637 matches
-
leziunilor; - existența unor leziuni multiple; - starea funcțională a inimii (conform clasificării NYHA) și a sistemului vascular; - existența factorilor cre indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite); - existența complicațiilor; - posibilitatea și rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii VALVULOPATII MITRALE Afecțiunea Încă- Nu se încadrează. Fără deficiență funcțională Fără deficiență funcțională Afecțiunea Încă- Insuficientă Ao │Fără deficiență funcțională Deficiență funcțională medie În raport de intenși- Deficiență funcțională gravă POST INTERVENȚII CHIRURGICALE (comisurotomii, proteze valvulare) Afecțiunea Încă- Post operator, prezintă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
pe termen lung. Tulburările de ritm și conducere din cadrul unor afecțiuni endocrine, digestive, neuropsihice ș.a. beneficiază de tratamentul specific acestora și de aprecierea deficiențelor funcționale în raport de etiologie. Tulburările de ritm și conducere din C.I. cr., din H.T.A., valvulopatii, afecțiuni congenitale ale cordului, din CPC, miocardiopatii ș.a. vor fi apreciate în funcție de intensitatea și gravitatea modificărilor morfofuncționale ale inimii și vaselor. 4. Între factorii adiționali care pot influența starea funcțională a pacienților cu tulburări cronice de ritm, sunt răspunsul la
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
medicale cu o durată de până la 12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa
INSTRUCŢIUNI din 31 mai 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138251_a_139580]
-
12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa cronică la membrele inferioare, cu sindrom
INSTRUCŢIUNI din 31 mai 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138251_a_139580]
-
cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa cronică la membrele inferioare, cu sindrom posttrombotic și tulburări trofice (ulcere varicoase) rezistente
INSTRUCŢIUNI din 31 mai 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138251_a_139580]
-
medicale cu o durată de până la 12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa
INSTRUCŢIUNI din 8 iunie 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138253_a_139582]
-
12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa cronică la membrele inferioare, cu sindrom
INSTRUCŢIUNI din 8 iunie 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138253_a_139582]
-
cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase evolutive 7. Transplantul cardiac și operațiile alternative transplantului cardiac 8. Hipertensiune arterială secundară: - renoparenchimatoasa; - renovasculara; - endocrina 9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical 10. Insuficientă venoasa cronică la membrele inferioare, cu sindrom posttrombotic și tulburări trofice (ulcere varicoase) rezistente
INSTRUCŢIUNI din 8 iunie 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138253_a_139582]
-
atunci când se consideră că, odată cu creșterea copilului, intensitatea bolii va diminua. În perioada în care copiii sunt instituționalizați apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene și mai ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin frecvența crescută a HTA esențială sau secundară, cardiopatia ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
estrogenice, numărul femeilor afectate îl egalează pe cel al bărbaților, iar la o etate considerabilă chiar îl depășesc. Patologice dintre care enumerăm: o boli infecțioase ale copilăriei (scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RAA) pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC, astm bronșic, cu apariția cordului pulmonar cronic; o TBC pulmonară poate determina
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
relevante despre evenimente declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale, biliare, pelvine, valvulopatii, splenectomie, ciroză, neoplazii, imunodeficiențe primare sau dobândite. III. Examenul clinic general evidențiază modificări indicatoare pentru poarta de intrare a agentului patogen: cutanată, urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare nu se poate identifica și rămâne necunoscută localizările
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
17%). Pneumonia are aspect radiologic de tip interstițial, uneori cu opacități în “geam mat” și reacție pleurală. Alte manifestări ale formei acute sunt pericardita, miocardita meningita, encefalita. Forma cronică cea mai frecventă este endocardita (80%). Endocardita cu Coxiella apare pe valvulopatii preexistente și se caracterizează prin hemoculturi negative pe mediile obișnuite. Mortalitatea este ridicată, atingând cote de 25-40%. Alte manifestări reprezintă 20% dintre infecțiile cronice: osteomielitele, infecțiile pe proteze vasculare sau anevrisme, hepatite. Febra Q la gravide poate determina avort sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
