43,214 matches
-
neființă și oameni, așa cum primăvara intermediază între stagnarea iernii și belșugul de fructe al verii. Iarna a trecut, dar vara nu a sosit încă în paginile cărții. Vara nu este decât o poartă a speranței, veșnic deschisă spre viitor...O vară Godot..." (p.154) Nu sunt de acord cu Ștefan Borbély care găsește această proză fără corespondent și fără sursă de influență în spațiul autohton. Destule elemente caracteristice scrisului lui Mircea Cărtărescu se găsesc aici: lexicul bogat, atent solicitat, eclectismul instrumentarului
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
Evenimentul zilei, 1707, 1998, 2; "șefimea de la Prefectura și Consiliul Județului", arhiva Viața liberă, an 2000), funcționărime ("toată funcționărimea aciuată prin birourile din oraș", adevarul.kappa.ro; "funcționărimea arogantă", litterae.net), ștăbime ("toată ștăbimea Clujului se dă mare pe motoscutere vara", greenagenda.org), poețime ("poețimea română de pretutindeni, surprinsă de ineditul provocării", observatorcultural.ro/arhiva) etc. O serie de derivate vechi apar în contexte parodice noi ("premierul moldovean și-a închipuit, pe bune, că va băga în sperieți burghezo-moșierimea mondială", flux
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
strada principală Ferdinand. Ea, în alb ca o mireasă cu o pălărie largă florentină, el într-un costum închis, profesoral, pe când praful, istoric, stârnit în anotimpul torid, secetos, îi învăluia pe cei doi amanți în stilul clasic italian... Era prin vara în care un circ se pripășise în Urziceni, rămânând mult timp în târg, până spre căderea iernii. Îmi mai aduc aminte de claunul numit Janino, care, prin toamnă, putea fi des văzut în piață tocmindu-se pentru zarzavaturi, în vreme ce spectatorii
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
Pop și Al. Rosetti. Prima sa carte, Fragmente despre cuvinte (1968), impune deodată un eseist strălucitor și non-conformist: pe pretext lingvistic, se efectua aici o incizie adîncă în conștiința culturală a momentului. Toma Pavel s-a expatriat în Franța în vara anului 1969. După doi ani, în 1971, își susținea deja teza de doctorat la Universitatea din Paris sub îndrumarea lui A. J. Greimas. Devine apoi profesor la Departamentul de Lingvistică al Universității din Ottawa (1971), unde profesează pînă în anul
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
de vorbă cu localnici despre inundații (tinerii stăpînesc engleza și nu par contrariați dacă le pui și alte întrebări decît unde e strada cutare) mi-au spus cam toți - zece sau douăsprezece persoane - că a fost ceva de muncit în timpul verii, dar că n-a fost haos în oraș nici măcar cînd Vltava atinsese nivelul cel mai de sus al inundațiilor. E adevărat că acolo edilii înșiși par onest preocupați de interesele urbei. Reparațiile drumurilor se fac cu discreție și temeinic. Nici
Modelul praghez by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14664_a_15989]
-
cultural nr. 137 ne informează (și bine face!) despre un eveniment aproape nemediatizat: România la Bienala de arhitectură de la Veneția. În același număr, prima parte a unui simpozion pe tema Profesorul și reforma care a avut loc la Sinaia în vara care a trecut. l În PROVINCIA nr. 8-9, dl Traian Ștef le reamintește guvernanților reacția violentă pe care au avut-o acum nu mult timp la ideea regionalizării pe care publicația bilingvă din Cluj a susținut-o. Premierul i-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
în Tasmania, într-o familie de origine irlandeză, el este stră-strănepot de ocnaș, ca mulți dintre compatrioții săi. Cel de al treilea roman semnat de Richard Flanagan, Gould's Book of Fish, apărut în Australia în octombrie 2001, și în vara 2002 - în SUA și Anglia (la Ed. Atlantic Books), a fost distins cu Premiul Commonwealth, ce recompensează cea mai bună carte publicată în țările fostului Imperiu britanic. Reînnodînd tradiția literaturii penitenciare, în vîna celebrului Papillon de Henri Charrière, romanul relatează
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
marmurei; știa să dea o mînă de ajutor la înrămarea icoanelor, și mai avea și darul înnăscut de a împodobi ușor și repede stupii cu picturile sale, sau de a înhăța roiul de albine. Pe arșiță, în vremea postului de vară, avea de mers douăzeci de kilometri pînă la rîu după pește, tocmai în Herțegovina, îl trimiteau pe Leandru care numai el izbutea să prindă pește momit cu urzică și să-l aducă înapoi pînă să se împută. Mai tîrziu, într-
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
