424 matches
-
tentă mai pregnant feministăxe "„feministă". Ambii merg mai departe decât Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", cerând nu doar educație egală, ci și drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice egale. Supozițiile principale ale operei lui John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart" sunt concordante cu utilitarismulxe "„utilitarism" său, cu ideea unui liberalismxe "„liberalism" în cadrul căruia persoanele au datoria morală să își urmărească propria lor fericire. Pentru Millxe "„Mill,JohnStuart", facultatea rațiunii este aceeași la ambele sexe, nu există nici o superioritate intelectuală alta decât cea dată de lipsa
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
societatea civilă" este alcătuită dintr-o sumă de indivizi care au,de regulă, interese conflictuale. Rolul guvernării este să protejeze interesele indivizilor, să rezolve conflictele ivite între aceștia. Rațiunea este și condiție pentru ca oamenii să fie fericiți (Millxe "„Mill,JohnStuart", Utilitarismul), pentru ca ei să își exercite libertatea (Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques", Contractul socialxe "„contractsocial") și să ia decizii raționale. Dar, fiindcă acest tip de comportament nu este singurul posibil, pentru că indivizii acționează și irațional, sunt necesare crearea statului de dreptxe "„statuldedrept" și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În acestă parte a cărții voi studia aceste proprietăți și voi determina rolul lor în apariția rezultatelor de imposibilitate. Capitolul 7 Funcții și funcționali de bunăstare socială și problema welfarismului 7.1. Funcții de bunăstare În (1781), Bentham punea bazele utilitarismului, introducând câteva idei foarte importante: în primul rând, binele social nu mai este gândit în maniera platonică, și anume ca un bine obiectiv, independent de dorințele indivizilor: „interesul comunității este una dintre cele mai generale expresii care pot apărea în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
le situează la antipozii sistemelor socioeconomice "capitaliste" și din care face din start emblema "societăților de abundență": schimburile s-ar subordona unor logici absolut ireductibile la căutarea unui interes "economic". Când își revizuiește poziția angajându-se mai profund în critica "utilitarismelor" (formaliste, funcționaliste, marxiste), Sahlins 12 încearcă să reînscrie logica practicilor într-o ordine culturală (simbolică) determinantă pentru fiecare societate: o poziție care îl conduce însă la dizolvarea resorturilor și a efectelor economicului. Sahlins situează atunci opoziția dintre societățile occidentale și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Drept urmare, în timp ce "managementul participativ" cunoștea momente foarte scurte de glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Aix-Marseille sub numele Journal des économistes et des sciences humaines, formulă în care apare și astăzi după o sincopă între 2005-2009 (n. tr.). 68 Jeremy Bentham (1748-1832), jurist, filozof politic și reformator social englez, cel mai influent teoretician modern al utilitarismului (n. tr.). 69 Impozit aferent apartenenței la o breaslă sub Vechiul Regim (n. tr.). 70 Le libre-échange, jurnalul oficial al Association pour le libre-échange (n. tr.). 71 L' Hôtel-de-Ville este numele clădirii care adăpostește primăria și administrația Parisului (n. tr
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ea e necesară pentru a aprecia efortul considerabil depus în ultimii cincisprezece ani pentru evaluarea eficacității programelor de combatere a violenței și delincvenței. Desigur, metoda se situează într-o ideologie precisă, a costurilor și beneficiilor, uneori defăimată în Franța pentru "utilitarismul" și încrâncenarea ei normativă. Dar oare trebuie să ne șocheze dorința de a ști când e vorba de investirea fondurilor publice într-un mod eficient? Trebuie să ne șocheze voința de a moraliza o "piață" a programelor unde prosperă șarlatanii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de altă parte, minimaliștii, care văd o tranziție mai lungă, unde privatizarea precede liberalizarea prețurilor și convertibilitatea monedei, totul supravegheat de Statul care-și asumă rolul de supraveghetor mai ales în domeniul social. În ceea ce privește tranziția, primii se aseamănă cu apărătorii utilitarismului benthamian, iar ceilalți, cu susținătorii colbertismului francez, chiar dacă discursul lor, marcat de fascinația dezbaterii economiei occidentale, se referă cînd la Hayek sau la monetarism, cînd la social-democrație. Spre regretul susținătorilor acestor două doctrine, nici una, nici alta nu este concepută pentru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe dovezi) Separarea Statului de Biserică Fericirea G. Utilitarismul Bunăstarea Consumul Proprietatea privată Piața Competiția Tehnologia Dreptatea socială Solidaritatea Egalitatea Statul bunăstării Siguranța socială H. Dreptul popoarelor de a se autoguverna Pacea Datoria de intervenție I. Activitățile de timp liber Emanciparea femeilor Protecția naturii J. Familia Creștinismul Civilizația noastră
