149 matches
-
mi-a răspuns nimeni. Era încuiată. — Uite-acolo o intrare în centrală, spuse ea luându-mă de mână. Am privit înspre locul semnalat și am zărit o ușă mică, într-un colț al clădirii. Ușile de fier stăteau larg deschise. Vâjâitul se întețise. Înăuntru era mai întuneric decât mi-am închipuit. Până nu mi s-au obișnuit puțin ochii, n-am distins absolut nimic. Nu era nici un bec aprins - ciudat ca tocmai aici să nu existe așa ceva! - iar firișoarele de lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am închipuit. Până nu mi s-au obișnuit puțin ochii, n-am distins absolut nimic. Nu era nici un bec aprins - ciudat ca tocmai aici să nu existe așa ceva! - iar firișoarele de lumină care pătrundeau de afară luminau doar tavanul. În afară de vâjâit, absolut nimic altceva. Am strigat, dar se părea că nu mă auzea nimeni. Am rămas în ușă, mi-am scos ochelarii fumurii și am așteptat să mi se obișnuiască ochii cu întunericul dinăuntru. Ea stătea puțin mai încolo. Nu voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
auzea nimeni. Am rămas în ușă, mi-am scos ochelarii fumurii și am așteptat să mi se obișnuiască ochii cu întunericul dinăuntru. Ea stătea puțin mai încolo. Nu voia să se apropie prea mult de clădire. Îi era frică de vâjâit și de beznă. Fiind deprins cu întunericul, mi-am dat imediat seama că era cineva acolo. Un bărbat subțirel. În fața lui se înălța, spre tavan, o coloană cilindrică de vreo trei sau patru metri în diametru. Bărbatul o privea nemișcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Era palid, fără barbă, cu început de chelie, îmbrăcat foarte îngrijit. L-am salutat. — Bună ziua! S-a uitat la mine, cu buzele strânse, și a dat ușor din cap. Nu vă deranjez? am întrebat. Trebuia să vorbesc foarte tare din pricina vâjâitului. Bărbatul a clătinat din cap și apoi a arătat cu degetul spre o ferestruică de la coloana centrală. Era de mărimea unei cărți poștale și făcea parte din ușa prinsă de coloană prin nituri mari. Prin ferestruică am zărit un ventilator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai scund decât mine. Mergeam alături de parcă eram prieteni de-o veșnicie. Când a văzut-o pe bibliotecară, a dat ușor din cap în semn de salut. — Bună ziua! zise ea. — Bună ziua! răspunse el. Ne-a condus spre un loc unde vâjâitul nu se auzea atât de tare. Era un luminiș în spatele căsuței. Ne-am așezat pe buturugi. — Vă rog să mă scuzați, dar nu pot vorbi prea tare, spuse tânărul. Sunteți din oraș, nu? — Da, am zis. — După cum ați văzut, orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Instrumentele muzicale Tânărul paznic al centralei ne-a invitat în modesta lui locuință. A verificat dacă ardea focul în sobă și a dus ceainicul în bucătărie ca să ne facă un ceai. I-am fost recunoscători pentru că era frig în pădure. Vâjâitul vântului n-a încetat deloc. — Culeg frunzele din pădure, zise el. Le usuc toată vara și iarna le folosesc. Sunt foarte sănătoase și mă mai încălzesc și eu cu ceaiul cald. — E foarte bun, zise ea. Avea un miros plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
adunate din pădure... dacă vă face plăcere. — O să servim. Vă mulțumim mult. Am mâncat toți trei sandvișurile făcute de fată, ciupercile fierte de gazdă, fructele aduse cu noi și la sfârșit am băut ceai. N-am prea vorbit între timp. Vâjâitul pătrundea în încăpere ca o apă transparentă. Acoperea absolut orice alt zgomot. — Nu plecați niciodată de-aici? l-am întrebat. — Nu, a spus el liniștit, clătinând din cap. Așa s-a hotărât. Treaba mea este să am grijă de termocentrală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
zi. Atunci o să plec de-aici și mă întorc în oraș. Acum nu pot face nici un pas. Aștept aici vântul care vine din trei în trei zile. Mi-am terminat ceaiul. N-a trecut prea mult timp de când a început vâjâitul. Poate două ore sau două ore și jumătate. Tot ascultându-l, am avut senzația că mă atrăgea ceva în direcția aceea. Îmi imaginam cât de singur se simțea iarna, în pădure. Nu se auzea nimic altceva decât vântul. — Apropo, ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
