567 matches
-
urechi lungi, corpul păros prelungit cu o coadă stufoasă, picioare terminate cu copite iar brațele cu labe ca de urs. - Intră, surato, pițigăie baba. Nu te teme de viitorul tău colaborator! Marița rămase ca o stană de piatră pe care vâlvătăile din vatră aruncau lumini și umbre. - Ia loc pe scăunel lângă domnul dracul, ce rămăseși ca o mumie!? Mai mult de spaimă femeia se așeză încet nedezlipindu-și privirea de la necurat. - Ce te holbezi la el? Să nu te îndrăgostești, că
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Instantaneu câinii schelălăiră, iar animalele mugiră a groază. - Pătrule! Pătrule, trezește-te! - zise în șoaptă. - Dormi, că acum se face ziuă. - Trezește-te! În curte s-a aprins un foc. - Poftim? - sări bărbatul în mijlocul camerei și prin geam văzu o vâlvătaie care se mișca, iar în urechi îi răsună o zarvă mare. - Baba a pus foc... Sau o fi diavolii săi! - se sperie femeia. Bărbatul deschise ușa și ieși în prispă. Câteva secunde rămase buimăcit de ceea ce văzu. Elena încremeni în spatele
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
dispăru prin acoperiș în timp ce scăunelul de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină. - Ptiu, drace, că mare pagubă îmi făcuși! - exclamă înciudată baba. Prinse din instinct căldarea ce o avea lângă vatră și aruncă apa peste vâlvătaie. Dar mare îi fu mirarea când flacăra se înălță până-n tavan și scaunul se făcu scrum. - Să-mi aduci jilț de aur în locul ăstuia de lemn! În cele din urmă, după ce mai bolborosi câteva cuvinte, trânti ușa, trase zăvorul și
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
iunie 2015. O clipă timpul parcă a stat în loc Și simt că am atins nemărginirea, Pentr-o secundă-n fărâma de noroc Privirea ta mi-a întâlnit privirea. Văpăi din cerul meu îngemănate S-au aprins din stele-n grele vâlvătăi Și-au răscolit simțirile uitate Când ochii mei seduși au fost de ai tăi. Și nepătrunse căi interioare, Întortocheate că într-un labirint , S-au redeschis iubirii visătoare Simțind privirile de dor și de alint. Strivit de albastrul cerului senin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
cu-atâta ușurință să-i umble în cenușă. si-l doare pân-la țipăt, ca rana nou deschisă, că nu mai simte-n pori căldura mult promisă, că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaia se-autodevorează topindu-și vâlvătaia. ZBURĂTORII lovită zburătoarea căzu jos pe pământ cu-n țipăt nerostit își ia din nou avânt dar aripa ciuntită nu-i mai ascultă-ndemnul plăpându-i trup recade, însângerând însemnul în van încearcă, iar, să-și reanime zborul aripa crunt rănită
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (4) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1371217346.html [Corola-blog/BlogPost/342174_a_343503]
-
și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot de îndemn/ să rupă lanțul și să ia sâneața.// Atunci vor arde țestele dușmane/ cu vâlvătăi de sânge și de fum/ și nu va fi zăgaz pe nici un drum/să ne oprească iureșul, Ștefane.// Amin ! ----------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 27 martie 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE / Gheorghe Constantin Nistoroiu
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
aude adormit pe jumătate Parcă-i prins în vise nude cu ielele dezbrăcate . Am deschis, filă cu filă de frică să nu-l trezesc Dar când să-l ajung din urmă am decis să-l ocolesc . Să nu-i tulbur vâlvătaia ce îl ține-așa lungit Am întors cu grijă foaia versului ce l-ați citit. . 16 04 2016 ... Citește mai mult Cam la mijloc într-o carteînvelit într-un poemșade gândul pe o parteși nu îndrăznesc să-l chemL-aș
GEORGETA ZECHERU by http://confluente.ro/articole/georgeta_zecheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
peste noapte, totul necesită timp de coacere și răbdare, ceea ce ai nevoie și tu ca să-ți vezi visele împlinite. Ești pe drumul cel bun spre țintă ta finală, dar nu trebuie să sari peste etape. Drumul de la scânteia inițială la vâlvătaia maximă e încă lung, desi tu ai vrea să ajungi acolo pe loc, dar merită așteptarea. Vorbește despre dorințele tale, nu le păstra doar pentru tine, deoarece a le verbaliza, a le exprimă liber, face parte din procesul de construcție
HOROSCOP, duminica, 4 decembrie, 2016 by Dan Preda () [Corola-website/Journalistic/104743_a_106035]
-
și alte compartimente precum Corul academic, s-a soldat cu un sentiment de profundă durere în inimile muzicienilor și melomanilor, ce purtau în suflete imaginea unei instituții serioase, profesionaliste, ferită de animozități și asperitățile atât de frecvente în zilele noastre. Vâlvătaia scandalului demonstrează însă o cu totul altă configurație, total infructuoasă pentru cei în cauză și neavenită. Nu dorim să intrăm în labirinturile polemicii ivite și nici să identificăm natura pozițiilor declarate de reprezentanții celor două tabere. În lunga istorie a
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
pe loc ajunge scrum din trunchiul meu se lustruiesc chibrituri, iar sculptorul deslușește în miezul meu mustind de apă ale lui neliniști viu colorate și pline de nervuri satanice mă fac și fum dacă vreun sărac mi-o cere, din vâlvătaia morții pot chiar să renasc dând viață unui puiet plăpând sau vreunui trup atletic, drept ca stejarul secular totul e să crezi în nebunie și-n cei ce-o tot resuscitează prin verbul lor lemnos ca trunchiul de mahon.