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
homo aeconomicus. Este imaginea producătorului și a consumatorului care, în orice împrejurări, urmăresc să își maximizeze interesele: să vândă cu cel mai mare profit posibil, să cumpere la cel mai bun preț. În spatele acestui personaj se profilează o valoare capitală: utilitarismul, care ghidează comportamentele umane prin intermediul intereselor materiale. Ei aspiră la bunăstare, sunt atrași de consum. Va trece mai mult de un secol înainte de a intra într-o societate a consumului, dar valorile care stimulează piața în această direcție există de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale Bisericii au fost absorbite treptat de instituțiile statului în țările de origine ale celor care emigrau în Lumea Nouă, n-a mai fost întotdeauna posibil și necesar ca Biserica să funcționeze și utilitarist. Într-o lume de imigranți însă, utilitarismul Bisericii poate fi salvator, cel puțin în momentele anterioare integrării, rămânând apoi mereu folositor. V. N. : Și încă ceva. Sunt absolut convins de enormele avantaje ale despărțirii statului de Biserică. și anume pentru Biserică, nu pentru stat. Câtă vreme Biserica
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de orice distincție calitativă. Econocrația, dominația economiei utilitarist-pragmatice, cu artefact politic, în raport cu cultura, cu morala, face tot mai dificilă căutarea și aflarea unui echilibru în sînul societății, iar "omul economic" a devenit un individ abstract, reconstruit după nevoile cauzei. Acest utilitarism de fațadă absoarbe o parte mereu crescătoare a energiilor noastre, exercitînd o presiune puternică asupra problemelor esențiale ale vieții și morții,deja fragilizate prin criza valorilor religioase și politice. Aceste chestiuni, refulate continuu, cu precădere în spațiul public, vor irumpe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
capitalul nu este considerat de către autorul nostru drept factor de producție, aceștia fiind munca și timpul. În regim concurențial, repartiția e decisă de egalizarea ofertei și cererii pe piața muncii și pe piața capitalurilor. 1.4. Alfred Marshall sau sfîrșitul utilitarismului marginalist Alfred Marshall este cel care introduce un termen ce va face carieră, în special în spațiul anglo-saxon: cel de economics, în lucrarea The Pinciples of Economics (1890). Este considerat și creatorul Școlii de economie de la Cambridge, U.K. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cantitativism și mecanicism într-o știință totuși relativă, în dorința de a o pozitiva, de a face din ea o știință naturală. Acesta este principalul reproș adus acestei doctrine. Apoi, concepția walrasiană a utilității nu avea nimic a face cu utilitarismul. Curbele de indiferență și de preferință ale lui Pareto nu au nici ele nimic de-a face cu conceptul de utilitate. Chiar Menger și Bohm-Bawerk nu recunosc nici o influență din partea filosofiei utilitariste. Von Wieser își proclamă și el independența, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a volumului Psihologie economică, în 1998. În ultimele trei decenii și jumătate, economia comportamentală a cunoscut un adevărat avînt în științele sociale, reunind tot mai multe lucrări dedicate acestui domeniu și criticînd puternic mainstreamul economic, sau modelul standard, bazat pe utilitarism, ale cărui lacune le-am înfățișat în parte. Știința economică s-a îmbogățit astfel cu noi teorii, iar lumea academică cu noi dezbateri. Economia comportamentală își propune să ofere teoriilor economice clasice o bază psihologică mai largă și mai realistă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
A doua generație de marginaliști 25 1.3.1. Versiunea matematică 25 1.3.2. Versiunea psihologică 31 1.3.2.1. Friedrich von Wieser 31 1.3.2.2. Eugen von Bohm-Bawerk 32 1.4. Alfred Marshall sau sfîrșitul utilitarismului marginalist 33 1.5. Alte contribuții 36 1.6. Vulnerabilități ale analizei marginaliste 42 1.6.1. Probleme metodologice 42 1.6.2. Teoria repartiției 44 1.6.3. Problema monedei 46 1.6.4. Problema ciclicității în economie 48
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
