11,756 matches
-
Sectorul instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației grupează unitățile instituționale rezidente care produc, în principal, servicii de nonpiață pentru gospodării și ale căror resurse, în cea mai mare parte, provin din vânzări ocazionale, contribuții voluntare efectuate de gospodării, vărsăminte provenite de la administrațiile publice și din venituri din proprietate. De asemenea, se includ: organizații religioase (de cult), sindicate, partide politice, uniuni, fundații, asociații culturale și sportive. Sectorul restul lumii este caracterizat printr-un set de conturi care reflectă tranzacțiile ce
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Veniturile bugetului de stat sunt evidențiate pe surse de proveniență în următoarele categorii: venituri curente: − venituri fiscale: • impozite directe (pe salarii, pe profit, pe dividende etc.); • impozite indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.); − venituri nefiscale: • din profitul net al BNR; • vărsăminte din profitul net al regiilor autonome și de la instituțiile publice; venituri din capital: − din valorificarea unor bunuri ale statului. Principalele grupe de indicatori care se pot utiliza în analiza veniturilor bugetare sunt: − indicatorii volumului veniturilor bugetare; − indicatorii structurii veniturilor bugetare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
milioane de dolari pentru achiziționarea de alimente de către România. Organizațiile umanitare au sărit și ele în ajutor. Comitetul Americano-Evreiesc de Distribuire a acceptat să-i dea României două milioane de dolari pentru alimente. Pe 10 martie 1947, Comitetul a efectuat primul vărsămînt pentru cumpărarea a două încărcături de cereale, puse la dispoziție de Agenția de Ajutorare și Reconstrucție. Prin acest aranjament financiar, România trebuia să achite 90% din această sumă; Comitetul de Distribuire dorea ca guvernul român să folosească restul de 10
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alternați presiunea asupra celeilalte părți făcând compromisul de a-l elimina din echipă. Detensionați situația vorbind despre pasiunile lor, despre vreo bârfă de la știri sau povestind ceva amuzant. Cercetează posibilitatea unei modificări la nivel financiar, cum ar fi finanțarea prelungită, vărsământ redus la comandă sau remodelarea sistemului de plăți. Aceste tactici ar fi de ajuns pentru schimbarea dinamicii și înlăturarea impasului. Adu-ți aminte că oponentul tău poate ezită în abordarea acestor subiecte de teamă că ar părea într-o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
fi centralizate Într-un tabel de forma. Indicatorii utilizați sunt: 1) cheltuieli cu salariile; 2) cheltuieli privind asigurările și protecția socială; 3) cheltuieli cu personalul (1 + 2 = 3); 4) cheltuieli cu amortizările și provizioanele; 5) cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate (exclusiv impozitul pe profit); 6) cheltuieli privind dobânzile; 7) rezultatul exploatării recalculat (exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile și rezultatul din alte operațiuni decât cifra de afaceri); 8) valoarea adăugată (3 + 4 + 5 + 6 + 7). Pentru a aprecia contribuția elementelor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
dinamicii și structurii valorii adăugate; interpretarea economică a rezultatelor. - mii lei - Indicatori P0 P1 Ratele VA% Indici % P0 P1 Cheltuieli cu personalul 58.200 53.219 Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele 1.350 1.417 Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte 7.900 7.620 Cheltuieli cu dobânzile 7.655 9.000 Dividende 4.500 1.215 Rezultatul net 21.810 32.410 Valoarea adăugată 101.415 104.881 41) Analiza factorială a valorii adăugate și consecințele modificării acesteia asupra performanțelor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
mărfuri, producția exercițiului, subvențiile pentru exploatare. În cheltuielile monetare sunt incluse toate cheltuielile care generează ieșiri de numerar (plăți efective): costul mărfurilor vândute, cheltuielile cu materiile prime și materialele, combustibilul, energia, obiectele de inventar, cheltuielile cu personalul, impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, serviciile prestate de terți, alte onorarii și cheltuieli. Din schema sus-prezentată se observă că EBE (DBE, după caz) este un indicator de exprimare a rentabilității cu efecte multiple asupra activității viitoare. Rezultatul brut al exploatării (RBE) <footnote RBE : „+” = excedent
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
80 lei unui angajat al firmei, reprezentând avans de deplasare; ~ în 15.11.N, cu chitanța nr. 506 se încasează de la un client suma de 236 lei, reprezentând contravaloarea unei prestații; ~ în data de 16.11.N, cu foaia de vărsământ nr. 72 se depune la bancă suma de 450 lei. 10) În cadrul unei entități economice, pe parcursul lunii au loc următoarele operații economice: ~ în data de 01.12.N, în baza actului constitutiv se subscrie capital în valoare de 40.000
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
în capital social subscris și capital social vărsat, cele două categorii înregistrându-se distinct în contabilitatea entității, deoarece sunt necesare informații cu privire la gradul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute în actele de constituire a persoanei juridice și în documentele justificative privind vărsămintele de capital. Capitalul subscris nevărsat reprezintă angajamentul asociaților sau acționarilor de a contribui la capitalul social conform actelor de constituire a societății comerciale, și anume contract de societate și statut. Capitalul subscris vărsat reprezintă depunerile (vărsămintele) efectuate de acționari sau
