223 matches
-
stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor și chiar o contestare a noțiunii de "limbă literară": fiecare scriitor dorea să-și definească, în mod suveran, propriul uzaj al limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt mult mai complexe: producția literară, vrând-nevrând, se bazează pe semne de "literaritate", pe termeni (străveziu, de abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența la un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt mult mai complexe: producția literară, vrând-nevrând, se bazează pe semne de "literaritate", pe termeni (străveziu, de abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența la un anumit uzaj al limbii. Dacă epitetul de natură se bazează pe o redundanță, plasarea înaintea substantivului devine greoaie atunci când nu putem conta pe redundanța dintre substantiv și adjectiv: în afara contextului, negrele speranțe sau palidele roșii par ciudate. Spunem "în afara contextului" pentru că, în lipsa
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre secole. Spre exemplu, în 1902, Edith Baker Brown a ținut " o pledoarie în favoarea jurnalismului literar" în Hnaper's Weekley. În sine, jurnalismul literar este cercetat de critica literară și în cadrul eseurilor de literatură discursivă (O pledoarie 1558). Acesta era uzajul foarte obișnuit în Anglia dacă este să ne luăm după sugestiile din Time Literary Supplement (Easthope). Dar dacă acest capitol prezintă dovezi ale emergenței genului ca formă de expresie distinctă, el nu explică de ce jurnalismul literar narativ a apărut tocmai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nevoie să plusezi și să intri de la început într-o vrie fără sens când e mult mai provocator să ajungi la mecanismele care se află la baza eșafodajului absurd și să descifrezi în aparent cele mai normale conversații dozajul și uzajul deturnării în absurd? Rotițele declanșatoare pornesc aproape de fiecare dată de la o ruptură în timpul logic, rațional al fiecărui personaj, de la un defazaj de receptare, de la senzația că celălalt știe exact ce ai tu în cap. Nu formula de teatralitate aleasă este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
abordare cooperativă în sensul bun. D.V.M.: Țăranii din România au prin gospodării și niște păsări, niște vite, adică să aibă pe ce pune mâna. Considerați că și aici vor interveni modificări? J.Sch.: Dacă este vorba despre o producție pentru uzaj domestic, nu se va schimba nimic, dar nu vor mai putea să vândă aceste produse pe piață fără a urmări niște reguli de producție și de igienă. D.V.M.: Prietenii noștri din Uniunea Europeană vor avea răbdare cu noi în acest proces
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
4) Utilizarea limbii în diferite domenii publice și private. 5) Reacția în față noilor mijloace de comunicare (radio, televiziune, internet etc.). 6) Mijloace de învățare și predare a limbilor. 7) Atitudini și politici lingvistice la nivelul guvernului și al instituțiilor - uzaj și statut oficiale. 8) Atitudinea membrilor comunității față de propria lor limba. 9) Tipul și calitatea documentelor. Spicuim și alte observații prezente în acest raport: "Acest document își propune să ajute comunitățile de vorbitori, lingviștii, educatorii și decidenții (inclusiv puterile publice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la lingvistul ceh, de uzajul tradițional. El consideră, de pildă, ca limbile amerindiene din America de Nord nu sînt prototipuri ale tipului polisintetic, așa cum se considera în tipologia tradițională. Discipolul sau, lingvistul Petr Sgall, consideră că, din această perspectivă, una dintre diferențele principale este aceea care opune
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
luată de indo-europeană primitivă în perioada anilor 4000-2000 î.e.n., indiferent de gradul de transformare a limbii primitive. Cînd spunem că o asemenea limba reprezintă o formă mai nouă a limbii primitive, subînțelegem că limba dată continuă printr-o tradiție neîntreruptă uzajul indo-europenei primitive, care este cea mai veche limba indo-europeană"238. Limba comună străveche din care au descins limbile din această mare familie este denumită proto-indo-europeană sau indo-europeană comună. Prin comparația formelor unui cuvînt în limbi indo-europene înrudite se poate ajunge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvinte compuse, derivate, fragmente de frază, fraze întregi)"10. În acest context, savantul genevez atrage atenția că nu toate sintagmele aparțin planului vorbirii: Întâlnim mai întâi un mare număr de expresii care aparțin limbii; sunt locuțiuni gata făcute, în care uzajul îți interzice să schimbi ceva, chiar dacă putem distinge în ele părți semnificative (cf. à quoi bon? allons donc! etc.). Același lucru se întâmplă, deși într-un grad mai mic, cu expresii ca prendre la mouche, forcer la main à quelqu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
