2,798 matches
-
cu brazii ei falnici, care parcă doreau să-i salute clătinându-și ramurile în vânt. Auziră un claxon prelung și, când se uitară pe șosea, dintr-o mașină cobora "amiralul". Petre vorbise cu el și stabiliseră să-l aștepte la Văleni , la trenul de București. Cum de-ai venit mai devreme? Tată, m-am gândit să vă fac o surpriză, pe urmă m-am gândit să te scutesc de un drum la gară și, nu în ultimul rând, m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
iarnă, cum se prezintă "veteranii". Totul era bine, pomii erau viguroși și plini de flori, promițând o recoltă bogată. Într-o seară trecu pe la badea Ion, spunându-i că are de gând să meargă a doua zi, cu mașina, la Văleni, ca să-și cumpere un televizor, întrebându-l dacă n-ar vrea să-l însoțească, să vadă eventual ce mai e cu fabrica de mobilă și dacă pot recupera ceva din utilaje. Badea Ion a fost de acord și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
10 plecăm. Bine? Bine, domnule Petre. A doua zi, cei doi așteptau în poartă, la badea Ion. Inginerul era un bărbat cam la 50 de ani, cu o privire blajină și o înfățișare de om trecut prin multe nevoi. Până la Văleni discutară de proiecte, de mașini... La Văleni, Petre își alese un televizor Sony, cu plasmă, cu ecran mare, se interesă de antenă, dar domnul Pavelescu îi spuse că și la Bucura există cablu pentru televiziune și pentru internet. Liniștit, Petre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
doua zi, cei doi așteptau în poartă, la badea Ion. Inginerul era un bărbat cam la 50 de ani, cu o privire blajină și o înfățișare de om trecut prin multe nevoi. Până la Văleni discutară de proiecte, de mașini... La Văleni, Petre își alese un televizor Sony, cu plasmă, cu ecran mare, se interesă de antenă, dar domnul Pavelescu îi spuse că și la Bucura există cablu pentru televiziune și pentru internet. Liniștit, Petre le propuse să treacă pe la fabrica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din Paris. Din copilărie fusese fermecat de bolta cerească și-și dorise o lunetă. Uite că o avea, o să-și găsească timp și pentru ea! Computerul a fost montat în camera de la parter. Dar acum altele erau prioritățile mașinile de la Văleni. Vorbi cu domnul Pavelescu și cu badea Ion, stabiliră ce aveau de luat, cum le demontează și le transportă, unde le adăpostesc până la înjghebarea "Cooperativei". Mai stabiliră de câți oameni și de ce scule aveau nevoie. Cu toate detaliile aranjate, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru femei, pregătirea "rețetarelor" de sucuri și dulcețuri. Primăvara își intrase în drepturi și, ca să-și umple timpul, Petre se gândi să-și cultive grădina din spatele casei. Teren era destul și de bună calitate, făcu straturi și de la târgul din Văleni aduse răsaduri de roșii și ardei, arpagic, usturoi, semințe de dovleac, fasole... Pe lângă gard semănă ici-colo porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier rustic, ne gândim și la o unitate pentru producerea de sucuri și conserve ecologice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Și tu? N-ai costum? Mergi la nudiști? Ei, tată. Eu vreau să vin la tine. Mă primești? Te primesc, dar să nu mai mănânci înghețată la Cireșica. Când vii? Peste două-trei zile, te anunț. Bine. O să te iau de la Văleni. Ia-ți și costumul de baie, poate tragem și noi o fugă la Mamaia, că n-am mai văzut marea de când eram student și mergeam în tabără, la Costinești. Bine, tată! Terminată convorbirea, Petre gândi: "Ana mai are un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tot împreună. Îi aranjă camera, lângă a lui, puse lenjerie nouă, prosoape noi în baie, îi puse flori pe noptieră și flori pe masa din sufragerie. Seara, Ana îl anunță că vine cu un tren de dimineață, care ajunge la Văleni la 11,00. Dimineață se sui în mașină, îl luă și pe Toni, care dădea vesel din coadă, presimțind el ceva. Când Ana coborî din vagon, Toni o și luă în primire cu mângâieri și tumbe! Ana era toată numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
planșă. Nu mai conteneau cu exclamațiile de uimire și aprobare. Cei doi specialiști prezentară felicitări "domnișoarei Ana" și conveniră să treacă, la atelierul lui badea Ion, la confecționarea primelor piese după modelele Anei. Inginerul Pavelescu mai spuse că știa la Văleni un meșter sticlar și că va lua legătura cu el pentru prototipurile din sticlă. Mai făcuseră, cu ajutorul Anei, un pas important. Așteptând finanțarea de la Bruxelles ca să înceapă lucrul, trebuiau făcute construcțiile, rezolvate problemele cu instalațiile și mașinile, asigurată materia primă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu Alice și Radu, nu se arată prea decepționată. Trecu pe la BCR să vadă în ce condiții Cooperativa va avea acces la