265 matches
-
Regiunea valonă (, , ) numită în mod curent (, , , ), este o regiune din nordul-vestul Europei, una dintre componentele statului federal Belgia . În anul 54 î.Hr. Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale din Galia și o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă și comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului începând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Miscarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a fost incontinuu o țară romanică, sub forma unei enclave rămase latină în sânul Europei germanice. Cartea "La Wallonie, terre romane", semnată de Félix Rousseau, începe în felul următor : « "Depuis des siècles, la
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
lumii romane, țara valonilor, înghesuită între teritorii germanice, ocupă o poziție specială, o poziție de avangardă. În fapt, acești "extremi Latini" sunt separați printr-o frontieră de trei sute de kilometri de flamanzii din nord și de germanii din est" Regiunea valonă are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și are autoritate în chestiuni legate de teritoriu: economie, agricultură, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuințelor, planificarea orașelor și regională, conservarea naturii și comerțul
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
ce moștenesc partidele istorice belgiene sunt: Centrul Democrat Umanist (cdH), Mișcarea Reformatoare (MR) și Partidul Socialist (PS). În ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi cum ar fi partidul ecologist Ecolo și partidul naționalist Frontul Național (FN). Regiunea valonă acoperă 16.844 km² și conține 262 comune. Este divizată din punct de vedere administrativ în 5 provincii: Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul pe cap de locuitor al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004. Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004. Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord. Belgia fiind membră
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
a UE, economia Valoniei este bine integrată în economia europeană. Din 2002 Euro a înlocuit francul belgian. Din 1922 Belgia și Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac parte din zona economică Benelux. Populația Regiunii valone era de 3.435.879 la începutul anului 2007. Charleroi, Liège, Namur și Mons sunt cele mai mari orașe din Valonia. Cuvântul franțuzesc "Wallonia" provine de la termenul "Wallon", care la rândul lui vine din cuvântul ''Walh''. "Walh" este un cuvânt
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
folosit acest cuvânt cu semnificație politică, pentru a-și sublinia apartenența culturală și regională, ca un răspuns la cuvântul "flanders" ,folosit de mișcarea flamandă. Însă cuvântul "Wallonia" apăruse anterior în limba germanică și latină încă din secolul 17. Sporirea identității valone, a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol este "cocoșul " denumit și cocoșul valon, care era utilizat pe scara largă pe arme și steaguri. Cocoșul a fost ales ca și emblemă de Adunarea Valonă
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
semnificație politică, pentru a-și sublinia apartenența culturală și regională, ca un răspuns la cuvântul "flanders" ,folosit de mișcarea flamandă. Însă cuvântul "Wallonia" apăruse anterior în limba germanică și latină încă din secolul 17. Sporirea identității valone, a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol este "cocoșul " denumit și cocoșul valon, care era utilizat pe scara largă pe arme și steaguri. Cocoșul a fost ales ca și emblemă de Adunarea Valonă pe 20 aprilie 1913
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
valone, a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol este "cocoșul " denumit și cocoșul valon, care era utilizat pe scara largă pe arme și steaguri. Cocoșul a fost ales ca și emblemă de Adunarea Valonă pe 20 aprilie 1913, fiind schițat de Pierre Paulus pe 3 iulie 1913.Astfel, steagul Valoniei reprezintă un cocoș de culoare roșie pe un fundal galben. Imnul Valonie a fost scris de Theophile Bovy în anul 1900,iar în 1901
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
și quatre-vingt-dix. De asemenea există și un accent specific belgian,care este mult mai evident în zona Liege-ului. Valonii in mod normal vorbesc o limbă romanica, din grupul limbilor "d'oil". In Valonia in cea mai mare parte se vorbește valona, dar totodata se folosește și limba Picard in provincia Hainaut, in timp ce in Gaume(districtul Virton ) se mai vorbesc limbile specifice din" Lorrain" și "Champagne". De asemenea mai există și limbi regionale germanice, cum ar fi luxemburgheza folosită în
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
fiind recunoscute oficial de Guvern. Odată cu dezvoltarea învățământului în limba franceză, aceste limbi regionale au intrat intr-un declin continuu. În prezent chiar există o inițiativă menită să revigoreze dialectele valoneze, unele școli oferind chiar cursuri de limbă straină în valonă. Chiar valona este vorbită la unele emisiuni radio, insă cu toate acestea acest refort rămâne unul limitat.
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
oficial de Guvern. Odată cu dezvoltarea învățământului în limba franceză, aceste limbi regionale au intrat intr-un declin continuu. În prezent chiar există o inițiativă menită să revigoreze dialectele valoneze, unele școli oferind chiar cursuri de limbă straină în valonă. Chiar valona este vorbită la unele emisiuni radio, insă cu toate acestea acest refort rămâne unul limitat.
