289 matches
-
mg, 1g, adm. i.v. (efect În 20 s, persistă 20 min.) Amobarbitalum: Dormital, Amobarbital, Amital, Eunoctal, compr. 100mg Secobarbitalum: Seconal. Nembutal. Phenobarbitalum: Fenobarbital compr. 15mg, 100mg. Mephobarbitalum: Mebaral. Lauronil (scopolamină bromhidrică 0,6mg și fenobarbital 100mg). Extraveral (extract de valeriană 50mg, extract de Crataegus 30mg, fenobarbital 20mg). Circumstanțe de apariție a intoxicației -doza toxică aprox. 500mg: Tentativă de suicid. Ingestie accidentală, În exces, pe fondul unei stări confuzive sau a toleranței. Pragul comatos (determinări serice): • Fenobarbital - 80-150 mg/l (comă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Silene vulgaris, Silybum marianum, Sisymbrium loeselii, Sisymbrium officinale, Sisymbrium sophia, Sium lancifolium, Solanum dulcamara, Solidago virgaurea, Sonchus arvensis, Stellaria aquatica, Stenactis annua, Stenactis ramosa, Stratiotes aloides, Symphytum officinale, Trifolium medium, Trifolium pratense, Trifolium repens, Turritis glabra, Typhoides arundinacea, Urtica dioica, Valeriana collina, Verbascum phlomoides, Veronica anagallisaquatica, Vicia cracca, Vicia sativa, Vicia sepium, Viola hirta, Viola mirabilis, Viola sylvestris, Xanthium strumarium (în stratul erbaceu), respectiv, Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Euonymus nana - voniceriu pitic, Frangula alnus, Hippophae
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Rhinanthus minor, Rumex crispus, Rumex obtusifolius, Scrophularia nodosa, Scutellaria altissima, Senecio sylvaticus, Silene italica, Silene vulgaris, Sinapis arvensis, Sisymbrium officinale, Solanum nigrum, Stellaria holostea, Stellaria nemorum, Taraxacum officinale, Torilis japonica, Trifolium pratense, Trifolium repens, Tripleurospermum inodorum, Trisetum flavescens, Urtica dioica, Valeriana officinalis, Viola alba, Viola odorata, (în stratul erbaceu), Euonymus europaea, Prunus spinosa, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Sambucus nigra, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer platanoides, Carpinus betulus, Castanea sativa, Cerasus avium, Fagus orientalis, Fagus sylvatica, Fagus taurica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Trifolium alpestre, Trifolium arvense, Trifolium campestre, Trifolium diffusum, Trifolium fragiferum, Trifolium hybridum, Trifolium montanum, Trifolium neglectum, Trifolium ochroleucon, Trifolium parviflorum, Trifolium repens, Trifolium striatum, Trigonella caerulea, Trinia glauca, Trinia henningii, Trinia kitaibelii, Turritis glabra, Typha latifolia, Urtica dioica, Vaccaria pyramidata, Valeriana officinalis, Verbascum blattaria, Verbascum chaixii ssp. austriacum, Verbascum densiflorum, Verbascum lychnitis, Verbascum phoeniceum, Veronica arvensis, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Veronica chamaedrys, Veronica didyma, Veronica hederifolia, Veronica longifolia, Veronica opaca, Veronica orchidea, Veronica prostrata, Veronica spuria, Vicia cracca, Vicia lathyroides, Vicia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Monotropa hypopitys, Montia fontana, Orobanche flava, Oxalis corniculata, Oxalis europaea, Oxytropis pilosa, Panicum capillare, Petasites albus, Poa pratensis, Prunella vulgaris, Salvia glutinosa, Salvia nemorosa, Salvia nutans, Salvia pratensis, Salvia reflexa, Scirpus sylvaticus, Stellaria graminea, Taraxacum officinale, Telekia speciosa, Trifolium hybridum, Valeriana officinalis, Veronica arvensis, Veronica austriaca ssp. austriaca, Veronica austriaca ssp. dentata (în stratul erbaceu), respectiv Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii (în stratul arborescent). B. Fauna: Dintre nevertebrate sunt prezente crustaceele: racul de râu (Astacus astacus), insectele: fugăii (Gerris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Thymus pannonicus, Thymus pannonicus ssp. auctus, Thymus serpyllum, Torilis anthriscus, Tragopogon orientalis, Tragopogon pratensis, Trifolium agrarium, Trifolium alpestre, Trifolium arvense, Trifolium diffusum, Trifolium hybridum, Trifolium montanum, Trifolium ochroleucon, Trifolium pannonicum, Trifolium pratense, Trigonella besseriana, Turritis glabra, Urtica dioica, Utricularia vulgaris, Valeriana officinalis ssp. collina, Valerianella olitoria, Ventenata dubia, Verbascum phlomoides, Verbena officinalis, Veronica acutifolia, Veronica byzantina, Veronica chamaedrys, Veronica hederifolia, Veronica montana, Veronica multifida, Vicia angustifolia, Vicia cracca, Vicia dumetorum, Vicia sativa, Vinca herbacea, Vinca minor, Viola x adulterina, Viola alba
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
