2,614 matches
-
A. M. Guttenbrunn“, seminarul național „Împreună cu persoanele cu surdocecitate! “, parte componentă a proiectului „Campanie națională de conștientizare a problematicii adulților cu surdocecitate“ (cofinanțat de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și Sense International). Surdocecitatea este o combinație de deficiențe de văz și auz, congenitală sau dobândită, ce afectează dramatic comunicarea și viața socială a indivizilor. Din cauza incidenței scăzute și a diagnosticării superficiale, persoanele cu surdocecitate au trăit decenii la rând într-un con de umbră al societății. Sense International (România) militează
Agenda2004-48-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283100_a_284429]
-
este, mental și instinctual, comunismul? (...) Comunismul este regatul de sub pământ, beția fetidului, a întunericului, voluptatea agitației intru clandestinitatea tenebrelor." Pentru a exprima adevăruri atât de greu de exprimat, Dan C. Mihăilescu și-a creat - și continua să-și creeze, în văzul lumii - un limbaj propriu. El stăpânește limba română perfect, astfel încât poate să o reinventeze. Rezultă o limbă română năbădăioasa, plină de draci, o limbă română expresiva și jucăușa, care se maimuțărește pe șine chiar în momentul în care comunică lucruri
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
o miscare mai largă ce se petrece în ultimii ani în Occident, de redefinire și reconceptualizare a esteticii, care în postmodernitate nu mai este strict domeniul frumosului, ci devine mai curînd o știință a cultivării privirii, a domesticirii și ascuțirii văzului. Estetică se transformă într-o retorica, ea caută să exploreze potențialul de seducție al imaginii. Neil Leach este un arhitect britanic (care de curînd a și vizitat România), foarte preocupat de poziția arhitecturii în panoramă interdisciplinara contemporană, motiv pentru care
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a sfîrșit așa cum știm, i-a adunat pe vandali și... le-a mulțumit zîmbitor, în văzul lumii întregi!!! La această performanță inegalabilă se mai adaugă, din păcate, ceva. Într-o țară care - începînd de pe la 1848 încoace - a fost practic inventată, proiectată, construită și așezată în rîndul lumii de intelectuali de toate formațiile, Ion Iliescu i-a
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
de el însuși,/ atotcuprinzător,/ sorbind materia lumii ca un burete sau/ trecînd printre lucruri ca o rază invizibilă" (ibidem). Sau: "Ochiul Orb e obscen/ ca un sex/ al neantului" (ibidem). Demonia ochiului orb e tulburătoare, ochiul fiind nu doar organul văzului, ci și simbolul percepției intelectuale, receptorul luminii spirituale (funcția ultimă îndeplinind-o, simbolic, ochiul frontal, al treilea ochi al lui Shiva, precum și așa-zisul ochi al inimii): "Știu: Ochiul Orb nu atacă omul// Cînd scriu simt raza lui invizibilă/ cum
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
lustruite de alte perechi,/ uleiul într-o fină peliculă închizîndu-ne chipurile" (Drumul chihlimbarului). Geografia și istoria îi oferă poetului nostru un șir de metafore ale spațiului și timpului, metafore "în stare naturală", pe care le receptează cu auzul încordat, cu văzul vigilent: "Și numele germanic al orașului să-l pronunțam,/ mai dur, măi teutonic, mai putin iubit de localnicii/ privindu-ne întrebător..." (ibidem). Că și cu pipăitul beat de pretiozități, aplicat unui existențial sărbătoresc: "vieți virtuale și mosoare și lanțuri de-
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
blajin. Azi rusul cîntă, se îmbată, iubește, joaca și face revoluție... Apostolii ăștia, cu vîrtuți scheletice de nebuni, visează mizeria și robia universală... Intelectualitatea lor nu reunește, nu amplifica: eliminează! fabricată din mediocritate și cruzime. O falsă intelectualitate suplinește generozitatea văzului omenesc, cu ferocitatea fanatica a belferului mărginit. Azi sîntem proprietatea tarului, mîine putem deveni proprietatea unor arendași de stată". Cuvinte profetice, care nu ne mai îngăduie iluzia unei iluzii, chiar dacă autorul lor a devenit ulterior, într-un fel, "proprietatea unor
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
o inflexibilitate în convingeri și în conduită - asta nu dă un temei prigoanei care și-a ales că ținta, printr-un capriciu desuchiat al răului, persoana Anei Blandiana. Tocmai ea, care de decenii duce o viață de familie ireproșabila, în văzul lumii (una din multele invocații către Romulus Rusan sună: "Noua ni-e dat în schimbul tuturor/ Norocul de a fi pereche." - Pereche). A fost tîrîta de bîrfitori fără scrupule în aventuri obscene sordide, proiecții ale unei fantezii bolnave, de o crasa