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
în documentele justificative privind vărsămintele de capital. Capitalul subscris nevărsat reprezintă angajamentul asociaților sau acționarilor de a contribui la capitalul social conform actelor de constituire a societății comerciale, și anume contract de societate și statut. Capitalul subscris vărsat reprezintă depunerile (vărsămintele) efectuate de acționari sau asociați în bani sau în natură. Prime legate de capital apar în situația creșterii capitalului social prin noi aporturi în bani sau în natură, precum și cu ocazia fuzionării societăților comerciale sau conversiei obligațiunilor în acțiuni. Acestea
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
de cercetare, cheltuielile cu alte servicii executate de terți (colaboratori, comisioane, onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, poștă și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele); ~ cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de entitatea patrimonială, ca: impozitul pe clădiri, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport și altele); ~ cheltuielile cu personalul ca: salariile și alte drepturi de personal, asigurările sociale de sănătate
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, poștă și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele); ~ cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de entitatea patrimonială, ca: impozitul pe clădiri, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport și altele); ~ cheltuielile cu personalul ca: salariile și alte drepturi de personal, asigurările sociale de sănătate, contribuția entității la asigurările sociale și pentru ajutorul de șomaj, cheltuielile cu pregătirea și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
care trebuie plătite. Formarea și administrarea mijloacelor bănești publice constituie obiect al dreptului constituțional și al dreptului administrativ. Legea instituie următoarele: caracterul indispensabil al resurselor și cheltuielilor; atribuțiile și obligațiile celor care administrează bani publici; caracterul nerambursabil al formării resurselor; vărsămintele pentru formarea resurselor nu sunt de tip contraprestație directă și imediată; caracterul de patrimoniu public al fondurilor bănești constituite; metodologia derulării relațiilor între buget și particulari, între entități publice sau între acestea și cele private; metodologia gestiunii fondurilor publice; obligativitatea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a unei părți din avuția națională, dar și din transferuri de resurse din străinătate sub forma împrumuturilor de stat și a diferitelor finanțări nerambursabile. În categoria celor mai importante venituri nerambursabile ale statului sunt incluse: taxele, impozitele, amenzile, contribuțiile obligatorii, vărsămintele instituțiilor publice, închirierile de terenuri, chiriile din concesiuni etc. Veniturile rambursabile sunt împrumuturile de stat, care provin de la persoanele fizice sau juridice din țară sau din străinătate sau de la organismele financiar-bancare regionale și internaționale și/sau de la guvernele altor state
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
regionale și internaționale și/sau de la guvernele altor state. În cadrul procesului de constituire a resurselor financiare publice, în unele situații, acest transfer de putere de cumpărare nu schimbă forma de proprietate (este cazul întreprinderilor cu capital de stat care efectuează vărsăminte în bugetul de stat, sub forma impozitului pe profit, a regiilor autonome, tot sub forma impozitelor pe profit și a vărsămintelor din profitul net), dar în majoritatea cazurilor aceste transferuri de resurse financiare determină schimbarea proprietarului, în favoarea statului și în detrimentul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
transfer de putere de cumpărare nu schimbă forma de proprietate (este cazul întreprinderilor cu capital de stat care efectuează vărsăminte în bugetul de stat, sub forma impozitului pe profit, a regiilor autonome, tot sub forma impozitelor pe profit și a vărsămintelor din profitul net), dar în majoritatea cazurilor aceste transferuri de resurse financiare determină schimbarea proprietarului, în favoarea statului și în detrimentul întreprinderilor private și al persoanelor fizice 17. 2) Distribuirea, alocarea și utilizarea resurselor publice Această subfuncție este înfăptuită de stat cu
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
lor totale, iar altele, doar cu soldurile; se înscriu în bugetul statului numai cu soldul: - veniturile de la firmele publice sau subvențiile către acestea; - subvențiile încasate în completarea resurselor financiare proprii ale unor instituții publice (școli, universități, unități de cercetare, spitale); - vărsămintele către buget sau subvențiile primite de la acesta, în legă turile dintre bugetele locale și bugetul statului; se respectă următoarele reguli în stabilirea realizărilor veniturilor bugetare: - se înscriu în bugetul de stat impozitele, taxele și orice alte venituri, doar dacă au
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
