329 matches
-
e și firesc fiecare are dreptul să-și exprime propria părere, iar în privința gusturilor nu se poate discuta. E foarte greu să realizezi o lucrare care să fie pe placul tuturor. Referitor că aș fi copiat-o din revista „Urzica” nu am făcut nici un comentariu, pentru că dacă ar fi stat să se gândească un pic nu ar fi folosit asemenea expresie. Revista Urzica era o apariție editorială ce apărea la un anumit interval de timp în perioada de înainte de decembrie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
odată cu Înfloritul, urzica nu devine toxică, ci doar În mod evident mai reductivă decât Înainte, iar cum gustul e dependent de această schimbare, percepem ca disgrațioasă mâncarea de urzici, până atunci delicioasă. O iluzie la urma-urmei, dar așa găsim ditamai urzica În miezul verii, adică atunci când Își crește „copiii“, adică Își dezvoltă semințele... Dacă În martie n’ar fi fost atât de „isteață“, mai rămânea ceva? Urzica plătește deci mai Întâi prețul păcii, după care-și vede de ale ei... E
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate de egoist adică, prin excelență, uman: pe „spinarea“ frunzei ei trăiesc... Dar, despre familie Îmi vine mult mai greu să vorbesc, chiar dacă fie doar vreo 4% dintre specii sunt dioice, adică alcătuite din niște Ele și niște Ei; precum urzica. Chiar și așa, nu pot vorbi decât despre o familie monoparentală, o urzică de pildă care poartă de grija urmașilor, În timp ce „urzicul“ Își vede de ale lui. À propos: Cineva mi-ar putea reproșa că acea urzică dă drumul În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inimii“ și nici nu poate lăsa doar În seama vântului ori albinei Îndeplinirea celui mai important act al vieții ei, de fapt a speciei - regenerarea. După cum nu pot compătimi planta pentru familia ei monoparentală: Nu văd cum ar putea vreun „urzic“ să materializeze „generozitatea“ paternă, adică să meargă la muncă și să aducă bani acasă, la urzicuțe. Familia noastră e roasă adesea de un „dinte“: unul sau altul Îl Înșeală pe celălalt. Dar tot bionică e și asta, Natura inventând gestul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o constatare, Între multele, a unui popor inteligent și fin observator. Căci urzica e, Într’adevăr, una dintre cele puține - doar 4% - plante dioice, adică cu sexele separate pe indivizi diferiți, așa ca noi. Există deci o urzică și un urzic... Care cunosc și ei suferințele dragostei, e drept Într’un fel cu totul deosebit, spun eu fără Însă a fi verificat dacă nu cumva carnea omului nu suferă atunci cam aceleași modificări ca și urzica; căci e ceva ce ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atrage, sacrificându-se adesea, pe vânător - animal ori uman deopotrivă - departe de cuibul În care femela, modest „Îmbrăcată“, una cu pământul ori scoarța arborelui - nu ca la noi -, construiește viitorul speciei lui. Dar urzica e iubitoare. Și astfel nu doar urzica, care are grija „puiuților“, dar și urzicul, căci mai e nevoie de el la anul, trece prin aceleași transformări, „făcându-se una cu pământul“. O precauție În plus, poate o redundanță, menită a asigura perpetuarea acestui genom, la fel de egoist ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci urzica e o plantă perenă prin rizomii săi. Dar justificată căci, pentru ca rizomul să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași interese le au toate plantele, mai ales acelea monoice, care nu-și pot salva specia protejând doar femela, fiecare individ fiind deopotrivă „femeie“ și „bărbat“. Socul de pildă, plantă aleasă anume de mine pentru un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Drăgan n-a scăpat nici el de acest blestem. în general, nu putea să iasă din figura omului serios, preocupat, unidirecțional. Sesiza ușor comicul din diverse situații și afirmații, nu-i ocolea pe glumeți, era uneori tare în ironii, „pișca”, urzica, înțepa, avea acuitate, dar n-avea jovialitate. Putea să surîdă, nu și să rîdă. în două decenii de relații apropiate, nu cred că l-am văzut barem o dată hohotind. În schimb, cu fruntea plecată, concentrat - mai mereu. Scrisorile sale sînt
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Doina Ignat, Elisabeta Oleniuc Lipă, Iona Oletanu-Călin, Viorica Susanu, Elena Georgescu (canotaj 8+1); Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presecan, Andreea Răducan (gimnastică pe echipe); Simona Amânar (individual compus); Marius Urzică (cal cu mânere); Florin Popescu și Mitică Pricop (caiac dublu 1000 m); Diana Mocanu (înot - 100 m spate, 200 m spate); Mihai Covaliu (scrimă - sabie individual). Atena 2004 - Sportivii români au cucerit 8 medalii de aur prin: Constanța Burcică și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru culori împodobesc coloanele acestei prea interesante reviste. Apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru culori împodobesc coloanele acestei prea interesante reviste. Apare de două ori pe lună. Redacția și administrația Cernăuți, str. Trăian nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
