129 matches
-
baroc); Piața Centrală (Mercado Central - una din cele mai mari din Europa), Palatul Muzicii (un excelent exemplu de arhitectură modernă); cunoscuta piață Plaça de l’Ajuntament, unde se găsește primăria orașului, mult animată în timpul festivalului Las Fallas - un festival tradițional Valencian faimos în întreaga Spanie. În afară de Valencia, multe alte localități se înșiruie în lungul Costei del Azahar și Costei Valencia, toate având drept principală sursă de venit turismul: Peñíscola, Benicàssim, Castellón de la Plana, Sagunt, Cullera, Gandia, Xàbia. f. COSTA BLANCA Cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
identificat două modele diferite de distribuire spațială a emigrației din Spania, și anume modelul metropolitan (emigranti trăind în orașe mari, cum ar fi Madridul) și modelul est-mediteranean (emigranți dispersați între populația majoritară), cum ar fi cazul Cataloniei sau al Comunidad Valenciana sau Andalusia. „Împrăștierea” emigranților nu este foarte des întâlnită, ca și în cazul Italiei. Concentrarea spațială a emigranților permite apariția autorităților și a structurilor de tip mafiot: „Acolo era o mafie de țigani bucureșteni care aveau acte. Veniseră de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Vasanthi, Willis, Carole. (2001). Migration: an economic and social analysis. Research Development and Statistics Directorate, occasional paper, 67, Londra http://www.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs/occ67-migration.pdf Gonzalvez, Perez. (1995). Immigrantes marroquies y senegalesesen la Espana mediterranea, Valencia: Generalitat Valenciana. Held, David. (1998). Democracy and Globalisation. În Danielle Archibugi, David Held și Martin Kohler Re-imagining Political Community: Studies in Cosmopolitan Democracy. Polity Press. Iglicka, Krystyna. (2001). Migration Movements from and into Poland in the Light of East-West European Migration. International
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al Castiliei și Leon-ului (Burgos), deputăția generală a Cantabriei (Santander), generalitatea Catalaniei (Barcelona), consiliul general al Estramadurei (Badajoz), consiliul Galiciei (Saint-Jacques-de-Compostelle), comunitatea autonomă a Madridului, consiliul general al Maurciei, deputăția forală a Navarrei (Pampeluna), comunitatea autonomă La Rioja (Logroño), comunitatea valenciană (Valencia), guvernul basc (Vitoria), orașele autonome Ceuta și Melilla (enclave pe coas-ta marocană). 406 F. Moderne, Discussion sur le concept d'État autonomique, p.74, în C. Bidegaray (sub îndrumarea), L'État autonomique, Paris, Economica, 1994. 407 Pe deasupra, în Canare, statutul foarte
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]