328 matches
-
literaturii. De-a lungul vremii, în afară de ceea ce a scris în gazetele la care lucra, H. a colaborat cu proză, articole, eseuri etc. la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Ateneu”, „Viața militară”, „Apărarea patriei”, „Teatru”, „Zori noi”, „Clopotul”, „Flacăra”, „Flacăra Iașului”, „Urzica”, „Țara” ș. a. Primul roman al lui H., Cer cuvântul, era recomandat de Marin Preda ca o „carte matură, plină de fapte și încărcată de surprize care fac lectura pasionantă” , ca un roman „smuls din miezul vieții noastre contemporane, optimist fără
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
volumul colectiv Debut ’86, prima carte, Iubita mea, e ora indexării, apărându-i în 1994. Este prezent, de asemenea, în numeroase antologii de proză umoristică. Colaborează cu versuri, proză și publicistică la „Ateneu”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Urzica”, „Al cincilea anotimp”, „Orient latin” (Timișoara), „Moftul român”, „Cuvântul liber” (Târgu Mureș), „Adevărul Harghitei”, „Mesagerul transilvan” (Cluj-Napoca) ș.a. Deși prozele lui H. nu au trecut neobservate la apariția în paginile revistelor, volumul Iubita mea, e ora indexării atrage atenția asupra
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
M. Eminescu” (1952-1954). În 1968 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene. Activitatea sa jurnalistică se desfășoară la „Tânărul scriitor” (șef de secție, 1954-1957), „Luceafărul” (redactor, 1958-1966), „Viața studențească” (redactor-șef, 1966-1974), „Flacăra”, „Tribuna României” (redactor-șef adjunct, 1974-1977), „Urzica” (redactor-șef din 1982). Debutează cu versuri la „Albina” în 1950, iar în volum în 1957 cu Fierul dracului. Poezia lui S. răspunde comenzilor ideologice ale momentului sau urmează formula tradiționalistă, de inspirație rurală. Constante ale volumelor Fierul dracului și
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
ca asistent și lector asociat la Academia de Studii Economice din București. Debutează în 1976, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Interogația adevărului, îi apare în 1981. Scrie la „Familia”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Vatra”, „Steaua”, „Magazin istoric”, „Viața românească”, „Urzica”, „România literară”, „Cuget românesc” ș.a. Este membru fondator al Societății Române de Haiku, membru asociat la International Haiku Society din Tokyo. S. compune o poezie instalată în tradiție, nostalgică, deseori cu unde satirice. Critica l-a apropiat de Ion Marin
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
Em. Elefterescu, Ioan Răuțescu, S. T. Kirileanu, D. Furtună, N. Mateescu, Dobre Ștefănescu, Iosif N. Dumitrescu ș.a. Mai bine reprezentată este secțiunea consacrată textelor de literatură populară. Principalii culegători sunt N. Mateescu, Petru Gh. Savin, N. I. Dumitrașcu, Const. Șoltuz, D. Urzică, D. Furtună, Ioan Răuțescu, Aurelian Borșianu, Aristide N. Geamănu, Eugen Nicolau. Revista conține și articole, însemnări sau mărturii despre folcloriștii și scriitorii Tudor Pamfile, Ion Creangă, Alecu Russo, Petre Ispirescu, Artur Gorovei, Mihai Lupescu, Ștefan Stan Tuțescu, Jan Urban Jarník
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
anilor cadența productivității. Cu eseuri, comentarii teatrale și cinematografice, reportaje, file de jurnal, sfaturi gastronomice colaborează la numeroase publicații: „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Familia”, „Luceafărul”, „Opinia studențească”, „Orizont”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul” („Teatrul azi”), „Tomis”, „Tribuna”, „Urzica”, „Vatra”, „Viața românească”, „Ziarul de Iași” ș. a. A făcut parte din conducerea revistelor „Scorpion” (1990), „Rampa și ecranul” (1990), „Cetățeanul turmentat” (1991), „Timpul” (1993-1995), „Scena și lumea” (1996), „Revista română” (din 1996). În 1994 a scos foaia umoristică „Sacoșa”. A
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
D-ale Ulmului, CRC, 1995, 6; Teodor Pracsiu, Transparențe critice, Vaslui, 1997, 172-175; Ioan Holban, Despre cultură, cu dragoste, „Evenimentul zilei” (Iași), 1998, 2 039; Vasile Popa Homiceanu, Fascinația ludicului, CL, 1998, 6; Flavia Bucov [Ioana Lupu], Bucătăria lui Ulmu, „Urzica”, 1998, 10; Sorina Bălănescu, „Jurnalul” lui Bogdan Ulmu, „Timpul” (Iași), 2000, 5; Ioan Holban, Din ludicitate, viața mi-o pierdui, RL, 2000, 43; Valentin Ciucă, Vernisaje elective, Timișoara, 2000, 365-367; Cristian Pepino, Dicționarul teatrului de păpuși, marionete și animație din
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
e din nou funcționar la CFR, dar nu abandonează activitatea de gazetar, fiind corespondent la ziarele „Universul”, „Lupta” și mai târziu la „Adevărul”, „Dimineața” și „România”. În septembrie 1921, împreună cu Ioan Jivi-Bănățeanu și Aurel Cosma, scoate la Arad revista satirică „Urzica”, iar în primăvara lui 1922 participă, cu un grup de intelectuali, între care Aron Cotruș și Constantin Savu, la fondarea ziarului „Solidaritatea”. Tot în 1922, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Tiberiu Vuia, Romul Ladea, Gh. Groza și alții, ia
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din București (1953-1955). Este șef de redacție la Editura Tineretului (1956-1966), director al unei Case de filme din București (1967), redactor-șef al revistei „Educația pionierească” (1969- 1975), redactor la „Era socialistă”, redactor-șef la „Urzica” (1989), director pentru scurt timp al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. Debutează editorial cu romanul Ultima aventură (1957). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981) și cu Premiul Academiei Română (1983). P. s-
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMÂNĂ, publicație apărută la București, bilunar, între 20 ianuarie și 10 aprilie 1912, apoi în ianuarie-februarie 1914, sub conducerea unui comitet. Director proprietar este D. Urzica, iar ca redactor girant figurează Ț. Gheorghiu (pentru numerele din 1912). Preocuparea de căpătai a revistei este întreținerea idealului unității naționale. În sumar intra versuri de Ion Cătina, Victor Eftimiu (Hamlet), Const. Rîuleț, Ludovic Dauș, B. Nemțeanu, proza de D.