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Iar decentă de care vorbea Nicolae Manolescu nu este chiar decentă, ci o înălțime spirituală care transfigurează indecentă, ferind-o de orice cădere în proza vieții. De fapt, poezia Angelei Marinescu este fundamental indecentă, un streap-tease metafizic, o dezbrăcare în văzul lumii de ceea ce opacizează ființă: "Cu părul râs mă plimbam prin sat/ în timpul în care poezia nu mai avea nici o putere./ Nimeni Nu Mai Avea Nici O Putere./ Din câteva case mărunte ieșeau aburi de fum./ vitele, în grajduri, nu-și
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
dictatorial-imperiale. Fără a avea cine știe ce noțiuni de drept, e totuși suspect că un singur individ, fie el și Miron Cozma, a putut submina, în 1991, puterea de stat! Cu atat mai mult cu cât această "subminare" s-a produs în văzul lumii, la televizor, cu milioane de martori și cu zeci de mii de complici. Sigur, în tristă lui sete de glorie, Miron Cozma a depus toate eforturile pentru a ieși cât mai în față, ca împins de resortul autodistructiv al
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
vizibilă a vietii literare. Cineva va povești poate, cândva, întregul calvar trăit de scriitorii români în timpul comunismului. Deocamdată, Ana Selejan aduce la lumină, din depozite de biblioteci pe care nu le mai cercetează nimeni, ceea ce în 1957-1958 se petrecea în văzul lumii. Și trebuie să-i fim recunoscători pentru acest efort, nemaifăcut de altcineva în momentul de față, nici măcar de cei ce incriminează retoric literatura proletcultista. Datorită tenacității cercetătoarei din Sibiu, putem reciti rapid un capitol - grotesc - de istorie literară. În
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
măsură să absoarbă sângele și suferința prin filtrul spiritual al ideii de jertfă. Degeaba orașele și câmpiile patriei sunt înțesate de mutilați și disperați pe care unii refuză să-i vadă iar alții, văzându-i prea mult și-au "unilateralizat" văzul, dacă aceasta îmbelșugata vărsare de sânge nu e atinsă de aripă duhului că măcar un strop din râul revărsat să capete astfel strălucire sacrificială! Catharsisul antic avea tocmai această înțelegere. Nu cred că pentru spectatorii de atunci marile tragedii trăiau
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
consistenței. Prima propoziție a dialogului are materialitatea unei inscripții dăltuite în bronz: „Ineluctabilă modalitate a vizibilului”. O afirmație tare, care deschide o discuție, dar limitează percepțiile. Semnificația e cât se poate de clară: realitatea e intuită de ființa umană prin văz; nu doar expresia materială, ci și aceea mentală sunt manifestări ale vizibilului. Realitatea e citită prin semnăturile ei, prin indiciile presărate pe pământ: marea cu conținutul, mișcările („fluxul”) și împrejurările ei, obiectele utile ori resturile nefolositoare. Ochiul identifică mai întâi
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
tron inacostabil de feminitate imperială, pe așa scară de superbie zeiască. Am avut destule mîncătoare de bărbați (de la Alice Călugăru încoace) și chiar unele bampirițe, dar o așa strivitoare absolută și în masă n-am mai avut - și nici nu văz cum am mai putea avea. Lucica vorbește de-a dreptul din transcendența inaccesibilității și cu un dispreț și o greață atît de radicale că ți-e jenă să-i fii, ca bărbat, fie și simplu cititor. Iat-o pe suverana
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
trăim“. O lume percepută prin lentile când măritoare, oprite pe curioase detalii, când prin altele care o micșorează, din succesivele examinări, prin lunetă sau lupă, alcătuindu-se o imagine a vieții care șochează prin caracterul ei excesiv. „Simț enorm și văz monstruos“, exclamația chinuitului personaj din Grand Hotel „Victoria Română“, exprimă nu doar exasperarea unui individ care nu poate să doarmă, ci spiritul în care viețuiește o umanitate dezaxată. Cartea lui Mitchievici urmărește, printre altele, formele dezaxării manifestate în felurite spații
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
elegant scrisă, cu o grijă pentru cititorul despre care vorbeam mai devreme. Și pe care nu-l dezamăgește. Angelo Mitchievici crede că există un „principiu de exorbitare” în opera lui Caragiale. Ideea ar fi că celebra expresie „simț enorm și văz monstruos” a căpătat un adevărat capital de vizionarism în apropierea monstruosului. Numaidecât cititorul, fie el și neantrenat, devine sceptic, dacă pornești de aici. Este ceea ce preferă și Angelo Mitchievici: să activeze întotdeauna de la locurile comune pe care le detonează sau
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
