146 matches
-
mai vechile grădini bucureștene (unele dăinuind până către 1870) se referă și Anton Pann în Îndreptătorul bețivilor (1832): „Bețivii tot strânși colac / Pe la grădini beții fac, / Pân’ mahala la Izvor, / Și la Breslea în pridvor, / Dar mai mult și mai vârtos / Pe la Tabacii de Jos, / Unde petrec la vin bând / Și împreună cântând“ (Anton Pann, Scrieri literare, ediție îngrijită de Radu Albala și I. Fischer, Ed. pentru Literatură, București, vol. I, 1963, pp. 72- 73). 248. Până în anul 1871 străzile Bucureștilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în toată regula , cerând, spun, să se ocupe cineva de viitorul meu. Mai pe șleau spus, adică, cerând să fiu arestat sau cam așa ceva. Cum în ceea ce mă privește, denunțul lui Eugen Barbu era construit pe cel puțin două minciuni vârtoase, iar acuzațiile ce mi le aducea nu erau unele oarecare, am scris un răspuns în care, prin câteva argumente, respingeam nu doar minciunile ilustrului plagiator, ci însuși mecanismul mistificării folosit de el. încercam să dovedesc că, de am accepta metoda
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți dintre contemporanii lui. Păpușa lor favorită, înveselitoare. Faima produce clișee, și nu se mai poate debarasa de ele. Când A. D. Xenopol pronunță pentru prima oară cuvântul „geniu” în legătură cu povestitorul moldovean, imaginea „vârtosului glumeț Creangă” pătrunsese deja „vârtos” în conștiința numeroșilor săi cititori. Care citeau o operă de la un capăt la altul - comică. Altceva nici n-ar fi putut scrie un autor așa de glumeț. Și totuși, încă la sfârșitul secolului al XIX
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
e un lucru rar. Personajele sale, figuri în ronde-bosse, par niște statui fără socluri. Autorul lui Urcan bătrânul, la el acasă printre cei din Câmpia Transilvană, nu vrea să știe de transcendență, de metafizică, de pitoresc local. Peste oamenii aceștia vârtoși, neînduplecați, înrădăcinați în pământ, s-au succedat veacuri, fără să-i schimbe; au trăit repetitiv, fixați în cutume severe, sustrăgându-se noutăților; ageri, activi, rigizi, firești; stilul lor existențial se refuză suavităților, gingășiilor, concesiilor de orice fel. Nu atât oameni
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
puternic, are nevoie de calități cumulate, de aceea, la cele ale berbecului, lupului, pardosului, adaugă virtuțile elefantului și ale inorogului. Mai ales ale celui din urmă, sugerează autorul, sunt decisive: "Pardosul, într-acesta chip pricina neizbândii sale bine cunoscând, cătră vârtoase duhurile pardosului, grea greuimea filului și sprintină iuțimea inorogului adaosă și mai cu de-adins cu ascuțit și nebiruit cornul a monocherului într-armându-să, într-o luptă numai toată biruința asupra leului dobândi, în carile îndată și fără nici o împiedecare să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inteligență o sperie"35. Naratorul însuși, purtător de cuvânt al poziției autorului, de regulă extrem de parcimonios cu laudele la adresa altor personaje, este chezașul corectitudinii Brehnacei: Deci dintr-acéstea pasiri, Brehnacea, precum să videa, sau din sine plecată, sau din a Lupului vârtoase argumenturi și adevărate socotéle întoarsă, și vrea și cunoștea ce ieste adevărul, de care lucru de multe ori cu mare îndrăzneală împotriva îndrăptnicii voii Corbului să punea, ce în deșărt"36. E drept că, de nevoie, ea face parte din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întoarcă binele făcut cândva; asta îl deosebește de Hameleon, față de care se arată capabil de o conduită morală net superioară. Autorul surprinde foarte bine ezitarea Crocodilului, neobișnuit să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză de burduf, 300 gr. de cârnați de porc tăiat feliuțe, 200 gr. de slănină tăiată cubulețe, mărar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g margarină, 100 g nucă de cocos și vanilie. Se pune la fiert apa, zahărul, margarina și cacaoa. După ce a fiert, se dă la o parte și se pun biscuiții măcinați, se amestecă bine până devine ca o cocă vârtoasă, apoi se împarte în două și se întinde cu mâna pe două coli de celofan sau nylon. Separat facem crema din margarină, zahăr pudră, nucă de cocos și vanilie, după care o împărțim în două pentru a unge blaturile de pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