unui spectrometru de fluorescență atomică este redată mai jos. APLICAȚIILE SPECTROSCOPIEI ATOMICE Identificarea elementelor minerale Determinarea cantitativă a elementelor minerale se face prin două metode: - metoda curbei de etalonare - metoda adaosului substanței de referință Exemplu: din rădăcinile și tinctura de Valeriana se poate identifica și determina cantitativ conținutul în: Al, Ca, Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Li, Mn, Ni, Pb, V și Zn. II. 8. SPECTROSCOPIA DE MASĂ Principii generale Spectroscopia de masă este o metodă instrumentală de analiză care se
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
casă, dar nu foarte (nici un cuvânt din română nu e pe listăă: în Rusia mai întâi, cu „razliubit“, „ceea ce simți pentru o persoană după ce ai încetat să o mai iubești“, adică dez-îndrăgosteală, un amestec de prietenie, condescendență, simpatie, melodramă și valeriană; apoi în Cehia, la „litost“, pe care Kundera îl definește așa - „o stare de tulburare adâncă provocată de constatarea subită a propriei nefericiri“, „un sentiment al infinitului asemănător cu un acordeon deschis, o sinteză din multe altele, compasiune, remușcare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
combatere. Se recomandă un asolament de 4 ani, evitarea terenurilor grele, respectarea desimii plantelor și semănarea de sămânță sănătoasă sau tratată cu Dithane M 45-0,2 %. La avertizare, se aplică un tratament cu Ridomil MZ-0,1 %. 12.10. Boli la valeriană Boli produse de ciuperci 12.10.1. Rugina valerianei Uromyces valerianae Boala a fost descrisă în 1905 de prof. I. Constantineanu, iar în prezent este semnalată în multe localități ale țării, pe specii ale genului Valeriana: odolean, orbalț sau cujmărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
terenurilor grele, respectarea desimii plantelor și semănarea de sămânță sănătoasă sau tratată cu Dithane M 45-0,2 %. La avertizare, se aplică un tratament cu Ridomil MZ-0,1 %. 12.10. Boli la valeriană Boli produse de ciuperci 12.10.1. Rugina valerianei Uromyces valerianae Boala a fost descrisă în 1905 de prof. I. Constantineanu, iar în prezent este semnalată în multe localități ale țării, pe specii ale genului Valeriana: odolean, orbalț sau cujmărea de munte. Simptome. Primăvara, pe frunze apar pete mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
12.10. Boli la valeriană Boli produse de ciuperci 12.10.1. Rugina valerianei Uromyces valerianae Boala a fost descrisă în 1905 de prof. I. Constantineanu, iar în prezent este semnalată în multe localități ale țării, pe specii ale genului Valeriana: odolean, orbalț sau cujmărea de munte. Simptome. Primăvara, pe frunze apar pete mici gălbui în dreptul cărora pe fața inferioară se observă mici cupe. În timpul verii, în dreptul petelor punctiforme de decolorare apar grupuri prăfoase, brune, iar mai târziu când frunzele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la masă. *Infuzie din amestec, În părți egale cu coada șoricelului, busuioc de câmp, păpădie și turiță mare. *Infuzie din amestec, În părți egale, cu frunze de roiniță, frunze de mentă, herba de coada șoricelului, flori de mușețel, rădăcini de valeriană și conuri de hamei; o lingură amestec se infuzează În 250 apă clocotită timp de o oră, se strecoară, se Îndulcește cu miere de albine și se bea câte un ceai Înainte de fiecare masă. *Decoct din gălbenele, anghinare și mușețel
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
minute Înainte de mesele principale. *Decoct din amestec cu flori de trifoi roșu și rădăcini de brusture care ajută la curățirea sângelui. Rețeta autorilor herba rostopască (Chelidonium majus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri hamei (Humulus lupulus). În utilizări externe se fac băi cu amestec de rostopască, anghinare, cicoare, păpădie și rădăcini de pir (câte 20 g din fiecare) din care se iau 5
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Înainte de mesele principale. *Decoct din amestec cu flori de trifoi roșu și rădăcini de brusture care ajută la curățirea sângelui. Rețeta autorilor herba rostopască (Chelidonium majus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri hamei (Humulus lupulus). În utilizări externe se fac băi cu amestec de rostopască, anghinare, cicoare, păpădie și rădăcini de pir (câte 20 g din fiecare) din care se iau 5 lingurițe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