Poezii by Lucian Alecsa [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
vreo creangă de vreo frunză pân' să-nceapă chiar să curgă cu puterile-nzecite însutite înmiite cântând în timp ce se freca de pietre sfărâmate am văzut de departe focul ridicându-se deasupră-mi miraj pentru trupul meu de ape în joc de vâlvătăi mi s-a înălțat sufletul covor plutitor dedesubtul tău m-am făcut nicio graniță nu-mi stătea în cale zburam la înălțimi amețitoare prin porțile deschise foarte sus până când am planat ca vulturul în lună deasupra unor stânci pe care
SENSUL IUBIRII de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sensul_iubirii_mirela_borchin_1392189601.html [Corola-blog/BlogPost/341982_a_343311]
-
trec prin noi, te-ndepărtezi de întuneric și lumină, în umbrele ei adânci vrei sa te-odihnești, acea parte întunecată vrei s-o filtrezi, lăsând-o să treacă. Ești singur acum cu bătăile inimii, în adânc focul îți arde în vâlvătăi, prin ceață, dincolo de orizont, te pot vedea, un izvor te duce la acel tărâm uitat, acolo unde sufletele curajoase își îngroapă inima sub un munte de frunze moarte, iar îngerii suspină, căutând mirosuri prin urme, în speranța primei raze de
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
frenetic scris în visele dintâi să cioplim în zborul minții ridurile din călcâi s-aruncăm un văl de alge peste-un tremur din fior să ne ridicăm din negru cu lumini care nu dor vino tu și curgi prin mine vâlvătaie dintr-un vers să ne potolim în jocul unui mit de-o mână șters să pășim în universuri ca făclia în pustiu ca un strigăt de izbandă pentru sufletul târziu ... Citește mai mult hai în brațele fierbânde într-o noapte
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
-nflorească-n anotimphai în murmurul frenetic scris în visele dintâisă cioplim în zborul minții ridurile din călcâis-aruncăm un văl de alge peste-un tremur din fiorsă ne ridicăm din negru cu lumini care nu dorvino tu și curgi prin mine vâlvătaie dintr-un verssă ne potolim în jocul unui mit de-o mână șterssă pășim în universuri ca făclia în pustiuca un strigăt de izbandă pentru sufletul târziu... XXV. CASA CU AMINTIRI, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1499 din
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Articolele Autorului O clipă timpul parcă a stat în loc Și simt că am atins nemărginirea, Pentr-o secundă-n fărâma de noroc Privirea ta mi-a întâlnit privirea. Văpăi din cerul meu îngemănate S-au aprins din stele-n grele vâlvătăi Și-au răscolit simțirile uitate Când ochii mei seduși au fost de ai tăi. Și nepătrunse căi interioare, Întortocheate că într-un labirint , S-au redeschis iubirii visătoare Simțind privirile de dor și de alint. Strivit de albastrul cerului senin
PRIVIREA de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1434051044.html [Corola-blog/BlogPost/379377_a_380706]
-
de gând. Nuanțele se pliază pe fiecare trăire, aducând un plus de savoare și luminozitate limbajului poetic. Pe drumul de “foc” poeta își înalță ruguri din propria simțire, încercând să reconstruiască astfel ”edenul pierdut”. “Incendii mă-nhață-n a lor vâlvătaie / Și trupu-mi cutremură-n arse păcate; Un țipăt în două-ntunericul taie, / Că mult a zăcut încuiat sub lăcate./ Sunt Evă și-n iadul din mine clipește / O taină ce încă n-a fost dezlegată, / Un vifor nebun ce-n
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Note_de_lectorvolumul_de_poezie_broder_valentina_becart_1344799167.html [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
sărut cu vară plecată în exod! Port jar de stele tandre îmbobocite-n gând, Te-mbrac cu pacea frunzei să nu te doară ploaia, E noaptea mai senina când visului mă vând, Îți sunt atat de-aproape! Nu simți tu vâlvătaia? Zadarnic te prefaci că rătăcești cărarea, Ce duce înspre mine prin iarbă necosită, Absența mea te doare, botez ți-e neuitarea Cu lacrimi de culoarea brândușei înflorita! Oprește-mă puțin până se-ntorc lăstunii, Prea multă toamnă tristă a poposit
INES VANDA POPA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ines_Vanda_Popa.html [Corola-blog/BlogPost/342301_a_343630]
-
uriași de piatră Au ascultat câinii cum latră. Lache, țiganul, se pricepe să facă dintr-un ban, doi, dintr-o materie iformă „icre de aur în linguri și pe cârlige” „Din copaie/ A tras cu mâna de-a dreptul/ O vâlvătaie/ Care i-a luminat fața și pieptul.” Pensionarii temniței au firi contradictorii, un aliaj ciudat care unește frumusețea și oroarea din ființa lor. Trupurile lor murdare au o perfecție suavă, parfumată și de o natură fabuloasă. Fătălăul, Adonysul Văcăreștilor,(G.