părintele structuralismului lingvistic își exprimă scepticismul față de posibilitatea de a izola construcțiile "date ca atare de tradiție" de acelea create prin uzul individual al limbii, conchizând că "în domeniul sintagmei nu există limită clară între faptul de limbă, marcă a uzajului colectiv, și faptul de vorbire, care depinde de libertatea individuală. În multe cazuri, este greu de clasificat o combinație de unități, pentru că amândoi factorii au concurat în a o produce, și în proporții ce sunt cu neputință de determinat."12
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau, mai exact, francofonă, dat fiind că în cadrul ei au activat și lingviști din Elveția, Belgia sau din Africa de Nord. În baza unor principii, în fond, saussuriene, Bally a propus noțiunea de "locuțiuni frazeologice" pentru toate "grupurile [de cuvinte] consacrate prin uzaj"13. Totodată, discipolul lui Saussure a realizat și prima clasificare a acestor unități, distingând în acest sens două tipuri: "serii frazeologice" și "unități frazeologice". Primele ar cuprinde construcții precum grièvement blessé, gravement malade, désirer ardemment, aimer éperdument, intimement lié, refuser
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
moarte". Consecința acestor observații este că distincția de bază dintre metaforele "vii" și cele "moarte" este completată (sau, mai bine zis, înlocuită) cu o dublă clasificare: "una tripartită, care se corelează cu sistemul, și alta bipolară, care se corelează cu uzajul. Prima dintre acestea [...] distinge între metaforele verbale moarte, cele fixate (entrenched) și cele noi, fiind bazată pe criteriile convenționalizării, noutății și transparenței. Metaforele moarte sunt puternic convenționalizate și opace, metaforele fixate (entrenched) sunt convenționalizate și transparente, iar metaforele noi nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aceea dintre sistemul și norma limbii, pe care Coșeriu o descrie în modul următor: "Norma cuprinde tot ceea ce, într-o "tehnică a discursului", nu este în mod necesar funcțional (distinctiv), dar care este fixat în mod tradițional (social), care este uzaj comun și curent al unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, sistemul cuprinde tot ceea ce este funcțional (distinctiv) în mod obiectiv. Norma corespunde în linii mari limbii ca "instituție socială"; sistemul este limba ca ansamblu de funcții distinctive (structuri opoziționale). Drept corolar, norma
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
intense, mai ales negative, construind din episoade disparate o lume aproape aseptică, rațională, temperat pozitivă și foarte aproape de ceea ce ea "ar trebui să fie". Tonul povestirii a modelat discret conținutul, în acord cu reprezentările de durată ale autoarelor și cu uzajele epocii invocate. Cât prezent și cât trecut cuprind aceste amintiri, rămâne încă de văzut, poate cu ajutorul altor femei și al altor istorii. Bibliografie Banuș, Maria, Însemnările mele, 1945-1999, Editura Cartea Românească, București, 2014. Bentoiu, Annie, Timpul ce ni s-a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și idionime indirecte (Forest, 1996) sunt pentru Vaxelaire o dovadă a dificultății de a distinge "în mod definitiv, numele propriu de cel comun. Este totuși inutil să recurgem la astfel de stratageme terminologice, deoarece nu numele își schimbă categoria, ci uzajul pe care îl dăm acestor nume, diferă" (tr. m.)71. " Utilizările modificate" relevă faptul că elementele unui text sunt puternic determinate de context. Numele propriu poate fi utilizat ca etichetă într-un enunț, la vocativ, sau ca atribut sau epitet
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
implicit. Autorul face distincția dintre instanțele narative care folosesc numele imediat, cerând lectorului o "acomodare" și cele care sunt în poziția de observator, revelând numele după apariția individului, revelație ce funcționează ca indice de focalizare pentru text. Studiind prin comparație uzajul lui Flaubert în Educația sentimentală și cel al lui Zola în Thérèse Raquin, Corblin arată că raportul dintre nume și alți designatori în lanțuri (referențiale) permite constituirea a două sisteme: desemnarea rigidă pentru lanțuri constituite exclusiv din ocurențe de nume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
excluderea acesteia în mod invariabil nu este în acord cu realitatea gândirii. Logica riguroasă, ce proscrie absolut orice contradicție rămâne un ideal imposibil de atins..."799, corespunzătoare unui fel de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută 800. Urmărind uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
