3,550 matches
-
ocolită decît în chip artificios. Cruzime e și Erosul al cărui impuls are un caracter profanator: "Căci este vorba tocmai de a profana acel chip, frumusețea lui. De a-l profana mai întîi dezvăluind părțile tăinuite ale unei femei, apoi vîrînd în ele organul viril. Nimeni nu se îndoiește de urîțenia actului sexual. La fel ca moartea în sacrificiu, urîțenia acuplării ne aruncă în angoasă. Nimic mai deprimant, pentru un bărbat, decît urîțenia unei femei, pe fondul căreia urîțenia organelor sau
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
cu ce fel de curteni avea de-a face. (Invenție bună și pentru parlamentarii români de astăzi, n.n.) Cei doi escroci încep lucrul îndată. Toți se perindă prin fața războaielor montate să vadă cum este stofa... Nimic, nici o stofă. Lucrînd, escrocii vîră în buzunarele lor firele de mătase și de aur, continuînd să lucreze la războaiele goale și care acționează în vid. Cînd escrocii anunță că stofa-i gata (UTOPIA, adică zexe, fără să fie nimic) împăratul cel mereu îndrăgostit de haine
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
înțelegem, nu este nudul, ci modul "bordelez" al etalării lui.) Tînăra femeie are un surîs stingherit, glezna robustă și mîini de spălătoreasă. Ne revine în minte observația lui G. Călinescu, într-un articol din 1936, despre o scriitoare care își vîrîse portretul într-o reclamă la un volum de versuri: "Cu sprîncenele încondeiate, cu un zîmbet factice și cu mărgele la gît, asigurăm pe Tanti Miki că era mai bine ca figura d-sale să fi crescut din pura noastră imaginațiune
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
a noua/ nu se naște copilul așteptat/ ci doar un abur un fel de vis/ amintirea unui copil./ și tot așa din creierul meu/ nu se naște poemul ci doar amintirea lui./ nici unul nu cred că mai avem trup/ sîntem vîrîți pînă peste cap în irealitate/ morții se întorc la noi/zboară prin văzduh că libelulele/ că stelele căzătoare" (Așteptînd viitorul în regiunea ireala). Sau această, așijderea tipică, consemnare a schizoidiei eului, proiectată în dedublare cosmică, într-o teorie a dedublării
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
cu aproape 40 de ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se mirau că mă văd, si ca, ce, altă treabă mai bună n-aveam?... În cele din urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
Cataramă s-a înscris și a urcat instantaneu în ierarhia unui partid liberal pur sînge, cum e cel al fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Voiorel Cataramă, acest liberal neabătut, s-a plîns în presă de multe ori că a vîrît bani în partidul în care a fost pînă mai deunăzi vicepreședinte. Încît se impun cîteva întrebări. L-a obligat cineva să facă asta? Dacă, să zicem, nu l-a obligat nimeni, ce rost a avut că vicepreședintele unui partid să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
pe un post mărunt de contabil. Tipul de matematică pe care-l învățasem eu de la Ion Barbu nu mă ajută deloc să mă descurc printre cifre, dar n-am stat mult la fabrica de sîrmă fiindcă am fost arestat și vîrît la... sîrmă ghimpată. - Ați fost și la Canal, la Midia. Vreți să-mi povestiți? - Nu. Despre asta nu vreau să-mi amintesc acum. Mai bine să trecem din nou canalul înapoi, în tinerețe. Știți ce era gruparea Forum? Ea a
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
sau Constantin Virgil Gheorghiu. Atitudinea față de aceste personaje merge de la duioșie până la respingere, de la admirație până la dispreț, insă totul în limitele sobrietății și bunului-gust. "Tata - povestește Monica Lovinescu - mi se părea un uriaș din toate punctele de vedere. Degeaba mă vâram eu la Fălticeni în coșul lui de hârtie, sau la București mă cătarăm pe fotoliul sau, inventând cele mai năstrușnice și stupide diminutive. Lui E. Lovinescu să-i susuri la ureche 'tăticontule', ideea mi se pare acum deliranta. Nu și
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
Cristian Teodorescu Nobelul luat de Günter Grass a reaprins în lumea literară de la noi istoria cu inclinațiile de stînga ale juriului acestui premiu. Oricum, cu aplicație la Grass, istoria asta are conotații insultătoare. El nu s-a vîrît sub o anumita umbrela ideologică de la adăpostul căreia să-și scrie cărțile. Nu e un scriitor care și-a croit cărțile pentru a le feri de intemperii de moment. Și nu e nici un fanatic al ideilor altora. Grass are un
