141 matches
-
lui; are o casă de poți învârti în ea o pisică de coadă și n-are de ce se prinde cu ghiarele. Pământ n-are; comoară n-a găsit. S-a ales cu o barcă și cu niște vârșe. În acele vârșe ne ducem noi să dăm cu capul. Ne-a duce Mitrea Pescăruș să ne vândă la Oltenița, să-și mai ia câte ceva; nițică mâncare, nițică băutură, ș-un strai. Iacă, acuș vine toamna și n-are nici de unele. Haideți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noi! Când e secetă, mă uscă vipia, de mi se lipește burta de șale. De ce mă frige și mă usucă? Căci e voia sfântului soare! Dacă intră apa cu rânduială și pun gard, are crapul înțelepciune de se ferește de vârșele mele. Să fii tu al naibii de crap! Trăim ca vai de noi. Dar barim trăim lungă viață. Ieri ziceam „maică“ și „taică“; mâni, ne cântă popa prohod. O blagoslovenie însă am avut noi, pescarii. Pologul. Tot țânțarii au învățat mai demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
numeroasele călătorii pentru Krupp în India, Australia și mai știu eu unde. El a povestit despre încercările ratate de a intra, prin joint ventures, în afaceri Est-Vest și despre ultima plăcere care i-a mai rămas, aceea a pescuitului cu vârșa în apele de acasă. Atunci, omul care era atât de vădit mulțumit de întoarcerea sa ajunse să vorbească dintr-odată despre un cunoscut: acela locuia în Vitte - unul dintre cele trei sate ale insulei - și afirma „sus și tare“ că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
tipsia luncii, biet arbore stingher Își frânge vreascul veșted sau clatină povara, Dar pârtia sticloasă mi se părea înceată; Iar calea însorită, prea lungă pîn' la el. Și-am stat să-nnod întruna - inel lângă inel - Din sfoară, mreji; și vârșii, din salcie tăiată. Și totuși cât de dornic eram să-i fiu aproape Să-nclin spre el urechea trudindu-mă să prind Ce hohotiri trufașe îl pleacă și-l destind Când viforul în trâmbe de-omăt vrea să-l îngroape
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
plevușca le venea direct în gură fără efort. De la Șantierul Naval, Dunărea se oprea brusc, ca retezată, și curgea nevăzută până la Cotul Pisicii, unde se întrupa din nou în apă curgătoare vizibilă. Bărcile pluteau în gol, vâslele băteau vânjos aerul, vârșele le urmau pline ochi cu pește. Înecații se mișcau duși de curentul nevăzut înainte și înapoi, în poziții pe care numai moartea le poate inventa. Hainele, mulate pe trup, nu mai fluturau în unde. Erau țepene, ca turnate din mâl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în piețe și în tot Cartierul Pisc. Zeul păgân m-a luat de mână și învăluiți în noapte i-am urmărit pe cei doi frați de la poarta casei până la țărmurile Dunării. N-aveau în mână decât o undiță primitivă. Nu vârșe, nu chipcel, nu clonc. Și fără haine, doar în chiloți de baie. Nici borcane cu râme sau sticle cu spirt. Ajunși pe țărm, s-au întins pe nisip cu ochii spre cerul înstelat. Se auzea parcă de pe celălalt mal un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Erau fiecare în mână cu câte o bocceluță plină cu peștișori. Bocceluță? De fapt era chiar batista, cu cele patru colțuri legate la un loc batista cu care îi pescuiseră în Prahova, ținând-o desfăcută în apă, ca pe o vârșă, în timp ce înaintau împotriva curentului... Dar la nedumerirea lui Ducu, Mihai Lupu a ridicat din umeri. A spus că n-aveau de ce să-și facă griji, că peștii de apă curgătoare nu miros cine știe ce, mai ales acum că sunt abia pescuiți
