349 matches
-
să construiască la Solonț o rafinărie care a și intrat în funcțiune la 8 martie 1858. Ea era destul de rudimentară, după cum rezultă din faptul că asociații contractaseră de la arendașii moșiei Solonț doar 300 vedre de păcură lunar cu 16 lei vadra, care urmau să fie rafinate. În noiembrie 1858, o comisie a constatat că gazul avea o concentrare cam slabă - 34°, 35°, petrolul se vindea șase lei ocaua. În 1859, doi galițieni au mai înființat în Moldova încă două rafinării: una
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moarte, si cîntecele își cîntară, frămîntînd pîinea lui Orc. Orc cîntecul îl asculta, silit fiind, răbdînd de foame pe vîntul friguros 100 Care se legăna împovărat de blestemata plămădeala; se mînia Prin sita Onei promoroaca; torențiala ploaie se varsă din vadra cea de fier A lui Eleth, si mîinile-nghețate-ale lui Úveth frămîntau pîinea. Cerurile de groază se înclină sub a' lor mîini de fier, Cîntînd la-ngrozitoarea lor lucrare cuvintele cărții de fier a lui Urizen 105 În timp ce pergamentele enorme îngrozitoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
investiții a lui Rolf Bühner, în cadrul căreia însele resursele umane devin obiect sau element de investiții pentru dezvoltarea ulterioară, sau viitoare a firmei. În raport cu decalajul de performanță acoperit de activitatea de training și dezvoltare putem avea: strategia „corectivă” - are în vedre reducerea decalajului între performanța efectivă a angajatului pe un post, la un anumit moment și performanța care ar trebui obținută pe postul respectiv la același moment. Această strategie mai este denumită și „reactivă” și este specifică organizațiilor care nu acordă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sectorul tradițional nu sunt funcționale. Ca atare, productivitatea muncii în acest sector rămâne scăzută, iar puterea de cumpărare stagnează. În ultimă instanță, dualismul pieței muncii contribuie la menținerea subdezvoltării. Prezentarea modelului economiei duale este importantă nu atât din punct de vedre istoric, cât politic. Analiza economiei duale a inspirat trei categorii de politici și strategii: strategia dezvoltării industriale axată pe substituirea importurilor; strategia dezvoltării industriale axată pe promovarea exporturilor; politica educației, care-și are sorgintea în studiile lui Theodore Schultz, inițiatorul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
rezonabil de investiții bune - și mai important, scăderea tensiunii populației - cheltuielile reale per elev în învățământ s-au putut ridica remarcabil în câteva economii est-asiatice în decursul anilor, contribuind în mod semnificativ la îmbunătățirea calității învățământului (atât din punctul de vedre al conținutului cât și al mediului). Raporturile elev-profesor din școlile primare sunt mici în multe economii, variind între 18 în Japonia și 28 în Coreea. În celelalte este de aproximativ 20. În contrast, raporturile corespondente țărilor în curs de dezvoltare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
aceasta este o procedere care nu se poate motiva nici pe egala îndreptățire de stat a confesiunilor, nici pe relațiunile proprii bisericii greco - orientale române, ba nici măcar pe bunul tact. Biserica greco - orientală română, privind afacerea învățămîntului din punct de vedre al statului, nu poate avea și nici are nimic de zis, daca legislațiunea determină minimul studiilor obligatorii ce sunt a se propune în școalele secundare și daca în genere indică esența instrucțiunii publice; de asemenea nu are nimic de zis
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
R. Sărat: Obiectele secuestrate locuitorilor din Bonțești sunt: 600 scânduri de câte 16 palme una lungimea; 10 dulapi; una scurteică femeiască de atlas de lână gri, blănită cu blană neagră și vulpe; două așternuturi, unul verde și altul conabiu; 198 vedre vin alb, recolta anului curent; 14 oi; rodul de la 98 pogoane vie; precum și, de la 22 "pogoane porumb", recolta anului 1882; 2 iepe; 3 cai; o jumătate pogon fâneață, livadă; 100 doage; un râmător; 1 zăbun; 1 ferăstrău cu coardă; arendarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național, se vede surghiunit la schitul de la Soveja. Consemnat acolo aproape două luni (februarie-aprilie 1846), R. are șansa să descopere „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume”, balada Miorița. În 1848 se implică în mișcarea revoluționară
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
ani, Cântarea României a fost atribuită, pe rând, lui R., lui N. Bălcescu, precum și amândurora. Autor dramatic lipsit de șansă, R. a compus două piese într-un act, care s-au pierdut: Băcălia ambițioasă (jucată în ianuarie 1846) și Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național (jucată în februarie, același an), care nu era doar o „scenă de haiduci”, ci, după spusele autorului, și o satiră a melodramelor ce invadaseră scena. A făcut și prelucrări de vodeviluri franțuzești. Lucrarea Șezătorile la
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
lung. Acestea sunt companii performante față de celelalte companii și datorită unui control mai ridicat al diverselor categorii de riscuri la care se expun. Plecând de la dezideratul că o companie nu se poate dezvolta, nu poate avea succes din punct de vedre comercial, decât dacă se implică și în dezvoltarea comunității în care operează se constată că , tot mai multe companii încep să manifeste interes pentru acest demers. O companie interesată de propriul viitor cunoaște faptul că încrederea și respectul membrilor comunității