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
ușor de depășit, asumată ca atare, ar fi interpretată ca defect organic al sistemului. Atâta pondere negativă dădea Moscova criticii în regimul instaurat la București, încât din prima clipă a catalogat-o atac la securitatea statului, subminare a noii orânduiri, vârând-o sub incidența celor mai grave sancțiuni penale. La acest gen de „apărare“ de opinia populației s-a renunțat în anii 1965-1975 - cel mai fast deceniu al puterii proletare românești - când partidul și guvernul se deciseseră să iasă total din
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Călinescu. Se întâmpla, evident, pentru prima oară. Părinții mei și vecinii noștri se vizitau nu mai știu cât de regulat, în orice caz, mergând mai des noi la ei decât invers. În timp ce ei jucau pinacle, dacă nu greșesc, eu îmi vâram nasul în biblioteca vecinilor, care era plină de cărți frumos legate, cum voi vedea peste câțiva ani la Biblioteca „Astra” de la Sibiu, între care Istoria, cu niște superbe coperte în piele maronie. Tot peste câțiva ani, student fiind, am vrut
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
mână în mânăecou, Iupidia-iupaida... eram pe trei rânduri de la grămadă până la magazie-nu Cine a făcut cântecul? aveam chef, ne întrețineam unul cu altul să treacă timpul O liniște de mormânt s-a așternut ceeace l-a inervat până ce și-a vârât dracul codița și am început să versific, și mai tare pe director, bănuind un complot”. căci de cântat, mai ușor: Și nu din solidaritate nimeni nu a spus nimic, nu Am venit și noi la școală Sunt convins că nimeni
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
explica faptul că sondaje de opinie recente îl desemnează pe Ceaușescu ca fiind cel mai bun președinte al românilor. Cum, altfel, am putea explica faptul că stridentele, penibilele parade cu fete despuiate de la Mamaia ale bizarului primar Mazăre ne sunt vârâte în ochi de televiziuni ca niște izbânzi artistice și sunt primite cu atâta încântare de mulțimile de turiști săraci cu duhul. Sigur, la rădăcina acestei periculoase devalorizări stă școala: ea este tot mai proastă și atunci generațiile succesive de absolvenți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
începe portretizarea cunoscuților: "Am călătorit de la Bacău la Piatră cu domnul Cantemir. Mă așteptam să văd un adevărat Tom Mix; aș!(!) Avea niște ghete americane cu niste tălpi de patru degete și o pălărie de planteur pe care și-o vârâse până-n urechi. Nenea Otola (Constanin I.C.Dinu Brătianu, n.n.) și domnul Porumbaru și-au bătut joc ". În diverse companii, adolescentul străbate neobosit munții Bucegi, ai Făgărasului, Ciucașul, masivul Retezatului, munții Parângului și apoi Ceahlăul, coborând Bistrița pe pluta. Vine rândul
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
ca statul să plătească. Cei care scriu contra vor ca lucrurile să-și urmeze cursul în justiție. Păgubiții acestui fond de investiții se agață de faptul că directorul CEC-ului a legat această instituție de fondul la care și-au vîrît banii. Dl Camenco Petrovici e, așadar, cuiul, lui Pe-pelea în această afacere. De ce nu i se pune sechestru pe avere celui care a vîrît CEC-ul în această aventură? De ce, de asemenea, nu sînt luați, din aproape în aproape, toți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
de faptul că directorul CEC-ului a legat această instituție de fondul la care și-au vîrît banii. Dl Camenco Petrovici e, așadar, cuiul, lui Pe-pelea în această afacere. De ce nu i se pune sechestru pe avere celui care a vîrît CEC-ul în această aventură? De ce, de asemenea, nu sînt luați, din aproape în aproape, toți cei care ar fi trebuit să stea cu ochii în patru la mișcările FNI-ului? Cronicarul își pune aceste întrebări deoarece reprezentanții a 120
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
e total lipsită de temei: când guvernul s-a specializat în "reeșalonări" și ștergeri ale datoriilor, de ce eu, feneistul șmecher, n-aș pune mâna în beregata guvernului, pretinzându-i gureș să-mi returneze paguba afacerii inepte în care m-am vârât ca-ntr-o copcă la balta cu zoaie? Dar mai stă și-n naivitatea fără leac de-a crede tot ce scrie pe ambalaj fără să ne treacă prin minte să-i testăm conținutul. Românii înjunghiați mișelește de mega-escrocii F.N.I.
