3,016 matches
-
870 mp. Tel. 0742063214. Cumpăr casă sau teren pentru construcție în Timișoara. Tel. 491805. Cumpăr teren agricol în județul Timiș. Tel. 0723709323, 491805. Cumpăr apartament cu 2-3 camere sau garsonieră în Timișoara. Tel. 228695. Cumpăr casă în Timișoara sau apropiere, vad, teren în spatele vămii, Calea Lugojului, 1600 mp. Tel. 0726712617, 0356/411672. Proprietar, vând apartament 1 cameră, modificat în 2, str. Cerna, 34 000 euro, negociabil, fără firme. Tel. 0256/288297, între orele 13-17. Vând apartament 3 camere, decomandat, etaj II
Agenda2006-24-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285059_a_286388]
-
îi ușurăm munca domnului ministru și o aducem și în legalitate”, a declarat Traian Băsescu. „CCR a cerut Guvernului actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie și să transmită CCR numărul persoanelor înscrise în listele elctorale permanente. Mă vad nevoit să explic public domnului ministru Rus, domnului ministru delegat Dobre, domnului chestor, dar și domnului doctor Ponta ce au de facut. Trebuie să ia listele electorale permanente și să constate dacă au fost radiați din liste cei care au
Băsescu: Actualizarea listelor electorale este împotriva legii () [Corola-journal/Journalistic/43146_a_44471]
-
Bisericile și capelele militare, cu întregul lor inventar, trec în proprietatea parohiilor de acelasi cult, în circumscripția cărora se află. Catedrală Episcopala a clerului militar din orașul Alba-Iulia, dimpreună cu patrimoniul sau, trece în proprietatea Episcopiei ortodoxe române a Clujului, Vadului și Feleacului. Articolul 60 Membrii clerului militar, care la data public��rîi prezenței legi în Monitorul Oficial, au cel putin 20 de ani de serviciu public, vor putea cere pensionarea prin derogare de la dispozițiunile legii generale de pensiuni, beneficiind de
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu-le și prefăcându-le într-o pastă densă, scorțoasă, cornoasă, în care tălpile se năclăiau ca-ntr-o nădejde înșelată. Cerboaica ridică fruntea spre stele să treacă ultimul vad. Picioarele, zvelte și pline, ieșiră la iveală în toată lungimea lor albă și fragedă, ca niște lujere de lumină. Făcându-și vânt să sară, păru că-i gata să zboare. Fusta i se zbătu înfiorată-n vânt, izbucnire zburătăcită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Moldovei, cu cai de călărie, cu furaje și hrană. Pe drumurile Moldovei, solii străini se bucurau de multe alte privilegii: primeau de la domn scrisori de trecere prin țară, nu plăteau vamă, erau găzduiți și ospătați, aveau întâietate, la trecerea prin vaduri etc. De înlesniri și atenție, se bucurau și alte categorii de călători, mai ales, personalitățile de seamă ale vremii. Iată ce a consemnat Paul de Alep, despre călătoria patriarhului Antiohiei, prin țările române, pe la mijlocul secolului al XVII-lea: “De cum am
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare (în Podișul Mehedinți), înflorirea bujorului (în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni) sau la Dumbrava Vadului (Brașov), sărbătoarea salcâmului în unele localități de pe Valea Dunării, sărbătoarea teiului, recoltarea castanelor etc.. Se adaugă, sărbătorile prilejuite de anumite activități specifice unor comunități, precum Sâmbra oilor, în Maramureș, pe 3 mai ș.a.. 2. Târgurile sunt activități comerciale desfășurate la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Văratic) și în Subcarpații Getici (Cozia, Tismana). 5. Satele peisagistice și climaterice se impun prin prezența unui cadru natural atractiv, departe de aglomerație, oferind posibilități de plimbare, drumeție, helioterapie, de exemplu: Bran, Moeciu și Fundata în Culoarul Rucăr-Bran; Botiza și Vadul Izei în Maramureș; Soveja în Vrancea; Arieșeni în Alba. 6. Satele de creație artizanală se remarcă în domeniul ceramicii, precum Corund (Harghita) și Marginea (Suceava); a prelucrării lemnului, cum este Săpânța (Maramureș) ș.a.. 7. Satele pomi-viticole sunt legate de prezența
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George Vâlsan când scria "Carpații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au păstrat caracterul de adevărate insule, fiind fortificate de un înveliș de sol și vegetației. Intensa modelare exercitată de Prahova, poate fi urmărită la sud de Comarnic, consolidarea naturală a malurilor prin acumulări periferice- grinduri- la Gura Beliei sau Podu Vadului, fiind o dovadă a fomelor constructive pe care Prahova le alcătuiește la tot pasul. După N. M. Popp (1939) sunt 6 terase - notate de la T0 la T5 - unele mai bine conservate(ex. T4), altele păstrate sub forma unor vârfuri sau
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
între Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din treimea inferioară a talazului a fost deschis, reactivând
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sau în timpul topirii zăpezilor. Aici, în stivele groase ale formațiunilor permeabile, pătrund cu ușurință apele, pentru a se acumula acolo unde întâlnesc orizonturi de argile și marne. Ca urmare pe valea Beliei sau direct în malul Prahovei, la Breaza, Podu Vadului, apar numeroase izvoare de prezența cărora este legată declanșarea unor intense degradări de teren. De asemenea, iviri de apă apar și la baza treptelor care însoțesc Prahova; sunt izvoarele de terasă cu debit mai puțin constant, rezultate din acumularea apelor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o inscripție descoperotă pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510, numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza. Coroborate, datele oferite de cele două izvoare istorice ne determină să afirmăm că în primii ani ai secolului al
