrei, Un cadou de dimineață Pentru doamna,ghiocei. Țigăncușa o copilă Stă în fața-mi tremurând Și-am simțit atunci o milă, Privind trupul ei plăpând. - Ghiocei, urzici, leurdă, Le-am cules de dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în fire: -De-o vârstă cu nepotul meu, Ca o trestie subțire Și cât mai tremură de-un leu. Emil Șușnea
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
numără, de pildă: roinița, busuiocul, steluța, coriandrul, crețișoara, verbina, leușteanul, maghiranul, mentă, rozmarinul. Există plante care trezesc sau fac să crească apetitul erotic atât la bărbați, cât și la femei, cum ar fi: chimenul, scorțișoară, mărarul, usturoiul, orhideea, hibiscul, mentă, urzica, susanul, șofranul. Există plante care ne dau ghes să transformăm dorința în faptă și, firește, există și plante cu care putem pune frână, atunci când nu vrem să ne lăsăm în voia iubirii: camforul, salată verde, verbina. Leacuri și vrăji de
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
Acasă > Strofe > Timp > COPILĂRIE Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Stradă copilăriei mele purta nume de toporași și mărgăritar, de libelule albastre sidefate, de urzici și rodul-pământului, ferigi, de corcodușe verzi și zarzăre, de pădurea Branceni, de răul Vedea, de Ratele și vânătorii, de Câți, prietena mea, de anotimpuri, de muncile agricole, de Cristina, sora mea dragă. Ieșeam afară, Rădeam ziua-ntreaga cu fluturii de
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]