semn lingvistic viu" (L. Depecker, 2002: 21); analiza termenilor se poate realiza prin mai multe metode lingvistice (paradigmatice, sintagmatice etc.); exploatarea relației dintre lexicul comun și lexicul specializat este una dintre direcțiile predilecte de cercetare; analiza termenilor se realizează în uzaj; terminologia descriptiv-lingvistică nu este limitată la termenii-etichetă din nomenclatoarele specializate, ci are în vedere studiul termenilor în uzaj (în texte și contexte). Școala Universității din București admite variația în terminologie. Variația se produce pe axa sintagmatică, "dar are efecte paradigmatice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sintagmatice etc.); exploatarea relației dintre lexicul comun și lexicul specializat este una dintre direcțiile predilecte de cercetare; analiza termenilor se realizează în uzaj; terminologia descriptiv-lingvistică nu este limitată la termenii-etichetă din nomenclatoarele specializate, ci are în vedere studiul termenilor în uzaj (în texte și contexte). Școala Universității din București admite variația în terminologie. Variația se produce pe axa sintagmatică, "dar are efecte paradigmatice, ducând la o dinamică a sensului specializat [...]". Relația dintre dicționare și texte pune în valoare dinamica sensurilor specializate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fiind cu totul altul - consideră G. Lakoff. Se produce detașarea ireversibilă de metafora - figură de stil. Pentru Lakoff și Johnson metafora este instrumentul fundamental de structurare a sistemelor cognitive. Argumentele aduse se bazează pe expresii, prin excelență metaforice, pe care uzajul le-a transformat în metafore comune. Metaforele reconstruiesc un model de gândire, o corespondență conceptuală între două domenii diferite: domeniul-sursă (DS) și domeniul-țintă (DȚ). Acest set de corespondențe dintre conceptele metaforice - en. mapping (cartare) - devine modalitate de descifrare a metaforei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Saturn; zeu al Soarelui la fenicieni"] utilizat ca termen-titlu are metodologic și funcțional, dublă calitate: de a menține monoreferențialitatea conceptuală a corpusului, pe de o parte, de a reliefa fondul arhaic, pe de altă parte - chiar dacă analiza socioterminologică arată că uzajul impune în diferite grade, numeroase variante terminologice, dintre care: fr. "intoxication par le plomb" (n.f.); es. "envenamiento por plomo" (s.m.) [MX]; it. "avvelenamento da piombo" (s.m.), en. "lead poisoning" etc. "Psittacose" (n.f.) en. "psittacosis". "Psitacoză" (s.f.) [cf. gr.φιττακός,-οΰ
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. gr.φιττακός,-οΰ s.m. ,,papagal, coțofană"] este o altă metaforă conceptuală utilizată ca termen-titlu. Limbile franceză și engleză creează sintagme terminologice specifice precum: fr. "fièvre des perroquets" (n.f.)/ "maladie des perroquets" (n.f.), en. "parrot disease"/ "parrot feve". Regăsim în uzaj și variante extinse, precum it. "psittaco- ornitosi polmonare" (s.f.), pt. "pulmăo dos criadores de pάssaros" (s.m.) [BR]. III.9.2. Metafore "călătoare" Fac parte din clasa metaforelor "călătoare": med. blestemul Ondinei, călcâiul lui Achile, mărul lui Adam, sindromul Alice în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lingvistic. Există însă, o anumită "distanță" între cei doi termeni, respectiv între trunchiul comun (en. warrior) și baza lexico-semantică a limbii italiene (it. miliziano), folosită pentru refacerea traseului metaforic: "warrior" și "miliziano" sunt două lexeme diferite sub aspectul vechimii, al uzajului, al trăsăturilor semantice, în general, chiar dacă au anumite seme comune. Reținem, în consecință, două aspecte legate de traducerea metaforei în terminologie: 1) din perspectiva analizei descriptiv-semasiologice nu putem pune semnul egalității absolute între metafora din limba-sursă și metafora din limba-țintă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de noțiuni interconectate, al căror rol este de a defini o entitate de sine stătătoare - corpul uman. Prin "vestibul", medicina actualizează imaginea abstractă de "spațiu la intrarea într-o cavitate sau un canal" (DM, 2007: 1153). Dezambiguizarea este obligatorie în uzaj: vestibulum oris; vestibulum auris; vestibulum vaginae, vestibule osseux etc. (DM 2007: 1153). Lat. trabecula, ae (s.f.); Trabecula (bârna mică) a servit, în baza identității de caracteristică (forma de bandă sau de fascicul) drept model preconceptual structurilor anatomice "formate din trabecule
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lei", se arată în raportul Curții de Conturi (Mediafax). Surplusul de sociologizare este a doua cauză a deprecierii sensurilor filozofice, fenomen ce se produce cu precădere, în științele sociale. Termenii filozofici pot pierde specializarea și prin densitatea terminologică slabă în uzaj: consecință, concluzie, gândire, aptitudine, opinie, ordine, mod etc. Termeni precum: real, realitate etc. și-a pierdut în etapa postmodernă de evoluție a gândirii umane, caracteristica filozofic, sub presiunea limbajului media, unde circulă cu numeroase sensuri ambigue, golite de substanța originară
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]