fisurile acestea trebuie înțelese ca separație între cei care „au râs prea mult” și cei care „nu vor mai râde”. O a doua coordonată esențială, alături de verdictele aplicate ale lui Agamben, este un fel de concept lărgit. „Simț enorm și văz monstruos” nu rămâne doar, aș zice, o expresie cumulativă, ci, crede Mitchievici, „un dispozitiv care gerează și generează dereglarea sistematică a simțurilor”. Este vorba despre un dispozitiv senzorial de lectură care acționează prin exacerbarea detaliului și căreia îi corespunde și
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
toate acestea în rama unei „viziuni mecanomorfe”. În O făclie de Paște surprinde un „mecanism subreptic al violenței”; în 1 Aprilie „figurile inversiunii și ale crimei rituale în lapidarea unui rege al carnavalului indică forța cu care simț enorm și văz monstruos devine matricea petrecerii cu un mai mult sau mai puțin pronunțat caracter orgiastic”; Mitică pare să fie un Brighella, iar vorbitorul un Arlechino ambiguu; Nae din Situațiunea „este recipientul unei retorici compulsive, glosolalia sa se face ecoul tumultului discursiv
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
colegii mei. „ăăă... n-am venit să discutăm despre mine. Mi le-a cerut Alex (Adamescu, n.a.). Vorbește cu el detaliile”. Ignorând orice idee de șantaj mizerabil între cele două personaje, am zbughit-o acasă cu plicul maro, nerăbdător să văz ce mă-sa ascundea Popa ăsta. În intimitatea colibei, am desfăcut agitat plicul. ȘOC și GROAZĂ. Niște printuri cu date de la Registrul Comerțului, niciuna la zi, după cum aveam să constat și o înșiruire de acuzații fără dovezi, nesusținute de declarațiile
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
respect pe toate, dar... Căci există un "dar". Căci și aici mai sunt unii care se dedau la acțiuni piraterești. Mi-am propus ca în astfel de situații să dau la rândul meu dovadă de inocență, să ignor pirateria în văzul lumii. Nu mă refer, evident, la presa scrisă, căci aici fiecare își poate prezenta în scris opiniile după cum dorește. Un ziar sau o revistă pot fi cumpărate sau nu (din acest motiv am rămas indiferent la luările de poziție când
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
deschisă. Deloc orfică, poezia sa e una fiziologică, rezultînd din orientarea organelor senzoriale în dublă direcție, spre exterior pentru a capta datul lumii și spre interior pentru a prelucra datele în chestiune, a le filtra prin alambicul unei percepții imaginative. Văzul, în complicitate cu memoria picturală: "greu de amintire ușor învinețită un tablou de Manet copiat/ stîngaci de un pictor care se inspiră în general din/ peisajul ferestrei deschise mereu același adăugînd de la el/ doar lumina în nopțile în care se
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
textul respectiv va fi citit de un singur om. Amândoi sunt neliniștiți și merg cu sinceritatea până la autoflagelare, ca unele personaje dostoievskiene. Există însă și o deosebire importantă. Ion D. Sîrbu își declară nefericirea, plăcându-i să se chinuiască în văzul lumii, în timp ce N. Steinhardt, deși este la fel de nefericit, se declară senin și mulțumit de viață. Nu este vorba de ipocrizie, nu este vorba nici de acel O.K. pe care americanii îl spun mecanic, pentru a nu-i plictisi pe
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
Mi se pare tîrziu să mai căutăm răspunsuri acum. Cîteva realități sînt incontestabile și de crearea lor se fac responsabili cei de la Primărie: Ștefan Damian, Viorel Lis și consilierii dumnealor. Rufele trebuiau spălate în familie și nu expuse murdare, în văzul tuturor. Primăria nu avea nevoie de o lună ca să rezolve cazul. Un răspuns, oricare ar fi fost el, era un pas înainte. Tăcerea, amînarea, lezările succesive, punctele de vedere ale unor oameni care nu au a face nimic cu teatrul
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
și în abisul psihologic încît nici pînă astăzi nu ne-am lecuit de convingerea că lucrul durabil iese, în ceea ce ne privește, din scara umană și că proiectele mari nu sînt decît simple poligoane pe care ne putem exersa în văzul lumii vocația eșecului. Dacă pentru argumentarea majoră a acestei realități și pentru demonstrarea principiului ne putem sprijini copios pe fapte și pe evenimente din istoria mare, pentru a înțelege mecanismul concret al unor asemenea întîmplări este suficient să aruncăm o
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
îndepărtarea sau apropierea de limba contextului cultural în care apar - în cazul nostru, de română. Leoparda lui V. Teodorescu își permitea o înstrăinare totală și pentru că apărea cu "text bilingv", în traducere imaginară. Altminteri, era un text mai ales pentru văz, cu secvențe grafice atipice nu numai pentru română, ci pentru orice limbă existentă (ynggggoe). Finalul dezarticulat din Bruscă vorbire a lui Nichita Stănescu, destul de straniu, era în schimb mai curînd onomatopeic, destinat auzului ("Halerib, Khaa,/ Helerib, Khii,/ Heoro, loro, oro
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]