fonduri, primi explicațiile necesare, comunicându-i-se că orice solicitare va putea fi onorată prin filiala BCR de la Văleni. Mai telefonă domnului Pavelescu, cerându-i convocarea "Adunării generale a cooperatorilor" la școală, pentru sâmbătă după-amiază. Trecu apoi pe la Universitatea Națională de Arte și se interesă de condițiile examenului de admitere, luă un "caiet" cu "recomandări și tematici", văzu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui Huștiuc, de lângă bariera C.F.R. sau în curtea familiei Ciolac, lângă Boroiană, unde se amenajau și scrânciobe din lemn, cu mai multe scaune. Nu de puține ori aceste petreceri se terminau cu conflicte între diferite familii din sat, sau între „Văleni” și „Deleni”. În 1936 s-a înființat la Heci „Liga culturală”, care a atras un număr mare de membri. Activitatea se desfășura în incinta Școlii de fete, care era amplasată cam la 50 m la nord de actuala școală. Școala
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din fosta casă domnească mai există doar parterul și pivnița. Biserica „...reprezintă tranziția ̀ ntre arhitectura rațională a lui Ștefan cel Mare și arhitectura ornamentală... a sec. al XVII-lea și al XVIII-lea" (G.M. Cantacuzino). Castelul din Galata, Str. Văleni Hrisoavele din 1779, 1786 și 1810 ale domnitorilor Alexandru C. Mavrocordat și Constantin D. Moruzi pomenesc de acest loc stăpânit temporar de Mănăstirea Galata. Există și alte documente care vorbesc despre acest loc începând cu cel încheiat în 1870 între
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
spunea: „Ce bun loc de școală ar fi acesta!” <contents> O țandără de cântec............................................... ....................................................5 Invitație la drumeție............................................. ............................................7 Un brin de chanson.............................................. .................................................9 A Piece of Song................................................. ..................................................10 Mănăstirea Galata, Str. Mănăstirii, Nr. 4.................................................... .............. 12 Castelul din Galata, Str. Văleni............................................... .................................14 Biserica Sf. Vasile cel Mare, Str. Tudor Nicolae, Nr. 51........................................... 16 Fosta primărie a comunei Galata, Str. Podișului, Nr. 1............................................. 18 Școala primară Colonel Langa, Comuna Miroslava............................................ ... 20 Palatul Mavrocordat din Miroslava............................................ ............................ 22 Biserica din Miroslava............................................ ................................................24 Biserica Sf.
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de stânga ai Jiului, Jiu pe sectorul aval de confluența Gilort cu amonte Podari, râuri aferente județelor Hunedoara, Gorj și Dolj, afluenții Oltului mijlociu și inferior din județele Gorj, Vâlcea, Olt și Argeș, bazinul superior al Vedei (Vedea amonte S.H. Văleni și Teleorman amonte S.H. Tătărăștii de Sus) - județele Olt, Argeș și Teleorman și ceilalți afluenți ai râului Vedea din județul Teleorman, bazinele superioare ale Argeșului și Dâmboviței (județele Argeș și Dâmbovița), Ialomița în sectorul afalt în aval de confluența Cricovul
Inundații. Oameni, evacuați în Gorj. Codul Portocaliu, prelungit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77328_a_78653]
-
de inundații râurile din bazinele hidrografice Desnățui (județul Dolj), Jiu în amonte de confluența cu Gilort, Jiu sector aval Răcari, afluenții de dreapta ai Jiului (județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj), afluenții Oltului din județul Sibiu, Vedea în sectorul aval Văleni (județul Teleorman), Teleorman în aval de Tătărăștii de Sus (județul Teleorman), Dâmbovița, pe cursul mijlociu (județul Dâmbovița), Neajlov, Sabar și alte râuri mici din bazinul Argeșului (județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu și Ilfov), Ialomița amonte confluență cu Cricovul Dulce și afluenții
Inundații. Oameni, evacuați în Gorj. Codul Portocaliu, prelungit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77328_a_78653]
-
Mehedinți, precum și afluenții Oltului inferior (județele Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj și Argeș). COD PORTOCALIU. De asemenea, de luni, ora 06.00, vor fi sub cod portocaliu de inundații și râurile din bazinul superior al Vedei, în amonte de stația hidrologică Văleni (județele Olt și Argeș). COD PORTOCALIU. Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri, a precizat INHGA. Hidrologii au emis și o avertizare cod galben de inundații pe râurile din bazinul superior