26. Cu ajutorul bugetului de stat se alcătuiesc resursele financiare publice ale țării, compuse din impozite și taxe - impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, impozitul pe venit (salarii, dividende, dobânzi etc.), încasări din rambursarea împrumuturilor acordate, donații, vărsăminte ale instituțiilor publice centrale, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome etc. Aceste resurse financiare publice au drept scop finanțarea autorităților publice, educația, apărarea și siguranța națională, ordinea publică, sănătatea, cultura, asistența socială, pensiile, alocațiile, ajutoarele, activitățile sportive și de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
se alcătuiesc resursele financiare publice ale țării, compuse din impozite și taxe - impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, impozitul pe venit (salarii, dividende, dobânzi etc.), încasări din rambursarea împrumuturilor acordate, donații, vărsăminte ale instituțiilor publice centrale, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome etc. Aceste resurse financiare publice au drept scop finanțarea autorităților publice, educația, apărarea și siguranța națională, ordinea publică, sănătatea, cultura, asistența socială, pensiile, alocațiile, ajutoarele, activitățile sportive și de tineret, industria, agricultura, silvicultura, comunicațiile
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
care alcătuiesc veniturile proprii ale bugetelor locale sunt: impozitul pe profit datorat de regiile autonome de interes local; veniturile din valorificarea bunurilor statului; taxa pentru folosirea terenurilor aflate în proprietatea statului; impozitul pe clădiri, terenuri, taxele asupra mijloacelor de transport; vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de interes local; vărsămintele instituțiilor publice locale; modalitățile de echilibrare primite de la bugetul de stat sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit; taxa pe valoarea adăugată sau transferurile pentru susținerea financiară
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
profit datorat de regiile autonome de interes local; veniturile din valorificarea bunurilor statului; taxa pentru folosirea terenurilor aflate în proprietatea statului; impozitul pe clădiri, terenuri, taxele asupra mijloacelor de transport; vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de interes local; vărsămintele instituțiilor publice locale; modalitățile de echilibrare primite de la bugetul de stat sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit; taxa pe valoarea adăugată sau transferurile pentru susținerea financiară a unor scopuri stabilite clar; venituri cu destinații speciale care
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
cheltuielile sunt grupate pe tipuri de activități: de exploatare; financiare; extraordinare. În cadrul lor se diferențiază cheltuielile pe elemente primare în raport cu felul resurselor utilizate (materii prime, materiale și mărfuri, lucrări și servicii primite de la terți, cheltuieli cu personalul, impozite, taxe și vărsăminte asimilate, amortizări și provizioane, dobânzi plătite, sconturi de decontare acordate etc.). Similar, după natura lor, veniturile sunt grupate pe tipuri de activități astfel: de exploatare; financiare; extraordinare. În cadrul lor se diferențiază în funcție de natura rezultatului (vânzări de produse, mărfuri și lucrări
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
de afaceri. Cheltuielile de exploatare, categorie importantă a consumurilor valorice de resurse, inclusă în contul de profit și pierdere, cuprind: costul mărfurilor vândute și al ambalajelor; cheltuielile materiale (materii prime și materii consumabile; combustibil, energie și apă); impozite, taxe și vărsăminte asimilate; cheltuieli cu personalul (salarii personal; asigurări și protecție socială, precum și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate); alte cheltuieli de exploatare. Rezultatul exploatării (profitul sau pierderea) din exploatare se determină prin compararea totalurilor aferente veniturilor cu cheltuielile din exploatare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
importantă parte din rentabilitate este generată de aceasta. Așa cum reiese și din contul de profit și pierdere, cheltuielile de exploatare cuprind: cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apă; cheltuieli privind mărfurile; cheltuieli cu personalul; cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate; cheltuieli cu serviciile și lucrările realizate de terți; cheltuieli privind imobilizările corporale, necorporale și circulante; alte cheltuieli de exploatare. Analiza cheltuielilor de exploatare trebuie realizată în dinamică, dar și structural, cu scopul de a identifica modificările intervenite în mărimea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
de imobilizări - Cheltuieli cu materiile prime - Cheltuieli cu materiale consumabile - Cheltuieli cu energia și apa - Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți Excedentul brut de exploatare (EBE) Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remunerațiile personalului - Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială + Alte venituri de exploatare (încasate sau de încasat) - Alte cheltuieli de exploatare (plătibile) = Venituri de exploatare monetare - Cheltuieli de exploatare monetare Observație: Atenție la veniturile și cheltuielile de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]