acele împrejurări ni se prezintă numai în liniamente aspre și necolorate, dacă nu ni se arată nici ideile, nici simțămintele, nici aplecările care mișcau pe actorii lor, nici măcar aspectul scenei în care s-au petrecut! Ca o tulpină uscată, cu vârtoasele-i ramuri răschirate și înnegrite, ni se înfățișează istoria faptelor politice ale unui popor antic, de câte ori noțiunile adunate prin cercetările multiple și variate ale archeologiei n-au venit să împodobească bătrânul trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp, melancolicul Teodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Iacob Negruzzi, scriitorul acestor rânduri cu militarul autodidact M. Cerchez, tra ducătorul lui Heine, N. Schelitti, cu franțuzitul M. Korné, închisul estetic Burghele cu vârtosul glumeț Creangă, juristul Mandrea cu hazliul Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
devasta visele. Pînă la urmă își chemă învățătorul și-i porunci să citească și el rîndurile scrise în carte. Filosoful Li scrută îndelung tabloul. își plimbă în fugă unghiile lungi și încovoiate pe dinaintea pînzei în timp ce-și încreți fruntea vîrtos. Sprîncenele i se arcuiră și se zbăteau, ceea ce la el era semnul unei gîndiri concentrate. - Rîndurile vorbesc despre înțelepciune și frumusețe, stăpîne - spuse Li și se închină în fața împăratului. Maimuța îi fugi peste ceafă și i se cuibări pe celălalt
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
-ți suspină la tîmplă, cu ochii umbriți, cu surîsul pe buze, cu pîntecul umed. prinde-o în brațe atuncea, desfă-i, cu gesturi parșive, lănțișorul de-argint de la gît, muș-că-i, cu dinții tăi lați ca vîslele pescarilor din jurilovca, sfîrcurile vîrtoase și calde, paște-i apoi sfîrcul urechii și lasă-ți limba s-alunece pe lobul ei străveziu, în palida lumină a zilei cenzurate. fă dragoste cu femeia din text, bea-i aburul gurii din diftongi și din sufixele dulci sau
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
Pantelimon - nr. 90 - 92 Șos. Pantelimon - nr. 1 - 89 Șos. Pantelimon - nr. 2 - 88 Șos. Pantelimon - nr. 113 - 227 Șos. Pantelimon - nr. 94 - 148 Str. Pictor Oscar Obedeanu Str. Plt. Ion Niță Str. Podul Corbului Str. Podul Vadului Str. Podul Vârtosului Str. Popa Iancu Int. Popa Lazăr*(D) Str. Popa Lazăr Str. Potcoavei Str. Reactorului Str. Recoltei Str. Remetea Str. Ritmului Str. Rodica Str. Rușchița Str. Semnalului Str. Seneslav Voievod Str. Sg. Ion Pironașu Str. Sg. Nicolae Culea Str. Sg. Nicolae
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,08%). Pentru 2,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comarnicul era o comună rurală, formată din 9 cătune: Comarnic(Vatra Satului), Poiana, Ghiosești, Podul Vârtos, Podul Neagului, Posada, Podul Lung, Podul Corbului și Secăria totalizând 4365 de locuitori, și aflată în plaiul Peleșul din județul Prahova. Avea o școală mixtă din 1865, în 1892 învățând acolo 161 de copii (din care 35 de fete); două
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
între Cetate, Plenița și Craiova să fie deviată prin Palilula în loc de Bucovăț și să fie continuată până la Podari. Toponime originale din jurul Palilulei : Grejdana (pădure întunecoasă și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
100 sate (182 bunuri funciare). Această forță i-a creat familiei un statut de autonomie politică atât de larg, încât domnii, aflați în scaun, nu se puteau menține fără alianța cu familia Craioveștilor. În cronicile vremii sînt descriși ca :"bărbați vîrtoși cu pumnii grei și glas puternic, deprinși să poruncească". Mircea cel Bătrân a instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Să trăiești, să trăiești, suflet slav, să trăiești în veci! Amenințarea focului împotriva noastră e inutilă. Aceste cuvinte ni le-a transmis Dumnezeu aceasta e voința Să, cântecul nostru nu poate fi redus la tăcere, noi rămânem [tot] în picioare, vârtoși că stăncile. Să fie blestemați trădătorii Patriei!
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se poată adăposti de greul iernii, de ploi și de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit și din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă strașnic de grea, ostenitoare și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”" După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
de fân moale ce era așternut pe jos și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce și să înghită din ea, parcă era un fel de cele mai alese bucate
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]