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că-i vremea de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și rază? / Rază-n vârșii munților, / Pe poalele brazilor; / Și a doua rază d-unde rază? / Rază-n șes / La grâne verzi; / Ș-a tria rază unde-mi rază? / Rază-n cruce de fereastră, / La fereastră-n astă casă."132 După moartea simbolică de la solstițiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2 Novăcești 3,3 Perjești 3,3 Poiu 1,7 Poiana 3,4 Rătitiș 0,9 Runcuri 6,3 Sâlâgești 6,1 Ștefanca 8,0 Tolăcești 1,4 Tomnatec 5,3 Trișoreșt 29,9 Țărănești 5,8 Vârși-Rontu 2,5 Vârșii Mari 0,2 Vârșii Mici 0,4 Bucium Valea Negrileșii 12,5 Valea Albă 6,1 Valea Sesii 13,0 Bucium 8,8 Valea Abruzel 7,3 Stâlnișoara 5,7 Ceru Băcăinți Ceru Băcăinți 3,1 Valea Mare 10,0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Perjești 3,3 Poiu 1,7 Poiana 3,4 Rătitiș 0,9 Runcuri 6,3 Sâlâgești 6,1 Ștefanca 8,0 Tolăcești 1,4 Tomnatec 5,3 Trișoreșt 29,9 Țărănești 5,8 Vârși-Rontu 2,5 Vârșii Mari 0,2 Vârșii Mici 0,4 Bucium Valea Negrileșii 12,5 Valea Albă 6,1 Valea Sesii 13,0 Bucium 8,8 Valea Abruzel 7,3 Stâlnișoara 5,7 Ceru Băcăinți Ceru Băcăinți 3,1 Valea Mare 10,0 Bulbuc 1,7 Cucuta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
trebui s] action]m pe baza unui motiv strict, dar a mers mai departe, afirmând c] singurele lucruri pe care cineva spune c] ar trebui s] le s]vârșim sunt cele care stau în puterea noastr] de a le s]vârși sau nu. Nu putem alege motivele pe baza c]rora vom acționa; motivele acestea nu depind de noi. Putem alege ce vom face, dar nu putem alege motivul pentru care vom face lucrul respectiv. Prin urmare, nu ni se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tr]s]tură de competitivitate din mine: nu voi face nimic pentru a schimba acest lucru”. Tr]s]tură definitorie a unei opțiuni este aceea c] exist] o posibilitate pe care agentul o poate realiza sau nu. El poate s]vârși acțiunea A, l]sând principiul de a fi bun s] îl conduc] în acțiunile sale, sau poate r]mane competitiv, automulțumit. Deși o opțiune este o posibilitate care poate fi realizat], agentul nu va fi niciodat] capabil de a determina
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemple distorsionate pentru a dovedi c] astfel de acțiuni pot fi pozitive, chiar dac] sensul lor devine mai abstract, ins] obligația noastr] de a promova binele ar fi astfel mult diminuat]. Puși în situația de a alege între a s]vârși un bine util cuiva și a s]vârși un alt bine care ins] nu folosește nim]nui, simțul nostru moral ne-ar determina s] prefer]m prima variant] în locul celei de-a doua. Aceast] idee constituie miezul doctrinei utilitariste, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiuni pot fi pozitive, chiar dac] sensul lor devine mai abstract, ins] obligația noastr] de a promova binele ar fi astfel mult diminuat]. Puși în situația de a alege între a s]vârși un bine util cuiva și a s]vârși un alt bine care ins] nu folosește nim]nui, simțul nostru moral ne-ar determina s] prefer]m prima variant] în locul celei de-a doua. Aceast] idee constituie miezul doctrinei utilitariste, iar binele, în sens general, se înscrie în cadrul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Maximă lui Kant sugereaz] c] indivizii sunt culpabili dac] își obiectualizeaz] victimele: dac] îi trateaz] pe altii drept simple obiecte sau unelte care pot fi manipulate și folosite. Unul dintre cele mai rele acte pe care cineva le poate s]vârși asupra altcuiva este acela de a-l vedea și a-l trata pe cel]lalt că pe ceva inferior a ceea ce este cu adev]rât: a-l vedea pe cel]lalt nu ca pe un scop în sine, nu ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi fost diferit. O a doua strategie compatibilist] a fost aceea de a l]să deoparte analizele ipotetice ale unor afirmații de tipul „ea ar fi putut face altfel”, în favoarea consider]rii propozițiilor care atribuie puterile de a s]vârși acțiuni particulare că presupuse a fi adev]rate, în absența acelor tipuri de factori care ar împiedica exercitarea unor astfel de puteri (Goldman, 1970; Dennett, 1984). Astfel, de exemplu, dac] se spune c] pot s] îmi tund gazonul, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]