270 matches
-
învățării școlare 2.3.1 Clasificarea motivelor Clasificarea motivelor învățării școlare este făcută după multiple criterii, diferite de la autor la autor. Astfel, Bejovici (1951) enunță următoarele tipuri de motive ale învățării: a) motive sociale largi și motive elementare cu caracter utilitarist, b) motive îndepărtate și motive apropiate, c) motive principale și motive secundare. J. Bruner vorbește de motive intrinseci și extrinseci. Pentru M.A. Danilov (1955), motivele învățării pot fi: a) interioare și exterioare, b) motive de stimulare nemijlocită a elevilor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al XIX-lea. Această cădere ar fi fost completă dacă ar fi apărut curentul modernismului estetic și cel al Noului Criticism. În plus, jurnalismul va fi condamnat la statutul de exercițiu utilitarist din cauza creșterii importanței conceptului de obiectivitate și a direcției științifice pe care studiul comunicării de masă o va lua, ambele fiind fondate pe presupuneri pozitiviste despre ceea ce putem și ceea ce ne este permis să știm despre lume, o lume care
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ale unui grup, să contribuie la formularea lor în mod coerent și să obțină din asta un proiect politic realizabil. Între elita de reprezentare și grupul al cărui purtător de cuvânt este se instaurează o legătură ce comportă un element utilitarist, dar și o componentă emoțională pronunțată (ibidem). În cursul anilor ’60, Nicole Debruelle-Vosswinkel a efectuat în Belgia un studiu asupra celor pe care îi numea „notabili” și asupra accesului la „notabilitate”, privit din perspectiva mobilității sociale. Autorul evită încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
supraviețuirii) oamenilor pe o suprafață limitată critic aduce cu sine, pe lângă întrebări exasperante de ordin economic și social, obligația unei reflecții mult mai adânci. Care sunt principiile etice care pot preveni lumea de la pericolul iminent al autodistrugerii? Punctul de vedere utilitarist - care privește pământul ca un câmp de bătălie între candidații la bunăstare, între care cel mai puternic dictează regulile jocului - este imposibil de susținut fără a încuraja de fapt replierea agresivă prin recurs la acte de terorism nediscriminat a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care a izvorât, ci poate fi de multe ori o fericită inserare sau o înțeleaptă reorganizare cu scopul apropierii de adevăr. Elaborarea unei teorii a conștiinței de sine trebuie să izvorască în primul rând dintr-o legitimă reconsiderare a excesului utilitarist al științei. Pe vremea când o noțiune etică precum ataraxia devenea un ideal de viață perfect acoperitor, nu se punea problema unei administrări "tehnicizate" a sectorului sufletesc. În vremea construirii doctrinelor și practicilor orientale, nu exista nici un mijloc de măsurare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ea își poate exercita consimțământul informat în orice problemă o privește. Fiind scop în sine, orice persoană are drepturi, inclusiv dreptul de a alege pentru ea însăși, dacă această alegere nu încalcă același drept altei persoane. Fiecare om, ne spun utilitariștii, are dreptul să își caute fericirea personală și datoria morală să acționeze astfel încât prin acțiunea sa să sporească bunăstarea morală sau și materială a altor oameni, atât cât îi stă în putință. Propriul interes este legitim din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
al eticii politice. O.Ș.: Care e imoralitatea supremă? M.M.: Să folosești cetățenii ca mijloace pentru scopurile tale. Acesta este păcatul capital. A făcut Mona Muscă acest păcat? A crescut gradul de nefericire al oamenilor, dacă e să o analizăm utilitarist? A încălcat drepturile unei alte persoane, dacă o analizăm din perspectiva eticii drepturilor? Oriunde mă uit, din oricare perspectivă aș porni, nu ajung deloc la concluzii asemănătoare celor formulate de Gabriel Liiceanu. O.Ș.: Mona Muscă n-a scăzut prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere utilitarist, funcționalist și neutral. Oricum, substantiviștii și instrumentaliștii sunt convinși că de înțelegerea raportului știință/tehnologie și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se desprinde din cele de mai sus este faptul că, în societatea modernă, „factorul uman” tinde treptat să dispară, fiind înlocuit de „dictatura obiectelor” și o dată cu aceasta asistăm la înlocuirea „spiritului umanist”, constituit și susținut de valorile cultural-spirituale, cu „spiritul utilitarist”, construit și susținut de valorile civilizației materiale. Toate aceste schimbări sociale vor duce, cum spuneam, și la o schimbare a oamenilor, a conduitelor și acțiunilor, a vieții afective, a relațiilor interumane etc. Concomitent, asistăm la apariția unor noi forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care va trebui să decidă singur cum o va rezolva. În trecut, medicul era cel care conducea evoluția bolii și el era responsabilul moral al vieții bolnavului sau al morții acestuia. Astăzi, responsabilitatea a luat un caracter pur pragmatic, utilitarist. Bolnavul este liber să decidă asupra vieții sale în cazul unei afecțiuni fatale, cu un pronostic sumbru. Aceasta introduce și justifică aplicarea în medicină a eutanasiei. Se pune însă întrebarea: ce trebuie, totuși, făcut pentru aceste cazuri care amenință direct