articulațiilor mari și la nivelul coloanei vertebrale, constând în îngroșări ale cartilajelor articulare, calcificări periarticulare, osteofitoză marcată, sinovită, duc în timp la modificări de statică și dinamică segmentară la nivelul coloanei și a membrelor. − Splahnomegalia determină modificări structurale ale cordului, valvulopatiile fiind prezente la 60% din pacienți [7]; edemul țesuturilor moi, polipi nazali, macroglosia și pneumomegalia determină „sleep apneea” obstructivă la peste 50% din pacienți [8]. − Este demonstrat un risc de două ori mai mare pentru cancerul de colon la bolnavii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de rutină în centrele de chirurgie cardiacă occidentale încă de la mijlocul anilor 70, în România ea avea o pondere relativ mică chiar și la începutul anilor 90. Două ar putea fi explicațiile pentru această stare de fapt: cazurile frecvente de valvulopatii reumatismale care țineau capul de afiș al operațiilor pe cord deschis și rezultatele modeste după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Desigur, nu trebuie omisă nici adresabilitatea relativ redusă a bolnavilor coronarieni către chirurgul cardiac. Este meritul Prof. Dr. Doc. Ioan Pop De
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
vedere statistic distribuția pacienților cu dializă, cu peritonită primară, în funcție de medii de proveniență și sexe nu a evidențiat diferențe semnificative (χ2=0,11; GL=1; p=0,737). Antecedente patologice personale Nr. cazuri % Cardiopatie ischemică cronică dureroasă 2 10,5 Valvulopatie 3 15,8 Cardiomiopatie dilatativă 2 10,5 Diabet zaharat insulinonecesitant 3 15,8 Diabet zaharat non insulinonecesitant 1 5,3 Anemie secundară afecțiunii renale 4 21,1 Accidente vasculare cerebrale recuperate parțial sau total 4 21,1 Total 19
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în condițiile unei reevaluări clinice frecvente și ale adaptării dozelor la particularitățile impuse de insuficiența renală. Cel puțin la fel de importantă ca și tratamentul antiaritmic medicamentos este corectarea factorilor favorizanți ai aritmiilor la subiecții renali, în principal a diselectrolitemiilor. V.4. Valvulopatiile cardiace Anomaliile valvulare sunt frecvente la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT), având drept cauze calcificările distrofice ale inelului și ale foițelor valvulare. Ele pot determina disfuncții valvulare semnificative, ce reprezintă un factor important de morbiditate și mortalitate cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1998]. Afectarea valvulară severă, semnificativă hemodinamic, este întâlnită mult mai rar, totuși cu o frecvență de câteva ori mai mare decât cea din populația generală. Un studiu multicentric francez, cuprinzând 230 de centre de dializă, a evidențiat o incidență a valvulopatiilor severe de 15-19 cazuri/an/10.000 pacienți dializați [Baglin et al., 1997]. Abbott și Agodoa, cercetând Registrul American de Hemodializă (USRDS) din perioada 1992-1997 (aproape 328.000 de pacienți), au constatat o incidență a valvulopatiilor de 3,5/1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
evidențiat o incidență a valvulopatiilor severe de 15-19 cazuri/an/10.000 pacienți dializați [Baglin et al., 1997]. Abbott și Agodoa, cercetând Registrul American de Hemodializă (USRDS) din perioada 1992-1997 (aproape 328.000 de pacienți), au constatat o incidență a valvulopatiilor de 3,5/1.000 pacienți/an; această rată a fost de 5 ori mai mare decât în populația generală, după ajustarea pe vârste. Etiopatogenie Cauza modificărilor degenerative ale valvelor cardiace în populația generală este stresul mecanic (deschiderea și închiderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 1999; OBrien et al., 1996], tulburările metabolismului fosfocalcic în special hiperfosfatemia și produsul Ca × P crescut. În ceea ce prive[te hiperparatiroidismul secundar, Ureæa et al. au arătat că în IRCT calcificările valvulare pot surveni și în absența acestuia. Valvulopatia aortică în populația generală, scleroza, îngroșarea sau calcificarea valvei aortice (VA) se observă în special la vârstnici, afectează 20-30% din populația peste 65 de ani, iar o stenoză aortică (SA) hemodinamic semnificativă se întâlnește la circa 2% [Braunwald, 1997]. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
apariția simptomelor SA a fost de doi ani. Baglin et al. au constatat o supraviețuire medie de 13 luni la pacienții care nu au fost operați și de 36 de luni la cei la care s-a practicat protezare valvulară. Valvulopatia mitrală Calcificarea idiopatică a inelului mitral este una dintre cele mai frecvente anomalii cardiace descoperite necroptic. în majoritatea cazurilor, aceasta nu se însoțește de tulburări hemodinamice semnificative. Când este severă, poate fi o cauză importantă de insuficiență mitrală, mai frecventă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sistolic regurgitant în AS), cât și cuantificarea sa (în funcție de profunzimea sau de suprafața jetului de regurgitare ori prin calcularea fracției de regurgitare). Prognostic în studiul retrospectiv al lui Abbott și Agodoa, bazat pe datele USRDS din 1992-1997, pacienții internați pentru valvulopatii au avut o mortalitate cu 35% mai mare decât toți ceilalți pacienți dializați. Recent, Wang et al. au efectuat o cercetare prospectivă pe 192 de pacienți cu dializă peritoneală, urmăriți timp de 18 luni, prin care au demonstrat că prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]