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
genere în sistemele evolutive cu evenimente preferențiale. Astfel, la învățarea de către elevi a unei reguli de calcul, entropia are la început valoarea zero, adică prezintă un grad mare de determinare a sistemului deoarece elevii nu știu nimic. Din punct de vedre al teoriei informației, entropia fiind zero, sistemul este considerat ca foarte bine determinat, adică foarte bine organizat. Dar gradul de organizare a activității elevilor privind învățarea respectivei reguli de calcul este totuși zero pentru motivul că elevii nu știu nimic
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
obiectul științei sistemelor este modul general de interacțiune al unor obiecte aparținând unor clase diferite, fără a lua în considerare specificul acestor clase. Ceea ce este specific teoriei sistemelor este faptul că adevărurile pe care le enunță sunt din punct de vedre logic și conceptual, independente de proveniența lor din alte ramuri ale științei, idee subliniată încă din 1949 de W. Ross Ashby, unul din promotorii ciberneticii. Conceptul de stabilitate al sistemelor se aplică în aceiași termeni unui sistem fizic , tehnologic, economic
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
sfaturile lui? 14. Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învățătură? Cine L-a învățat cărarea dreptății? Cine L-a învățat înțelepciunea, și I-a făcut cunoscută calea priceperii? 15. Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă, El ridică ostroavele ca un bob de nisip. 16. Libanul n-ajunge pentru foc și dobitoacele lui n-ajung pentru arderea de tot. 17. Toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită ca o toacă de schit. Băiatul de prăvălie, cu un șorț murdar și lung până la glezne, nu mai prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de poșirca vărsată. Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită ca o toacă de schit. Băiatul de prăvălie, cu un șorț murdar și lung până la glezne, nu mai prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de poșirca vărsată. Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
chiamă Zina. Faliboga mormăi ceva neînțeles. Boierii intrară în casă. Apoi peste puțin ieși cuconu Jorj singur; și chemând pe Faliboga, îi zise cu glas tare: —Sandule, să trimeți un om cu sania până la comună, s-aducă de la crâșmă trei vedre de rachiu... Să dai cinstea asta la oameni... chiar în ia-sară... Da’ să fii cu luare-aminte... Am înțeles, cuconașule, răspunse Faliboga. Da’ când vă-ntoarceți? — Cine? întrebă boierul. A! cuconiței nu-i prea place pe la noi... Da’ eu mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
simțea prezența, cuvintele și mirosul, ba chiar și atingerea În Întuneric. Servitorii, auzind aceste povești, fugiseră la galop, căutînd slujbe cu mai puțină tensiune nervoasă În localitatea Învecinată, Sarriá, unde nu lipseau nici vilele, nici familiile incapabile să umple o vadră cu apă ori să-și cîrpească șosetele. Astfel, Jausá rămase singur, cu obsesia și cu spectrele sale invizibile. În curînd, hotărî că soluția consta În depășirea acestei condiții de invizibilitate. Indianul avusese ocazia să vadă, la New York, cîteva rezultate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de pe coasta dinspre Dunăre a satului. Văzut de sus, biciclistul părea o furnică șchioapă ce se târa cu hărnicie și deznădejde către mușuroi. „Pun prinsoare că se-ntoarce din drum Înainte de Dunăre”, șopti un om. „O țin eu, pe o vadră de vin”, răspunse altul. Bătură palma și un al treilea tăie. Când ajunse la malul apei, bărbatul se lăsă să cadă pe nisipul mărunt ca o făină. Se târî În patru labe, Își cufundă fața În apa ce părea amestecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zgomotul care creștea din ce În ce. Peste trei zile, deși le Înfundaseră cu bumbac Înmuiat În ceară de albine, urechile tuturor erau Însângerate. Nea Mitu Păcătosul, cel ce câștigase prinsoarea, se gândi să-și ceară dreptul și căpătă o vadră de vin Într-o găleată din tablă zincată cu care ăl de pierduse Își adăpa caii și vacile. Nea Mitu se așeză pe marginea șanțului și se puse pe băut de-a dreptul din vadră. „Ia te uită, domnule!“, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceară dreptul și căpătă o vadră de vin Într-o găleată din tablă zincată cu care ăl de pierduse Își adăpa caii și vacile. Nea Mitu se așeză pe marginea șanțului și se puse pe băut de-a dreptul din vadră. „Ia te uită, domnule!“, Își zise el cu bucurie și mirare atunci când Își privi chipul oglindit În vinul negru. Parcă se vedea pentru prima oară și-l Înveseli fața lui lungă și posacă, ca și cum ar fi fost singurul care ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Asta am zis-o așa, că prea te dai mare liberal, faci pe intelectualul politician și tu n-ai bani să-ți cumperi ață ca să-ți cârpești pantalonii-n tur. Mă-ntorc. Abia apucai să te amețești nițel dintr-o vadră care era jumătate spumă, dar pe care dăduseși cât pe douăzeci de halbe. Dar cui Îi păsa? Cârciumarul era cel mai Îndrăgit și cel mai urât om din sat, iar de la băuturile lui nu murise nimeni. E adevărat că berea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]