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etichete verbale, limbaj corporal. Evoluția tehnicii din Olimpiadă a modificat și evoluția jocurilor sportive în funcție de calitatea socială a participanților, calitate socială, care se multiplică geometric, odată cu inovațiile tehnicii din mileniul al treilea, în sport, care pot duce spre neant. Caracterul utilitarist al colectivității sportive conține ideea că fiecare individ calculează mereu și compară, nedevenind membru al unui grup, decât dacă avantajele la care speră ca membru și inconvenientele neparticipării sunt mai mari decât inconvenientele participării. Nu întotdeauna suporterul se conduce după
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și pe "introspecție". În acest timp, adepții utilizării matematicilor în analiza utilitaristă consideră că numai așa se poate ajunge la rezultate palpabile și credibile. Diferențele dintre diferitele școli marginaliste sunt deci în principal de natură metodologică. 1.2. Fondul marginalismului utilitarist Dintre cele trei versiuni originale ale analizei utilității marginale probabil că cea mai apropiată de tradiția clasică este cea a lui Jevons. Lucrarea sa principală este The Theory of Political Economy, apărută la Londra în 1871. Avîndu-i ca înaintemergători pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ficțiuni" precum divizibilitatea infinită și substituabilitatea bunurilor între ele, mobilitatea perfectă a tuturor factorilor de producție, reversibilitatea relațiilor variabile ce încetează să existe între mărimile economice, ca și absența unei distincții între variabile dependente și variabile independente. După Mayer, sistemul utilitarist nu are valoare explicativă și nu reprezintă decît o imagine statică a unor relații imaginare dintre elemente concepute după principii integral mecanice. În opoziție, autorul insistă pentru stabilirea de relații cauzale între factorii economici și analiza proceselor determinate cauzal. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o problemă secundară. În schimb, în aceeași perioadă, economiștii post-ricardieni își centrau analizele pe probleme de repartiție, de alocare a resurselor ș.a. Treptat însă, analiza fluctuațiilor ciclice se va impune ca un subiect principal al analizei economice. 1.6.5. Utilitariștii americani În Statele Unite, Irving Fisher a studiat aspectele fizice și cele psihologice ale ratei dobînzii. El consideră că valoarea se modifică în timp și insistă asupra oportunității investițiilor cu o rată marginală pozitivă a randamentului net. În analiza factorilor subiectivi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
conceptul de utilitate. Chiar Menger și Bohm-Bawerk nu recunosc nici o influență din partea filosofiei utilitariste. Von Wieser își proclamă și el independența, cînd vorbește despre așa-zisa sa lege a "raționalității subiective". Dar toți acești autori evidențiază caracterul empiric al principiului utilitarist. După Marshall, majoritatea economiștilor abando nează acest principiu, în pofida autoinvocatului empirism și pregătesc, într-un fel sau altul, venirea lui Keynes. Princi palele principii marshaliene sunt: trebuie să obținem maximum de satisfacție cu cele mai mici eforturi; utilitatea totală scade
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
individului. Indivizii ar avea nevoie de astfel de puncte de reper care să-i ghideze, comparații, evaluări, obstacole etc.). Pînă și erotismul, iluziile și amăgirile au rolul lor. Ideea de bază esteun truism: oamenii nu sunt perfect raționali, cum presupuneau utilitariștii, dar sunt în bună măsură previzibili. Vorbim despre o raționalitate limitată. Astfel, în locul unui model abstract și ideal, avem teorii care își apropie realitatea. Se încearcă o "umanizare" a lui homo oeconomicus și astfel o rafinare aștiinței economice în ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
