337 matches
-
largă, umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase este din categoria a doua, iar ornamentul lor, compus din linii orizontale ori vălurite incizate, este dispus pe umeri și pe corp, uneori până aproape de fund, ultimul remarcându-se prin ștampile sau semne (Dodești, Gara-Banca) - pl. XLVIII/ 5, 6. Exemple la Simila-Zorleni, Dodești Gara-Banca, Dănești - Vaslui și Lichitișeni - Bacău (pl. XLVIII/1-4, 7-11). Tipul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești (pl. LIII/3, 4). Tipul VII: Căldarea (cazanul) de lut este atribuită migratorilor (pecenegi, cumani). Acest ultim tip este semnalat în arealul bazinului la Dănești (fragmente din pastă cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești, Hlincea - Iași, Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu ceramica Dridu, unele însă fără suport stratigrafic, deoarece o parte s-au găsit în periegheze și se datează
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești) ori rozete. Aceste mărci de olar provin încă din perioada anterioară și se vor menține și ulterior secolelor X-XI. Decorul de pe corpul vaselor se compune din câteva elemente principale, combinate variat: linia orizontală, vălurită, punctată (făcute prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele vălurite erau singulare sau în benzi (Simila-Zorleni). De multe ori, benzile de linii orizontale (dispuse în registre) alternează cu cele vălurite, fără a se întretăia (Dănești). Alteori, benzile de linii vălurite taie liniile orizontale. Trebuie semnalat și cazul invers, când liniile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele vălurite erau singulare sau în benzi (Simila-Zorleni). De multe ori, benzile de linii orizontale (dispuse în registre) alternează cu cele vălurite, fără a se întretăia (Dănești). Alteori, benzile de linii vălurite taie liniile orizontale. Trebuie semnalat și cazul invers, când liniile orizontale au fost făcute după ornamentul în val (Dodești, Bârlad-Prodana). În câteva stațiuni s-au găsit fragmente cu decoruri din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele vălurite erau singulare sau în benzi (Simila-Zorleni). De multe ori, benzile de linii orizontale (dispuse în registre) alternează cu cele vălurite, fără a se întretăia (Dănești). Alteori, benzile de linii vălurite taie liniile orizontale. Trebuie semnalat și cazul invers, când liniile orizontale au fost făcute după ornamentul în val (Dodești, Bârlad-Prodana). În câteva stațiuni s-au găsit fragmente cu decoruri din linii vălurite, dispuse sub formă de „ghirlande” sau trase fără
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a se întretăia (Dănești). Alteori, benzile de linii vălurite taie liniile orizontale. Trebuie semnalat și cazul invers, când liniile orizontale au fost făcute după ornamentul în val (Dodești, Bârlad-Prodana). În câteva stațiuni s-au găsit fragmente cu decoruri din linii vălurite, dispuse sub formă de „ghirlande” sau trase fără ordine, întretăindu-se pe corpul vaselor (Dodești). Totodată, liniile vălurite pot fi aplicate în șiruri dese pe benzi de linii orizontale simple, câte două-trei, despărțite printr-o linie groasă orizontală. Cât privește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
liniile orizontale au fost făcute după ornamentul în val (Dodești, Bârlad-Prodana). În câteva stațiuni s-au găsit fragmente cu decoruri din linii vălurite, dispuse sub formă de „ghirlande” sau trase fără ordine, întretăindu-se pe corpul vaselor (Dodești). Totodată, liniile vălurite pot fi aplicate în șiruri dese pe benzi de linii orizontale simple, câte două-trei, despărțite printr-o linie groasă orizontală. Cât privește liniile verticale sau oblice, acestea apar fie în șir, incluse în registre cu alte ornamente, fie combinate cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
măiestrie a olarilor autohtoni. În afara motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente lustruite, sub forma liniilor orizontale, verticale și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate se regăsesc și pe fragmentele descoperite în urma cercetărilor de suprafață, de la Negrești, Coroiești, Pogana(Vaslui), Frumușelu-Glăvănești, Podu Turcului (Bacău), Gohor și Rădăcinești (Galați) - pl. LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au o veche tradiție
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în urma cercetărilor de suprafață, de la Negrești, Coroiești, Pogana(Vaslui), Frumușelu-Glăvănești, Podu Turcului (Bacău), Gohor și Rădăcinești (Galați) - pl. LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au o veche tradiție, fiind preluate și păstrate din epoca geto-dacică. Însă, tradiționalele linii orizontale și vălurite capătă în secolele X-XI conotații deosebite, prin accentuarea folosirii lor în combinații diverse, care reflectă îndemânarea meșterilor olari locali. Totuși, există și elemente decorative noi, precum liniile verticale, oblice sau punctele, nelipsite de pe corpul vaselor ulterioare acestei perioade. Între perioada
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de înhumație (44) dispuneau de inventar, iar procentul majoritar este atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelată cu mâna scăzând treptat. În secolele VIII-IX se păstrează motivele cruciforme de pe vase, precum și ștampilele de olar, cunoscute din perioada anterioară și aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate în interior și în exterior, iar fundul era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la trei sau patru urne, găsite in situ) au trăsături asemănătoare în privința pastei, a modului de prelucrare și, mai ales, a decorului. Urna lucrată la roată, găsită la C.F.R. Dodești, are decorul constituit din benzi de linii incizate orizontale și vălurite. Ornament identic este întâlnit și pe exemplarele de la Vinețești-Cordeni, ce erau modelate la mână ori la roata înceată. Ele conțineau oasele calcinate ale unor adulți. În ambele situații, lipsesc obiecte de inventar care să aducă un plus informațional despre cei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sud de sat, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână, de aspect zgrunțuros, cenușii, specifice secolelor V-VI și VII-VIII. Alte fragmente erau lucrate la roată, din pastă nisipoasă și ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a) Cioate: pe o terasă medie din marginea nordică a satului, în apropierea morii și la est de șoseaua Cioca Boca-Hadâmbu, s-au găsit fragmente de vase, modelate cu mâna și la roata înceată, unele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, specifice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este în colecția Școlii din sat. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 209, 217 (fig. 4/11-12), 218 (fig. 5/1-2, 5, 13), 236 (fig. 23/2, 7-8, 10-11); Teodor 1997c, p. 66
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
32. Ciortești (comuna Ciortești), județul Iași a) După Biserică: la circa 1 km sud-est de noua biserică din localitate, în grădinile situate pe dreapta drumului, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor X-XI. Cercetare V. Ciobanu, 1983-1984. Materialul aparține Casei Tineretului Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 462; Teodor 1997c, p. 67. b) Schitul Vechi: la aproximativ 1,5 km sud-est de sat, pe valea Pârâului Crasna, s-au descoperit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
34. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: pe dreapta Pârâului Idrici, spre nordul localității, au fost descoperite fragmente de vase modelate la mână, din veacurile VI-VII, dar și la roata înceată, ornamentate cu striuri orizontale vălurite ori cu alveole, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 289; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 69. 35. Colonești (comuna Colonești), județul Bacău a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bibliografie: Coman 1980c, p. 93; Teodor 1997c, p. 72. 38. Cosițeni (comuna Brăhășești), județul Galați a) Nordul satului: pe pantele dealului, din apropierea marginii nordice a satului, s-au identificat fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu linii orizontale, vălurite sau cu alveole, specifice veacurilor IX-X. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 517 (fig. 7/4-5, 9), 518 (fig. 9/7-8); Teodor 1997c, p. 72. 39. Costești (comuna Costești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]