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289208_a_290537]
-
lirică e dublată de aceea de umorist, în genul epigramatic; numit în 1945 redactor-șef al ziarului constănțean „Cugetul liber”, dar stabilit un an mai târziu la București, va deține mai bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor, combinând componenta ludică și un voalat lirism, alimentat de nostalgia poetului vagant. Antologia Versuri (1968) cuprinde texte risipite, decenii la rând, în
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Urzici (1910 ) sau în alte stihuri din celelalte volume. SCRIERI: Originale și traduceri (în colaborare cu C. M. Mulțescu), București, 1903; Răzlețe (în colaborare cu A. Sterescu), București, 1907; Zvârcoliri (în colaborare cu Nicolae Petrașcu), București, 1907; În surdină, București, 1908; Urzici, București, 1910; Opt portrete, București, 1913; Cântecul plopilor, București, 1928; Glasul apelor, București, 1932; Escale, București, 1934; Turcia nouă, București, 1935; Sonete, București, 1936; Italice, București, 1937; Poezia mării, București, 1937; Elogiul mării, București, 1938; Prin Italia, Turcia și Polonia
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
cel dintâi volum personal, Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului, îi apare abia în 1997. După 1990 este redactor la „Glasul de Nord” și la „Jurnalul de Sighet”. Colaborează la ziarele „Graiul Maramureșului” și la revistele „Tribuna”, „Astra”, „Echinox”, „Urzica”, „Luceafărul” (unde susține o rubrică permanentă), „Steaua”, „Familia” (are, de asemenea, o rubrică permanentă), „Poesis” ș.a. Obține Premiul „I.L. Caragiale” al revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre cei
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
Nord” și la „Jurnalul de Sighet”. Colaborează la ziarele „Graiul Maramureșului” și la revistele „Tribuna”, „Astra”, „Echinox”, „Urzica”, „Luceafărul” (unde susține o rubrică permanentă), „Steaua”, „Familia” (are, de asemenea, o rubrică permanentă), „Poesis” ș.a. Obține Premiul „I.L. Caragiale” al revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre cei mai valoroși maeștri într-ale parodiei” (Victor Cubleșan), P. include în Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului parodii ori pastișe folclorice care
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
printre ei, surpriză, și frățânele Cincinat), dintre cei care se cred mai importanți decât sunt, actori, pictori, medici, oameni politici. În superbia unui Epilog se disimulează, iarăși, vagi neliniști: „Privind la cei câțiva cu ticuri/ Pe care pana mea-i urzică,/ Posteritatea o să zică,/C-am pierdut vremea cu nimicuri”.) Din păcate, posteritatea l-a uitat de mult și pe bietul P. Un Pavelescu, Cincinat, i s-o fi părut de ajuns. SCRIERI: Sigilii de aur, București, 1916; Zile de purpură
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
din Primăria capitalei, iar din 2002 director al cotidianului „Cronica română”. A debutat în 1955 la „Scrisul bănățean”, iar editorial - în 1962, cu volumul de versuri pentru copii Izvorul. Colaborează la „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Urzica” „Moftul român” (serie nouă) ș.a. Ipostaza lirică tradiționalistă - Frumusețile zilnice (1967), Nopțile risipitorului (1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită la M.