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
acum... nu știu cum să fac”, zise, legănându-se în scaunul meu “fără picioare”. Ea ce ți-a zis?” Care “ea”? Nu știam de cine vorbește. “Ia-o încet, ca să pricep...” l-am rugat. Paharul meu de apă era prea mic pentru vâlvătăile care-l ardeau. I-am mai turnat unul. “Nu. Că nu m-a forțat nimeni. Eu așa am vrut. Ea nici nu știe toată povestea. Ai mei, nici atât. De ce-i viața asta așa de aiurea, când ar putea fi normală
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 by http://confluente.ro/Glasuri_vechi_in_zilele_de_acum.html [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
din ramuri verzi de gând, muguri se deschid spre soare, Și în sufletu-mi boem, pe câmpiile-aburinde, Foc de viață dătător se-ntețește, se aprinde, Mi-l hrănește nemurirea cerului din ochii tăi, Din cenușa, ieri, cuminte, azi se-nalță vâlvătăi, Ce se ostoiesc doar când palmele-ți mustind de rouă Se-mpletesc pe trupul meu, deodată amândouă. Și-ntre ele-am să-nfloresc cum natura reînvie Din zăpezile de ieri, azi albastră simfonie Pe câmpii și prin răzoare, lan de
IERI ȘI AZI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1488136220.html [Corola-blog/BlogPost/381150_a_382479]
-
desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă, creând panică printre cei ce priveau de sus și nu știau dacă a prins pe cineva în rostogolire. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură porniră vâlvătaia ce se prelingea spre dâra de benzină ce se scursese din rezervor. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD și ale pompierilor care au ajuns într-un timp record la fața locului. Presupuse că cineva sunase la numărul unic
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427781722.html [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Stau de vorbă cu un gând prin mine mai răscolesc; Mi-aud sufletul oftând, de tăceri când mă lovesc! Murmurând printre bătăi, inima mă dojenește; Că m-ascund prin vâlvătăi, și nu simt că mă trăiește! * Stând de vorbă cu-al meu gând singurul care mă scrie; M-am restrâns într-un cuvânt, versuind melancolie! Referință Bibliografică: Melancolie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21
MELANCOLIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1421853128.html [Corola-blog/BlogPost/372913_a_374242]
-
Eu cu tristețea nu prea mă înțeleg E prea lungă durata ei! Intinsul acesteia face din viață un întreg Iar stropul bucuriei o contemplare de femei. E în fiecare viață o statuie germinând în ea, O purtăm în noi ca vâlvătaia din sânge, Pe-ntunecate o distingem,uneori,ca stea S-au ca ochiul ce râde,sau ca cel care plânge. Trăim în dimensiunea din care poți să scazi Ideea trecută prin absurdul ne filtrat Sau pe cea a ipoteticului azi
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcere.html [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
poartă în eter de vise, Și fă-mă o divinitate, Întoarce-mi clipele promise, Mă leagănă în brațe-albastre Printre lujerii de stele, Nuferii iubirii noastre Fi-vor mângâieri rebele, Ce vor cuprinde ochii tăi Și-n trupuri inimile-aprinse, Ale iubirii vâlvătăi Se sting in lacrimile-ascunse. Referință Bibliografică: Lacrimi ascunse / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LACRIMI ASCUNSE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1465280273.html [Corola-blog/BlogPost/379345_a_380674]
-
Frunții tale ne-ndoios Și-aș lăsa, să mă îmbete Roua ei, miraculos! Mâinile mi te-ar cuprinde Într-o lungă-mbrățișare Și în noapte aș aprinde Cel mai sfânt dintre altare! Flacără-ființă vie Aș arde în focul său Descriind o vâlvătaie Către cerul panaceu! Noaptea albă, de mătase, Dacă ne-ar învălui Ochii i-aș lăsa să-ți soarbă Toată vraja inimii! Un cântec de lumină Un cântec de lumină, ninge mister prin crengi când ciutura-nflorită coboar-adânc în suflet. Izvoru-i
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1395655729.html [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]