găsiți vreun instrument pe care să-l puteți folosi? întrebă el. — Știu eu? Sunt cam vechi. Mă mai uit puțin. S-a ridicat de pe pat și s-a dus să închidă ușa. Nu existau ferestre în cameră. Cu ușa închisă, vâjâitul se auzea mai vag. — Nu vreți să știți de ce am colecționat asemenea instrumente? mă întrebă el. Pentru că nu interesează așa ceva pe nimeni din oraș. De fapt, pe cei de-acolo nu-i interesează nimic cu excepția lucrurilor strict necesare pentru viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a fost groaznic. Nu mi-am amintit nici o melodie. N-am reușit să scot decât acorduri. — Astea se potrivesc, nu? întrebă el. — Da. — Eu nu mă pricep. E prima oară-n viața mea când aud așa ceva. Nu seamănă deloc cu vâjâitul vântului și nici cu ciripitul păsărelelor. Și-a pus mâinile în poală și-și muta privirile de la fața mea la instrument și invers. — Vi-l dau dumneavoastră. Dacă mai doriți ceva de-aici, vă rog să luați. E mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rău. Ne-am despărțit în fața căsuței. — Vă rog să mai veniți pe la mine și să-mi cântați și mie la instrumentul acela. Vă aștept cu plăcere. — Vă mulțumim, am zis. Cu cât ne îndepărtam mai mult de centrală, cu atât vâjâitul era mai slab. La un moment dat, a dispărut de tot. 29 În țara aspră a minunilor Lac, Kondō Masaomi, dresuri Ne-am înfășurat lucrurile în niște cămăși de rezervă ca să nu se ude în timp ce înotam. Ne-am pus bocceluțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a rămas în copac, în bătaia vântului. Erau acum șase bătrâni. Groapa ajunsese până la talie. Unul din cei doi care au venit mai la urmă dădea cu târnăcopul în fundul gropii, iar celălalt încărca roaba și căra pământul până la poalele dealului. Vâjâitul vântului și zgomotul cazmalelor nu mai conteneau. Deveniseră de nesuportat. Am renunțat să mai găsesc vreo melodie și am pus armonica pe masă. M-am dus la fereastră și m-am uitat la bătrâni. Se pare că nici unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nu pot să renunț la suflet, mi-am zis. Uneori e greu și întunecat, alteori e ușor și dansează pe aripile vântului ca niște păsărele, capabil să vadă până departe. S-a cuibărit chiar în această armonică. Aveam impresia că vâjâitul vântului din afara clădirii ajungea până la urechile mele. Vântul iernii dansează pe străzile orașului, învăluind turnul cel înalt, unduind crengile sălciilor de-a lungul râului, făcând să tremure crengile copacilor din pădure, măturând în calea lui iarba de pe câmp, făcând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nici astea). Apoi: 7 feluri de cereale sau legume. Da? Dadada: roșie, ardei, ciuperci, ceapă, usturoi, morcov, orez, bașa un snop de rucola. De dormit am dormit oare șapte ore? Nu, fiindcă deși am căzut răpusă pe la douășpe de atâta vâjâit în aer liber, m-am trezit o dată pe la două, din cauza unui vis, și a doua oară fix la 5, pentru că a sunat Seiko, deșteptătorul care mi-a dat brânci la birou să-mi scriu rubrica. Urmează ceva ce nu-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dumneavoastră . 32 În studiile clinice s- au raportat următoarele reacții adverse : Foarte frecvente ( apar la mai mult de 1 din 10 pacienți ) : • frisoane • senzații tactile anormale ( furnicături și înțepături ) Frecvente ( apar de la 1 din 100 până la 1 din 10 pacienți ) : • • • vâjâituri în urechi • sincopă • vâjâituri în urechi • sincopă • • disconfort abdominal • diaree • disconfort abdominal • • umflarea feței • dure • roșeață • umflarea feței • durere la nivelul extremităților • durere musculară • durere musculară • durere articulară • • scăderea tensiunii • creșterea tensiunii • scăderea tensiunii arteriale • umflarea bruscă a feței sau
Ro_351 () [Corola-website/Science/291110_a_292439]
-
clinice s- au raportat următoarele reacții adverse : Foarte frecvente ( apar la mai mult de 1 din 10 pacienți ) : • frisoane • senzații tactile anormale ( furnicături și înțepături ) Frecvente ( apar de la 1 din 100 până la 1 din 10 pacienți ) : • • • vâjâituri în urechi • sincopă • vâjâituri în urechi • sincopă • • disconfort abdominal • diaree • disconfort abdominal • • umflarea feței • dure • roșeață • umflarea feței • durere la nivelul extremităților • durere musculară • durere musculară • durere articulară • • scăderea tensiunii • creșterea tensiunii • scăderea tensiunii arteriale • umflarea bruscă a feței sau gâtului edem la nivelul
Ro_351 () [Corola-website/Science/291110_a_292439]
-