volumul colectiv Debut ’86, prima carte, Iubita mea, e ora indexării, apărându-i în 1994. Este prezent, de asemenea, în numeroase antologii de proză umoristică. Colaborează cu versuri, proză și publicistică la „Ateneu”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Urzica”, „Al cincilea anotimp”, „Orient latin” (Timișoara), „Moftul român”, „Cuvântul liber” (Târgu Mureș), „Adevărul Harghitei”, „Mesagerul transilvan” (Cluj-Napoca) ș.a. Deși prozele lui H. nu au trecut neobservate la apariția în paginile revistelor, volumul Iubita mea, e ora indexării atrage atenția asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară!“ Urzica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picături Într-un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi pentru a mări diureza care survine la 4 ore după administrare. Amestecurile de plante medicinale recomandate În tratarea ascitei sunt: -Infuzie din amestec de coada calului, urzică albă, soc, rozmarin și pelin alb din care se ia 1 linguriță la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. -Decoct din amestec cu fructe de ienupăr (2 linguri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Înainte de mese, timp de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante pentru dureri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
1-2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris+Juglans regia+Lythrum salicaria+Potentilla anserina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
consumul regulat va asigura păstrarea sănătății și a capacității de rezistență a organismului. Pentru aceste proprietăți, se recomandă ca la fiecare masă să se bea câte o ceașcă de ceai verde. *Infuzie din amestec cu pedicuță-herba, plop negru-muguri, rostopască-herba și urzică vie- frunze. *Infuzie din amestec cu pedicuță, tătăneasă, măceșe, trifoi roșu și mușchi de piatră; se infuzează 5 minute și se beau câte 2-3 căni pe zi, pe toată durata bolii. Infuzie cu amestec compus din: cicoare-rădăcini (30 g), rostopascăherba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
10-14 zile În 100 ml alcool 70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc din frunze proaspete de urzică vie sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
1946-1953), apoi ca redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, între 1953 și 1963 a lucrat la secția culturală a Ambasadei Cehoslovaciei la București. Debutează publicistic în „Contemporanul” și colaborează la „Tânărul scriitor”, „Teatrul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Tribuna”, „Magazin”, „Urzica”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Magazin istoric”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (de patru ori), Premiul Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia (1968), Premiul Ministerului Culturii (Praga, 1976), Medalia „Karel Capek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990), Medalia de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
cel dintâi volum personal, Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului, îi apare abia în 1997. După 1990 este redactor la „Glasul de Nord” și la „Jurnalul de Sighet”. Colaborează la ziarele „Graiul Maramureșului” și la revistele „Tribuna”, „Astra”, „Echinox”, „Urzica”, „Luceafărul” (unde susține o rubrică permanentă), „Steaua”, „Familia” (are, de asemenea, o rubrică permanentă), „Poesis” ș.a. Obține Premiul „I.L. Caragiale” al revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
Nord” și la „Jurnalul de Sighet”. Colaborează la ziarele „Graiul Maramureșului” și la revistele „Tribuna”, „Astra”, „Echinox”, „Urzica”, „Luceafărul” (unde susține o rubrică permanentă), „Steaua”, „Familia” (are, de asemenea, o rubrică permanentă), „Poesis” ș.a. Obține Premiul „I.L. Caragiale” al revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre cei mai valoroși maeștri într-ale parodiei” (Victor Cubleșan), P. include în Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului parodii ori pastișe folclorice care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
25 aprilie 1933. Proprietar și redactor-răspunzător este I. Popa, urmat de I. Țepeluș. În articolul Programul, din fruntea primului număr, se arată că publicația se va ocupa și de „întâmplările locale, din toate părțile locuite de români”. Rubrici mai importante: „Urzică Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
acest prilej vă trimit câteva catrene ale unui bun amic care s-a remarcat în ultima vreme în acest gen. Apreciat de d-nii Mircea Pavelescu, prof. Crevedia, Florin Iordăchescu și alții, i-au fost publicate câteva din creațiile sale în „Urzica”, reviste de provincie și de curând prof. Crevedia în Antologia sa, în curs de apariție. Ne-ar bucura mult dacă 1-2 catrene ar putea apărea și în revista 594 Dv. „Zori Noi”, bineînțeles cele pe care le considerați reușite. S-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
recipientul respectiv nu trebuie în nici un caz să fie din metal: acest lucru poate modifica soluția. Umpleți recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspăt tăiate. Evitați cu orice preț să puneți rădăcini sau flori de urzică în vas: se știe urzica este o plantă foarte viguroasă și riscați să fiți în curând invadați de ea... Va trebui să folosiți cam un kilogram de plante la 10 litri de apă. După ce ați pus urzicile ușor zdrobite în recipient, turnați apă de ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]