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
o vale fermecătoare din Turena. Stăpînul, un om de cincizeci și cinci de ani, în copilărie, mă ținea pe genunchi... El are o nevastă acră, habotnică, cocoșată, săracă cu duhul." Odăița de lucru arăta ca celula, chilia unui călugăr. Pătucul, vârât într-o nișă, ca al unui licean la internat... Cât face opera lui Honoré de Balzac? îl întreb pe un finanțist. Acesta tace și mă invită să aștept pînă va calcula toate edițiile din lume, pe care mai întîi trebuie
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
multe coloane împotriva cui se îndreaptă atacurile și în favoarea cui apologiile. Asta presupunînd că în materie de extremism politic cititorul e de acord cu ziarul său. Dar și aici, cititorul se cuvine să fie atent, pentru a nu i se vîrî pe gît, drept extremiste de moment, partide pe care ziarul său are interes să le înnegrească. Cronicarul notează toate acestea pentru uzul unui cititor de ziare care nu vrea să se lase manevrat, dar se declară neputincios față de acei cititori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
Băsescu se victimizează, pentru a ieși basma curată dintr-o afacere începe să-i aducă ponoase la imagine. Și, în multe cazuri, să-i provoace mustrări de conștiință. Fiindcă unii dintre buticarii pe care i-a ras dl Băsescu își vîrîseră toată agoniseala, mai și îndatorîndu-se, ca să-și deschidă prăvălioarele. Dacă primarul are știință de o mafie a buticurilor, onorabil ar fi să producă probe și să înceapă cu mafioții. * Un interviu al dlui Péter Eckstein-Kovács apărut în KRONICA a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
semnal, începuse să se lase în jos pe platforma lui acționată de niște scripeți tăcuți. Cînd Belu Silber a dispărut în jos, spre sala cazanului, am fugit să-l mai văd o dată. Însă el și ajunsese la cuptorul încins, fiind vîrît repede înăuntru, ca și cum totul pînă atunci fusese doar "o pierdere de timp". Ne-o făcuse... Încremenisem înaintea cuptorului ce duduia primind dedesubt un jet puternic de păcură care ațîță vîlvătaia... În roman, săvîrșind sacrilegiul, am arătat ce văzusem cînd mecanicul
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
scris despre trecerea în mâinile jandarmeriei, poliției, serviciilor de informații și armatei a așa-numitelor "locuințe de serviciu" - între care cele "cu îmbunătățiri secrete", adică faimoasele "case conspirative" ale Securității. Și toate acestea pe gratis, adică prin escrocheria "creditelor neperformante" vârâte cu forța pe gâtlejul C.E.C.-ului! Prin acest "flagrant" la lumina zilei actualul regim urmărește să-și asigure, la viitoarele alegeri, complicitatea oamenilor în uniformă. La ce gând să ducă astfel de abuzuri, dacă nu la pregătirea unei fraude de
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
e sigur că Ion Iliescu va candida cu adevărat. Se mai așteaptă o decizie a Curții Constituționale, se mai așteaptă deznodământul în cazul Costea, în fine, se așteaptă și reacțiile oamenilor din partid, mulți dintre ei nemulțumiți că li se vâră pe gât, acum, când P.D.S.R.-ul s-a îmbățoșat ca zmeul din poveste, un personaj dinafara nucleului dur. Dacă, în schimb, dl. Stolojan va miza pe ipotetica alianță Ap.R.- P.N.L., va pierde. După cum vor pierde și acele partide. Pe plan
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
grav, că vrei să inventezi țapi ispășitori pentru eventuale stări conflictuale ulterioare. Și pe cine îi poți lua drept carne de tun sigură? Fie pe cei tineri, fie pe bătrîni, care nu sînt în stare să se apere. Iar dacă vîrîm sonda mai mult, atunci poate că ziarele ar trebui să titreze că cei care au mai multă încredere în vot, adică în democrație, sînt, paradoxal, bătrînii care o duc prost sau foarte prost. Bătrînii care au fără nici o vină pensii
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
de județe și provincii întregi. Dar vom fi mereu buni de gură, expresivi în ticăloșie și convingători în minciună. Politicienii vor plăti în continuare milioane de dolari pentru afișe tot mai colorate și semănând tot mai mult cu niște călușe vârâte în gura știrbă a amărășteanului care vrea pentru el însuși beneficiile politicii de stânga, iar pentru vecin belelele politicii de dreapta. Liderii de opinie români nu au de ce să fie altfel decât poporul român. Mă îndoiesc că o emisiune ca
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]