dumneavoastră . 39 În studiile clinice s- au raportat următoarele reacții adverse : Foarte frecvente ( apar la mai mult de 1 din 10 pacienți ) : • frisoane • senzații tactile anormale ( furnicături și înțepături ) Frecvente ( apar de la 1 din 100 până la 1 din 10 pacienți ) : • • • vâjâituri în urechi • sincopă • vâjâituri în urechi • sincopă • • disconfort abdominal • diaree • disconfort abdominal • • umflarea feței • dure • roșeață • umflarea feței • durere la nivelul extremităților • durere musculară • durere musculară • durere articulară • • scăderea tensiunii • creșterea tensiunii • scăderea tensiunii arteriale • umflarea bruscă a feței sau
Ro_351 () [Corola-website/Science/291110_a_292439]
-
clinice s- au raportat următoarele reacții adverse : Foarte frecvente ( apar la mai mult de 1 din 10 pacienți ) : • frisoane • senzații tactile anormale ( furnicături și înțepături ) Frecvente ( apar de la 1 din 100 până la 1 din 10 pacienți ) : • • • vâjâituri în urechi • sincopă • vâjâituri în urechi • sincopă • • disconfort abdominal • diaree • disconfort abdominal • • umflarea feței • dure • roșeață • umflarea feței • durere la nivelul extremităților • durere musculară • durere musculară • durere articulară • • scăderea tensiunii • creșterea tensiunii • scăderea tensiunii arteriale • umflarea bruscă a feței sau gâtului disconfort toracic edem
Ro_351 () [Corola-website/Science/291110_a_292439]
-
care dispăruse în Oceanul Arctic în timp ce organiza o operațiune de salvare pentru Nobile, al cărui dirijabil se prăbușise în timpul unei a doua călătorii polare. Nansen a spus despre Amundsen: A găsit un mormânt necunoscut sub cerul senin al lumii înghețate, cu vâjâitul aripilor eternității prin spațiu.” În 1926 Nansen a fost ales rector al Universității St Andrews din Scoția, primul străin care a deținut acest post în mare parte onorific. A profitat de ocazia discursului inaugural pentru a-și trece în revistă
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
a scrie. Așa se face că, pentru a termina " La revedere și mulțumesc pentru pește" a stat închis trei săptămâni într-o cameră de hotel, împreună cu editorul lui. Se zice că ar fi spus: "Îmi plac termenele limită. Îmi place vâjâitul pe care îl scot când trec pe lângă mine." În ciuda dificultății respectării termenelor limită, Adams a scris cinci romane pentru serie, publicate în 1979, 1980, 1982, 1984 și 1992. Cărțile au stat la baza altor adaptări, cum ar fi o adaptare
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
sale fiind în mare detaliu. Au fost înregistrate 15 vocalize din 30 de categorii, cele mai multe dintre ele fiind folosite pentru a vorbi cu alți corbi. Sunetele înregistrate includ strigăte de alarmă, de urmărire sau de zbor.Printre cele non-vocale sunt vâjâitul aripilor și pocnetele ciocului. Aceste bătăi și ciocănituri au fost întâlnite mai des la femele decât la masculi. În caz că un membru a dispărut, sunetele sunt folosite de partenerul său pentru a-l încuraja să se reîntoarcă. Creierul corbilor este unul
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
sau când se solicită îngrijiri medicale pentru o problemă de sănătate neînrudită. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de dureri de cap (în special în zona cefei și în cursul dimineții), precum și de amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leșin. La un examen fizic, hipertensiunea arterială poate fi suspectată atunci când se detectează prezența retinopatiei hipertensive la examinarea fundului de ochi în partea posterioară a ochiului prin oftalmoscopie. În mod tradițional, modificările
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
la bicicletă). O categorie aparte de cuvinte onomatopeice este a celor care imită sunete și zgomote fără să existe o onomatopee corespunzătoare. Prin acest procedeu se pot forma mai ales verbe: Cuvinte onomatopeice derivate se pot deriva mai departe: "pocnet", "vâjâit", "bâlbâială", "bolboroseală".
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
ce cauză. Era un motor Gnôme rotativ, cu 7 cilindri, de 50 de cai putere. Și am montat motorul la avion, am făcut întâi proba acolo, în Arsenal, că s-adunase tot Arsenalul când am dat drumul la motor... la vâjâitul acela care se făcea...Pe urmă l-am demontat, l-am suit într-un vagon de cale ferată și l-am dus la Cotroceni, la Aerostație. Acolo era un hangar mare unde se umflau baloanele captive în care se urcau
Povestea primului avion românesc. Cum era să colaborezi cu Aurel Vlaicu - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102291_a_103583]