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Gălbenelele Salvia Menta indiană Hasmațuchi Vetriceaua Lumânărica Rozmarinul Silurul Traista-ciobanului Coada-șoricelului Scoarța de salcie Usturoiul Roinița Mugurii de plop Diureticele Diureticele cresc cantitatea de urină eliminată, eliminând din organism substanțele dăunătoare. Pelinarița Pătlăgina Mușețelul Pătrunjelul Traista-ciobanului Năsturelul Frăguțele Salvia Lumânărica Urzica Roinița Mătasea de porumb Purecarița Păpădia Zmeura Morcovul Condurul-doamnei Socul Scoarța de anin Trei-frați-pătați Merele Sparanghelul Cimbrul de grădină Brusturele Mugurii de plop Sunătoarea Cimbrul Anasonul Căpșunii Limba-mielului Busuiocul Tătăneasa Hasmațuchi Expectorantele Aceste plante provoacă eliminarea mucusului și opresc congestiile
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Morcovul Condurul-doamnei Socul Scoarța de anin Trei-frați-pătați Merele Sparanghelul Cimbrul de grădină Brusturele Mugurii de plop Sunătoarea Cimbrul Anasonul Căpșunii Limba-mielului Busuiocul Tătăneasa Hasmațuchi Expectorantele Aceste plante provoacă eliminarea mucusului și opresc congestiile. Eupatorium perfoliatum Ulm Ghimbir Sunătoare Lobelia Trei-frați-pătați Urzică Tătăneasă Nalba-mare Smirnă Limba-mielului Podbal Alge roșii Usturoi Scoarță de cireș sălbatic Sassafras Lăptucă veninoasă Hasmațuchi Calomfir Hrean Mentă indiană Anason Rădăcină de iarbă-mare Unguraș Lumânărică Verbina cu gust de lămâie Muguri de plop Vindecea Nalbă de grădină Isop Roiniță
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
și vor crește circulația sangvină. Toate varietățile de mentă Gălbenele Cuișoare Pătrunjel Muguri de plop Anason Isop Semințe de coriandru Traista-ciobanului Salvie Trifoi roșu Rădăcină de ghimbir Lobelia Coada-șoricelului Semințe de chimen Valeriană Eriodictyon californicum Rozmarin Tătăneasă Sunătoare Ginseng Zmeură Urzică Purecariță Scorțișoară Roiniță Piper Cayenne Caulophyllum Hasmațuchi Tonice Tonicele sunt benefice pentru întregul organism. Ele întăresc organele care sunt afectate de acțiunile sistemului digestiv. Au nevoie de timp pentru a acționa, așadar mențineți tratamentul pentru a da organismului timp să
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
pentru a da organismului timp să se adapteze. Mătase de porumb Condurul-doamnei Păpădie Tătăneasă Rozmarin Scorțișoară Pătrunjel Cicoare Gențiană Trei-frați-pătați Podbal Sassafras Levănțică Ghimbir Toate varietățile de mentă Trifoi roșu Zmeură Traista-ciobanului Roiniță Violetă Coada-șoricelului Hamei Piper Cayenne Ginseng Anason Urzică Scoarță de salcie Calomfir Lumânărică Trebuie însă adaug o mică atenționare. Cele mai multe persoane știu deja la ce sunt alergice. Oamenii au numeroase alergii la alimente, dar și la plantele medicinale. Dacă aveți alergie la iarba-pârloagelor, nu veți consuma nici mușețel
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
capsulele pentru tensiunea arterială. Dacă luați deja tratament pentru controlul tensiuni arteriale, vă rog să nu substituiți aceste capsule tratamentului dvs. obișnuit. Capsule pentru tensiunea arterială Amestecați în blender sau robotul de bucătărie cât 1 lingură din următoarele plante uscate: urzică, izmă bună, flori de soc, praf de rădăcină de valeriană, lobelia, mușețel și coada-șoricelului. Aceasta este o cantitate suficientă pentru 1 ½ lună dacă luați zilnic. Motivele pentru care această conține aceste plante sunt enumerate în cele ce urmează. Urzica este
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
recipientul respectiv nu trebuie în nici un caz să fie din metal: acest lucru poate modifica soluția. Umpleți recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspăt tăiate. Evitați cu orice preț să puneți rădăcini sau flori de urzică în vas: se știe urzica este o plantă foarte viguroasă și riscați să fiți în curând invadați de ea... Va trebui să folosiți cam un kilogram de plante la 10 litri de apă. După ce ați pus urzicile ușor zdrobite în recipient, turnați apă de ploaie
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
25 aprilie 1933. Proprietar și redactor-răspunzător este I. Popa, urmat de I. Țepeluș. În articolul Programul, din fruntea primului număr, se arată că publicația se va ocupa și de „întâmplările locale, din toate părțile locuite de români”. Rubrici mai importante: „Urzică Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
deie sănătate, suspină femeia. - Uite, colea, unde a intrat codobatura, cum se răsfață frunza de podbăl. Crește în mal și-i bună pentru atacați. - Zău, liță ? Și eu învăleam cu ea găluște. Pentru boala asta îi bună și urzica, dar urzica, mai ales primăvara, face sânge dacă-i bei zama. O pun și eu când mă dor oasele sau la răceală. Da-i bună și la sângerări. O caută și femeia care dă țâță, ca să facă lapte. Păpăluga crește în marginea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]