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
său Toma. După tradiție, cei doi stăpâni ai satului Breaza, Gheorghe și Toma Cantacuzino, și-au ridicat conace primul în Breaza de Sus (în mijlocul unui pâlc de stejari seculari), iar cel de-al doilea în Breaya de Jos (cartierul Podu Vadului). În anul 1711, când problema orientală se reactualiza prin războiul ruso-turc, Toma și Gheorghe Cantacuzino au fost deposedați de moșii pe motiv că în timpul conflictului cei doi au trădat interesele țării. Pe la 1717, noul domn al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
evoluția moșiei Breaza la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului următor, sunt de amintit și lăcașurile de cult ridicate în trei cartiere ale Brezei: biserica „Sf. Nicolae” din Breaza de Sus (1777); biserica din cartierul Podu Vadului (1810); biserica „Sf. Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). De asemenea, date despre realitățile economico-sociale și demografice de la Breaza sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. Începând cu anul 1856, biserica Sf. Gheorghe Nou din București devine și ea coproprietar
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
râul Prahova, si-a luat numele de Gura Beliei, pe a cărui vale au curs odată cu undele sale zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Gura Beliei, pe a cărui vale au curs odată cu undele sale zglobii, numai rele, stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aflânduse în apropierea unui centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură și în lungul singurei străzi principale care conferă orașului aspectul de oraș stradă (tip lineară. Celelalte cartiere sunt situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târsei) au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă, ceea ce face ca zona să
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
trece printr-un dificil proces de restructurare, ceea ce face ca fenomenul navetismului să se mențină până în prezent sau chiar să se amplifice. Desfășurarea localității în lungul unei singure străzi principale, cu multe cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târseiă și amplasarea unităților industriale în partea central-nordică face ca, deplasarea pentru muncă să devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de DN1. Orașul este traversat de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza de Jos) - valori deosebit de mari:850loc/km2. - Podu Vadului urmează cu o valoare de 260 loc/ km2, explicată prin poziția în apropierea zonei centrale a orașului și a principalei artere rutiere ce traversează orașul. - Gura Beliei - cartier situat în nordul orașului, în lungul străzii principale, înregistrează valori ale densității
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în apropierea zonei centrale a orașului și a principalei artere rutiere ce traversează orașul. - Gura Beliei - cartier situat în nordul orașului, în lungul străzii principale, înregistrează valori ale densității similare cu cele ale cartierului situat în partea opusă (Să - Podu Vadului și anume: 205 loc/ km2. Trebuie menționat că este singurul cartier unde populația nu a scăzut față de anii anteriori. - Nistorești - poziția acestui cartier aflat la distanță față de centrul orașului dar mai aproape de DN1 explică densitatea de 155 loc/ km2. - Valea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Rețeaua de distribuție este de tip ramificat. De asemenea, conductele au un grad de uzură foarte avansat și înregistrează permanent pierderi de apă. Datorită deficitului existent la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează gravitațional din sursa Sunătoarea Cartierul Valea Târsei, Surdești și Irimești, ca și cele de pe malul stâng al râului Prahova - Nistorești, Podu Corbului și Frăsinet, sunt alimentate cu apă din surse locale (puțuri de mică sau mare adâncime, drenuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
altfel, județul Prahova ocupă locul întâi în țară în ceea ce privește racordarea localităților sale la rețeaua telefonică națională și internațională. În Breaza centrala telefonică digitală echipată cu 3808 linii din care ocupate 3688 este montată la Oficiul telefonic Breaza. În zona Podu Vadului s-a instalat în spațiul Căminului Cultural o centrală telefonică digitală cu 504 linii care deservește 436 abonați. Centrala telefonică digitală cu 248 linii amplasată în clădirea Căminului Cultural din Nistorești deservește 233 abonați. Rețeau de cabluri subterană este conectată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
copiilor din toate cartierele orașului. Astfel, există o școală pentru învățământul primar în cartierele Frăsinet, Podul Corbului și Gura Beliei (fostă școală pentru învățământul primar și gimnazială, școli pentru învățământul primar și gimnazial în cartierele Nistorești, Capul Câmpului și Podul Vadului la care se adaugă Școala cu clasele I-XII, „Aurel Vlaicu” situată în centrul orașului, Colegiul Militar “Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar de Arte și Meserii “Spiru Haret” și Școala Specială Ajutătoare. Dintre aceste unități, se detașează baza de învățământ a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]