marii filosofi moderni au insistat asupra transcendenței dorinței: Pascal nota că nu iubim atât lucrurile, cât drumul care duce la ele; în filosofia hegeliană, dorința omenească e definită ca negativitate și dorință de a fi recunoscut de celălalt; Nietzsche recuza utilitarismul în numele „voinței de putere”. Aici se află cealaltă cheie a problemei. Să nu ne înșelăm. Idealul oamenilor nu se reduce la a dobândi - a poseda - a te bucura de lucruri; ceea ce doresc ei este și să acționeze, să lupte, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în termeni de bun și de rău. În această ordine de idei, bun desemnează tot ceea ce permite realizarea proiectului filosofic, iar rău, ceea ce-l stânjenește, îl încetinește sau îl face imposibil. Dincolo de bine și de rău, gândirea Grădinii propune un utilitarism hedonist în numele căruia răul se suprapune suferinței. Ceea ce este bun caracterizează fie absența suferinței, fie suprimarea ei. În afara de asta, nimic nu este adevărat... Răul nu vine de la păcat, suferința nu-și are rațiunea într-o greșeală care ar trebui ispășită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Trupul. El și nimic altceva - un trup redus la componentele lui atomice. 11 O prudență utilitaristă și pragmatică. În perspectiva terapeutică ce-i este proprie, ca filosof-medic, Epicur - și, în această privință, propun să urmăm teza lui Jean-Marie Guyau - inventează utilitarismul. Evident, Epicur consideră binele ca fiind identic cu ceea ce este bun; la rându-i, ceea ce este bun desemnează ceea ce pare util pentru a evita suferința și a crea plăcere. Invers, răul și ceea ce este rău caracterizează ceea ce generează suferință. Exemplu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în același spirit, și Jean Bollack, André Laks, Etudes sur l’épicurisme antique, Cahiers de philologie, Publication de l’Université de Lille, vol. I, 1976. Asupra unor chestiuni mai precise: Jean-Marie Guyau prezintă gândirea lui Epicur ca fiind la originea utilitarismului anglo-saxon în La Morale d’Epicure et ses rapports avec les doctrines contemporaines, Encre Marine, Versanne, 2002; teza este reluată în La Morale anglaise contemporaine. Morale de l’utilité et de l’évolution, Alcan, Paris, 1895; André-Jean Festugière, Epicure et
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
54-55; corpus important 52-54, 305; și edificarea sinelui 66; și Hipocrat 56; și moartea 57, 63-64; și onanismul 68; orb 56; și Platon 52-53, 147; și procreația 67-68; și Protagoras 57; și râsul 69-70; și Socrate 55; statuie 221; și utilitarismul 64; și zeii 52, 64 Diogene din Oenoanda - antiplatonism 295; și dorința 296; și edificarea sinelui 297-298; și Epicur 295-296; ce păstrează el din epicurism 295-296; și fericirea 296; și Grădina 299-300; și moartea 296; și plăcerea 296; și surâsul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
176-181, 199; și puterea 179, 211-213; și Pythocles 183, 186, 215, 261; și răul 192, 193-194; și râsul 181; și realitatea 172, 213; sincretismul gândirii 176-177; statui 221; și suferința 182, 200-201, 207-208; succes 180; Tetrapharmakon-ul 182, 184, 194-195, 197; utilitarism hedonist 192, 201; și zeii 184, 190-192, 238, 310 Erotion 214 Eudoxos din Cnidos - și Aristotel 157-158, 308; bibliografie 308; și călătoria 153-155; corpus 157; hedonist 155-156; materialist 154-155; discipol al lui Platon 153-155 Hedeia 214 Hegesias 123 Heraclit - corpus
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
129 Filosofie și alimentație 232; dorința nenaturală și nenecesară 198; și politică 115-116, 146, 213, 226, 244-249; soteriologică 111; și terapie 121, 182-183, 194-195, 236-237, 297; vârsta pentru a o aborda 214. Vezi epicurism, hedonism, idealism, materialism, morală, psihanaliză, stoicism, utilitarism Grecia și democrația 85, 97, 115; sfârșitul civilizației 223, 301; sfârșitul hegemoniei 176, 312 Hedonism hedonismul lui Anaxarh 80; anarhist 90, 93-96, 137; hedonismul lui Aristip 101, 104, 109-110, 116-124, 178, 204-206; și ascetism 27, 132-133, 180, 184, 201-202, 204-205
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
187-188, 275; metensomatoză 36, 72, 187-188, 275; muritor 274; nemuritor 13, 72, 185, 187, 208, 275-276; sediu al sensibilității 186; transmigrare 36, 276-277; = trup 60, 119, 134; comandă trupul 263; în legătură cu trupul 187, 209-210; opus trupului 160; viață socială 67-68 Utilitarism cathartic 202; estetic 201, 239-240; hedonist 192, 246; inventat de Epicur 201, 311; și muzica 242 Viață filosofică bani - Antiphon din Atena 87, 94; Aristip 111-115; Democrit 55-56; Diogene din Sinope 136; Epicur 197, 211; Philodem 221, 232; Platon 85
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sufficientism) CUPRINS Cuvânt înainte / 9 Introducere. Problematică și concepte fundamentale / 13 1. Conceptul de dreptate distributivă. Câteva precizări și delimitări / 13 2. Dreptatea distributivă în sănătate în filosofia contemporană / 23 3. Obiectivul fundamental al lucrării / 34 4. De ce nu și utilitarismul și libertarianismul? / 38 5. Obiectivul secundar al lucrării / 40 6. Structura lucrării și a argumentației principale / 42 Capitolul I. Idealul accesului egal la serviciile medicale și versiunile lui / 47 1.1. Idealul accesului egal: de la libertarianism la egalitarianism / 47 1
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]