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
Reprezentanților se compune din 150 de deputați, dintre care 88 vor fi aleși de grupul lingvistic neerlandofon (în special în regiunea Flandra), iar restul de 62 de deputați vor fi votați de grupul lingvistic francofon (dintre care 48 în regiunea valonă și 14 în Bruxelles). În ceea ce privește Senatul, acesta este alcătuit din 74 de senatori. 40 de senatori vor fi votați direct în data de 10 iunie 2007, dintre care 25 de senatori vor fi aleși de colegiul flamand, iar 15 senatori
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
Dirk Vijnck; pentru Bruxelles-Hal-Vilvorde, Isabelle Van Laethem. Repartizarea rezultatelor electorale pe regiune este necesară, având în vedere că partidele reprezentate în Parlament nu propun mai multe liste în întreaga Belgie, pentru partidele flamande, fie în Flandra și Bruxelles, pentru partidele valone și bruxeleze francofone, fie în Valonia, fie în Bruxelles. Candidaților flamanzi le-au revenit 88 de mandate în Parlamentul federal, din 150 de mandate de deputați. Comentariul făcut de directorul CRISP-ului, Vincent de Coorebyter, în publicația săptămânală Le Vif
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
cele 88 de mandate, care aparțin parlamentarilor flamanzi în Camera Reprezentanților din Belgia. Candidaților bruxelezi le-au revenit 14 mandate, doar celor francofoni, din 150 de deputați federali belgieni. 48 de mandate din 150 de deputați federali belgieni. În ceea ce privește partidele valone și francofone, lucrul care frapează este înfrângerea Partidului Socialist. Acesta a ocupat întotdeauna primul loc în Valonia, după perioada instaurării sufragiului universal. În 2007, acest partid, care a obținut 29,6% din voturi, cedează primul loc liberalilor din partidul Mișcarea
Alegeri legislative în Belgia, 2007 () [Corola-website/Science/319655_a_320984]
-
constituție în 1970. O serie de reforme instituționale din anii 1970 și 1980 au dus la regionalizarea statului unitar și au creat o federație cu trei niveluri: nivelul federal, cel al comunităților și cel al regiunilor Regiunea Flamandă și Regiunea Valonă sunt organizate administrativ în 5 provincii. A treia regiune, Regiunea Capitalei Bruxelles nu conține nici o provincie. Pe cel mai de jos nivel a împărțirii administrative se găsesc cele 589 comune. Comunitățile, regiunile, regiunile lingvistice, provinciile și comunele sunt delimitate geografic
Subdiviziunile Belgiei () [Corola-website/Science/305000_a_306329]
-
proprii ce implementează politicile comunităților la nivelul regiunii capitalei: Comisia comunitară franceză () și Comisia comunitară flamandă (), fiecare cu câte un consiliu format din membrii comunităților respective și cu un corp de conducere format din miniștrii și secretari de stat. Regiunea Valonă sau Valonia ( sau "Wallonie") ocupă partea sudică a Belgiei. Are o suprafață de 16/844 km² (55.18% of Belgium), este divizată în 5 provincii și conține 262 comune. Capitala sa este orașul Namur. Limbile oficiale sunt limba franceză și
Subdiviziunile Belgiei () [Corola-website/Science/305000_a_306329]
-
Liège (, ), este o provincie valona din Belgia. Capitala este Liège și este divizată în patru arondismente. Provincia Liège conține 84 de comune, grupate în patru arondismente administrative, din care 14 au titlul de oraș. 1. Amay 2. Amel 3. Ans 4. Anthisnes 5. Aubel 6
Liège (provincie) () [Corola-website/Science/304998_a_306327]
-
aprilie 1647, la Frankfurt pe Main (pe atunci "Reichsstadt", oraș imperial liber). Tatăl său, Matthäus Merian, era gravor intaglio și editor; el a murit în 1650, când Maria Sibylla avea doar trei ani. Mama sa, Johanna Sybilla Heim, de origine valonă, era a doua soție a lui Matthäus Merian; la un an după decesul acestuia (în 1651) s-a recăsătorit cu pictorul Jacob Marrel. Marrel a învățat-o pe Maria Sibylla Merian să deseneze și să picteze, astfel încât la vârsta de
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
regiunile din sudul Franței înainte de impunerea francezei, dar vorbită și în prezent. Ca exemplu, iată mai jos pricipalele caracteristici fonetice ale francezei vorbite în Languedoc și în Provence: Franceza vorbită în Belgia este influențată mai ales de limbile picardă și valonă, iar în Bruxelles de limba flamandă. Sistemul vocalic din franceza belgiană este mai conservator decât cel al majorității variantelor din Franța. De exemplu, se percep bine următoarele opoziții: Alte fenomene: Franceza folosită în Elveția este influențată de limba francoprovensală cândva
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
actual, care n-ar fi național, ci etnolingvistic, existent la minoritățile lingvistice. Cazurile tendințelor de autonomizare sunt relativ numeroase: "meänkieli" pe baza unui dialect finlandez din Suedia; "võro" în Estonia față de limba estonă standard; "ullans" față de limba scots din Irlanda de Nord; valona, picarda și "poitevin" față de franceza standard; cașuba față de poloneză; galiciana față de spaniolă; valenciana față de catalană etc.. Termenul "Dachsprache" „limbă acoperiș” își are originea în două adjective folosite de Kloss. În articolul său din 1952, el deosebea metaforic "gehegte Mundarten" „dialecte
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
(franceză "Aix-la-Chapelle", neerlandeză "Aken", valonă "Åxhe", ripuară "Ochen", spaniolă "Aquisgrán", latină "Aquisgranum"), este cel mai vestic oraș al Germaniei, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, la granița cu Belgia și Olanda, și la 65 de km vest de Köln.Limba regională (recunoscută) la e ripuara
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
(nume nativ în limba valonă: "walon"; "wallon", în franceză, respectiv "waals", în olandeză) este o limbă romanică regională, vorbită ca o a doua limbă (după franceza valonă) în regiunea de vest și de sud a Belgiei, adică Valonia, și izolat în nordul Franței, vestul Luxemburgului
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
(nume nativ în limba valonă: "walon"; "wallon", în franceză, respectiv "waals", în olandeză) este o limbă romanică regională, vorbită ca o a doua limbă (după franceza valonă) în regiunea de vest și de sud a Belgiei, adică Valonia, și izolat în nordul Franței, vestul Luxemburgului și în Wisconsin (Statele Unite ale Americii), acolo unde valonii au emigrat de-a lungul timpului. Aparține unui subgrup al limbilor romanice de
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]