COD PORTOCALIU de inundaţii în opt judeţe by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77378_a_78703]
-
comemorării de la Putna, în 1904, a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. La 11 iunie 1908, în paginile ziarului "Neamul românesc" se anunța că mai mulți profesori și învățători au hotărât să țină cursuri de vacanță la Vălenii de Munte, pe timp de o lună, iar ziarul prahovean "Biruința" scria că această inițiativă s-a născut din "dorința de a răspândi cât mai multă lumină și învățătură bună. Și ce satisfăcut va fi în sufletul său marele profesor
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
a răspândi cât mai multă lumină și învățătură bună. Și ce satisfăcut va fi în sufletul său marele profesor când se va vedea înconjurat de tineri dornici să se lumineze din lumina gândirii și științei lui". Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, care mai târziu vor purta numele celui care le-a inițiat, au fost deschise în seara zilei de 2 iulie, într-o miercuri, și au ținut până la 2 august 1908. La deschidere au participat 50 de "cursiști" (termen
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
unii cu titluri academice ca: Ștefan Bogdan - "Economia națională românească", Vasile Bogrea - "Istoria literaturii românești", N. Dobrescu - "Istoria bisericii românești", Alexandru Lapedatu - "Din istoria românilor", Gh. Munteanu Murgoci - "Geografia românească". în cursul anilor, tribuna Universității de Vară "N. Iorga" din Vălenii de Munte a fost onorată de o serie de personalități marcante din țară, dar și din străinătate, cursurile având rezonanță și europeană. Amintim câteva ilustre personalități care, prin conferințele lor, au dat lumină și prestigiu instituției de cultură create de
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
contribuții aduse de la catedra Universității, Dimitrie Pompei, Ion Cantacuzino, C. Anghelescu, Petre Andrei, P. Antonescu, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, Ion Simionescu, Romulus Vuia etc. Mulți oameni politici s-au bucurat de a fi invitați de N. Iorga la Universitatea de la Vălenii de Munte, ca: Armand Călinescu, C. Argetoianu, A. C. Cuza, Tache Ionescu, Alex. Vaida Voievod, M. Manolescu, V. Madgearu, gazetarul Pamfil Șeicaru, scriitorul Cezar Petrescu și mulți alții. Dintre oamenii de teatru au fost aduși de N. Iorga la Văleni actorii
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
de la Vălenii de Munte, ca: Armand Călinescu, C. Argetoianu, A. C. Cuza, Tache Ionescu, Alex. Vaida Voievod, M. Manolescu, V. Madgearu, gazetarul Pamfil Șeicaru, scriitorul Cezar Petrescu și mulți alții. Dintre oamenii de teatru au fost aduși de N. Iorga la Văleni actorii: Ion Manolescu, Ion Livescu și regizorul N. Massim. Și tot la invitația Savantului, au venit la Vălenii de Munte regina Maria în 1922, regele Ferdinand în 1924, principesa Elena în 1928, iar regele Carol al II-lea a asistat
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
V. Madgearu, gazetarul Pamfil Șeicaru, scriitorul Cezar Petrescu și mulți alții. Dintre oamenii de teatru au fost aduși de N. Iorga la Văleni actorii: Ion Manolescu, Ion Livescu și regizorul N. Massim. Și tot la invitația Savantului, au venit la Vălenii de Munte regina Maria în 1922, regele Ferdinand în 1924, principesa Elena în 1928, iar regele Carol al II-lea a asistat la cursuri în 1930, 1934 și 1936. Se știe că majoritatea prelegerilor aveau caracter istoric, abordând atât istoria
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
Andrei Oțetea, N. Bălcescu, D. Berciu, N. Cartojan, C. C. Giurescu, Al. Lapădatu, Ion Lupaș, C. Moise, P. P. Panaitescu, Vasile Netea, Aurelian Sacerdoțeanu, Barbu Theodorescu, biograful lui N. Iorga, au dat strălucire și prestanță Universității de Vară "N. Iorga" de la Vălenii de Munte. în toate edițiile cursurilor, N. Iorga a intuit necesitatea aducerii la Văleni și a unor personalități străine, bine cotate pe plan european, care au ridicat valoarea actului de cultură și educație a Universității fondate de cel mai mare
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
C. Moise, P. P. Panaitescu, Vasile Netea, Aurelian Sacerdoțeanu, Barbu Theodorescu, biograful lui N. Iorga, au dat strălucire și prestanță Universității de Vară "N. Iorga" de la Vălenii de Munte. în toate edițiile cursurilor, N. Iorga a intuit necesitatea aducerii la Văleni și a unor personalități străine, bine cotate pe plan european, care au ridicat valoarea actului de cultură și educație a Universității fondate de cel mai mare istoric român. Așa se explică interesul participării străine la cursuri: Jarnic Herțwig și Muller
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]