15 minute și se beau 2-3 căni pe zi. -Infuzie din amestec de plante (În părți egale) cu frunze de mentă, urzică vie și mesteacăn, herba de păpădie și coada calului, teci de fasole, fructe de chimen și rădăcini de valeriană și cicoare; din amestec se iau 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 20 minute și se bea o cană cu ceai, fracționată În câteva reprize pe zi. -Infuzie din semințe de mărar (3 părți), frunze de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2 minute, se infuzează 20 minute și se beau câte 50 ml ceai de 3 ori pe zi, după mese. -Infuzie din semințe de chimen (3 părți), frunze de urzică vie (3 părți), rădăcini de obligeană (1 parte) și de valeriană (1 parte), herba de coada șoricelului (1 parte); se beau câte 100 ml ceai de 3 ori pe zi, la o oră după mese. -Infuzie din amestec cu semințe de anason, mătase de porumb, rădăcini de păpădie, frunze de coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se ia o lingură la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10-15 minute și se bea câte o cană de 3 ori pe zi, Înainte de mese. -Infuzie din frunze de mentă și urzicî (câte 2 părți), rădăcini de valeriană și obligeană (câte o parte); se beau câte 50 ml de 2 ori pe zi, dimineața și seara, Înainte de mese. -Decoct din 1 linguriță herba de lichen de piatră (Cetraria islandica) În 250 ml apă; se fierbe 5 minute iar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sodiu și se beau 3 căni pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale, având efecte foarte bune În stimularea secrețiilor pancreatice. -Decoct din rădăcini de pir și nalbă de grădină (Althaea rosea). -Macerat din amestec cu rădăcini de obligeană, valeriana și gențiana galbenă din care se ia o lingură care se macerează peste noapte În 250 ml apă rece; a doua zi se Încălzește ușor, se strecoară și se bea câte o Înghițitură de 6 ori pe zi (Înainte și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se iau câte 15-20 picături, de -3 ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2 luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori pe an. În uz extern, pe zona pacreasului și a abdomenului, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iau câte 15-20 picături, de -3 ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2 luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori pe an. În uz extern, pe zona pacreasului și a abdomenului, se unge
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
gastrointestinale (obligeana este considerată regina plantelor folosite În tratamentul bolilor de stomac); -rădăcini de tătăneasă (Symphytum officinale) pentru efecte cicatrizante și calmante, datorită conținutului ridicat În alantoină (se evită la gastritele hipoacide Întrucât favorizează apariția carcinomului gastric); - rădăcini de odolean (Valeriana officinalis) cu efecte În gastrite hiperacide și În sindromul dispeptic; -rădăcini de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) cu proprietăți antiinflamatoare, antiulceroase și cicatrizante; -fructe de chimion (Carum carvi) cu efecte În calmarea durerilor gastrice; -fructe de coriandru (Coriandrum sativum) cu efecte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
flori de mușețel + flori de salcâm + frunze de roiniță + frunze de mentă + herba de sunătoare, eficace În gastrite acute și gastropatii funcționale; -flori de coada șoricelului + flori de gălbenele + flori de mușețel + frunze de mentă + frunze de păpădie + rădăcini de valeriană, cu proprietăți antiseptice, antispastice, calmante, carminative și cicatrizante În calmarea durerilor gastrice și ulceroase și scăderea cantității de secreții; -flori de gălbenele + herba de coada șoricelului + herba de sunătoare + herba de troscot + rădăcini de tătăneasă + fructe de coriandru + fructe de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
urzică vie și traista ciobanului, rădăcini de troscot și flori de mușețel. Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conțin herba de mătăciune, pelin și coada racului, flori de siminoc, tei, mușețel și coada șoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, obligeană și gențiană, semințe de anason, chimion și fenicul. Efecte imediate are și o cană cu apă caldă, purificată prin 6 fierberi repetate, băută Înainte de mese. Tratamente naturiste externe În gastritele cronice se aplică: -Comprese pe zona epigastrică cu terci
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
roiniță (4 părți), salcâm (2 părți), mușețel (2 părți) și tătăneasă (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, Între mese; *coada șoricelului, păpădie, patlagină, chimion, mentă, șovârv (părți egale) luând 2-3 ceaiuri, Înainte de mese) ; *roiniță, zmeur, valeriană, măghiran și semințe de in, chimion și fenicul. Dacă ficatul și vezica biliară sunt sănătoase, la tratamentul ulcerelor se adaugă 1-2 căni de ceai din frunze de nalbă sau flori de gălbenele, băute zilnic timp de un an Întreg. Bune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini uscate și măcinate de angelică, coada racului, obligeană sau valeriană din care se bea câte o cană pe zi, prin Înghițituri rare. *Vin aromat de anason (Pimpinella anisum) preparat din 100 g fructe uscate, lăsate la macerat timp de 8 zile În 1 litru vin alb; se bea câte un
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]