5. Alte contribuții 36 1.6. Vulnerabilități ale analizei marginaliste 42 1.6.1. Probleme metodologice 42 1.6.2. Teoria repartiției 44 1.6.3. Problema monedei 46 1.6.4. Problema ciclicității în economie 48 1.6.5. Utilitariștii americani 50 1.6.6. Critica analizei utilității marginale 52 Capitolul 2 INCIPIENTE HOLOTROPICE 56 2.1. Economia instituționalistă 56 2.2. Școala suedeză 62 2.3. Economia comportamentală 68 Capitolul 3 ECONOMIA HOLOTROPICĂ VS: NOUA ECONOMIE HYLOTROPICĂ 73 3
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
școlară sau În viața cotidiană, dar care, În orice Împrejurare are un caracter semnificativ pentru elev, el mobilizează diverse resurse. Din acest punct de vedere, competența are un caracter limitativ pentru Învățământul preuniversitar și superior, deoarece duce la un Învățământ utilitarist și prea profesionalizat. Deoarece Învățământul contemporan este bazat pe competențe, este cazul să existe un echilibru Între Învățământul „generalist”, axat pe acumularea de cunoștințe și capacități, și cel specific, mai operațional, bazat mai mult pe acumularea de competențe, care abordează
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
promotorii "nouăzecismului", dar cu o superioară conștiință teoretică și cu o mai elaborată autenticitate, autorii milenariști pendulează între realism și expresionism, notația crudă și implozia, surparea interioară. Eul este fie expansiv, agitat și agitatoric, anarhist (ca la Marius Ianuș) ori utilitarist (Adrian Urmanov), fie repliat în galeriile subterane, de unde se percepe mai bine tensiunea ființei și a lumii (Teodor Dună, Dan Coman). Acestea fiind extremele, capetele de bandă poetică, fiecare voce își alege o frecvență proprie. Spre deosebire de "optzeciștii" noștri originali, toleranți
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
liturgic, cu încă una dintre formulările memorabile ale acestei vârste: “Singura certitudine: poemul. Singura cuminecătură: poemul. Luați, mâncați, acesta este trupul și sângele nostru: poemul”. Iar în 1930, el era cel care exprima, în numele grupării “unu”, despărțirea de constructivismul prea “utilitarist” al “Contimporanului” lui Ion Vinea și declara decis că revista “își revendică o conduită cu totul ruptă de realitate, cu totul în afara utilitarismului constructivist rezolvit în arhitectură și care clatină în havuzele visurilor apele unor viziuni desfăcute de orice probleme
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
nu ajunge la maturitate cam în același fel. Numai cu acordul criticii Evoluția fluctuantă a poeziei lui Adrian Urmanov - care după un prim volum pe de-a-ntregul meritoriu (Carnurile cannonice) a căzut în mai toate capcanele improvizațiilor teoretice, de la marketingul utilitarist la tehnicile insidioase și lipsite de substanță ale scriiturii din Schelet - a făcut ca fanatismele sau contestările imediate să se tempereze într-o înțeleaptă medie a receptării. Urmanov este unul dintre puținii tineri autori despre care suntem îndreptățiți să presupunem
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta din urmă conținând, evident, numeroase referiri la John Stuart Mill) și al unor antologii în domeniu. Nu este singura versiune românească a celebrei cărți a filosofului utilitarist englez (în 1996 a mai apărut una, semnată de Dan A. Lăzărescu, semnalată și aceea în România literară). Numeroasele ediții dovedesc cât de căutată e înțelegerea libertății într-o lume nesigură, tulbure, agitată. Multe din ideile teoretizate pentru prima dată
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
nu a dispărut, chiar dacă publicul căruia i se adresează este unul de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
cuvine menționat un alt important autor de origine rusă, Vladimir Nabokov, conform căruia în Rusia s-au manifestat totdeauna două forțe cu acțiune antagonică: pe de o parte statul, care dispunea de instrumentul represiv al cenzurii, pe de alta criticii utilitariști, gînditorii "radicali", din care Lenin și-a compus o ascendență, Belinski, Cernîșevski, Dobroliubov, Pisarev etc. În pofida programului "progresist" pe care-l formulau, înrîurirea lor asupra literaturii a fost una de rău augur, întrucît îi limitau orizontul la satisfacerea nevoilor sociale
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
să nu vizeze ceva concret, prea concret. Imperialismul este implicația practică a mesianismului. Sânt totuși națiuni imperialiste care n-au fost niciodată mesianice, fiindcă n-au luptat pentru o idee istorică. Așa, de exemplu: englezii, al căror imperialism este pur utilitarist, sau, în lumea antică, romanii, care n-au luptat decât pentru o idee imperialistă, iar nu pentru un sens spiritual. Despre romani se poate spune că au constituit o mare națiune; dar n-am respecta nuanțele, de am numi-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]