de pe fresce avea în locul sfîrcurilor de la sîni două codițe răsucite de purcel. Pînă atunci Leandru nu știuse prea multe despre femei, dar nici despre sine. Știa că față de vin trebuie să te porți ca față de o femeie: într-un fel vara, și într-altfel iarna; mai știa că vinul vîrtos se pritocește vara, iar cel slab iarna. Asta era tot ce știa Leandru despre femei din taifasurile din familie, dar fata fără degetul inelar îl atrăgea. În acele zile îl aștepta
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Pînă atunci Leandru nu știuse prea multe despre femei, dar nici despre sine. Știa că față de vin trebuie să te porți ca față de o femeie: într-un fel vara, și într-altfel iarna; mai știa că vinul vîrtos se pritocește vara, iar cel slab iarna. Asta era tot ce știa Leandru despre femei din taifasurile din familie, dar fata fără degetul inelar îl atrăgea. În acele zile îl aștepta undeva fabula rasa, "povestea lui goală" care îl implora ca în fine
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
desenul din cușca morții este în alb și negru, virat spre sepia și nu știi întotdeauna dacă pașii actorilor sînt purtați încoace și-ncolo de cîntecele greierilor, dacă țîrîitul acela care se aude pe scenă ca într-o noapte de vară obișnuită înseamnă pace, armonie sau isterie, conflict, picătura chinezească. Cine agonizează? Muribunda al cărui cap ca o mască, ieșit prin burta scenei, se mișcă, se zbate pe un corp inert îmbrăcat în veștmînt de mireasă? Doar ea? Sau toate celelalte
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
coregrafiei sale, altfel provocatoare pentru trupă. Am fost la Oradea un martor participativ, un spectator activ la o fotografie vivantă, în sepia, cu o intrusă care nu m-a înfricoșat. Greierii cîntă și tac, prelung, și în curtea mea. Pe timpul verilor amorțite.
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
oarecum de sărăcie. Aveam o căsuță la marginea Bucureștilor, aveam o servitoare, în fine, cam tot ce ne trebuia, dar nu mai mult de atât. Nu mai aveam nici o casă la țară, prin urmare ne petreceam vacanțele pe la alții, pe la veri, dintre care unii chiar îndepărtați. - Era o decadență. - Bunicul matern, generalul Grădișteanu a fost un foarte prost administrator de avere, cu toate că nu era un mare cheltuitor. Și-a vândut aproape tot pământul în cursul vieții; de unde în tinerețe avea imense
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
psihiatric. La fel de abandonat, de a cărui existență nu-și mai amintește aproape nimeni. Acolo, însă, trăiesc niște oameni cu diverse probleme sau, cum spune autorul, mai altfel. Singuri, într-o pustietate desăvîrșită, la marginea societății. Singuri la propriu. Iarnă și vară, zile și ani. Afecțiunile sînt diferite, ca și manifestările lor. Sînt numai bărbați și o singură femeie. Ea duce acum o viață evlavioasă și le iubește pe Maica Domnului și pe Maica Tereza. Dintre bărbați, unul este cleptoman, altul crede
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
angajat regizor de culise la Teatrul Național. Acolo se găsește și astăzi, la fel de împătimit și de devotat. Sînt zeci de legende care circulă și care îl au ca protagonist. O parte din ele le știam, o parte le-am aflat vara trecută de la Radu Penciulescu. Avea multă tandrețe în glas și în gesturi atunci cînd vorbea despre colegul lui Zecheru. S-a bucurat enorm că l-a revăzut. Vă dați seama cîte generații de actori, de regizori, de scenografi i-au
Așteptînd la arlechin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14118_a_15443]
-
și e în căutarea unor strategii apte să o îmbunătățească, astfel încât orădenii să regăsească drumul spre Teatru. Principalul target e reprezentat de tineri. Spectacolul cu, deși eu aș zice mai curând după, piesa lui William Shakespeare Visul unei nopți de vară e proiectat mai cu seamă cu gândul la tineri. Regizorul Ion Sapdaru, împreună cu Mihai Pastramagiu, semnatarul decorurilor și Alina Dincă, autoarea costumelor, au supus partitura shakespeariană unui drastic proces de actualizare, dar care alunecă uneori și în chip anartistic în
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
faptele s-au oprit aici. Imediat după Pădurea urma să fac un film cu un subiect minunat. E vorba de Baltagul, avînd-o ca interpretă principală pe Anna Magnani [...] Apoi a urmat o propunere [...] după capodopera shakespeareană Visul unei nopți de vară [...] Nici cu Furtuna, tot după Shakespeare, n-am găsit receptivitatea necesară. Ambele au fost considerate ca fiind premature pentru cinematografia românească, deși cred că realizarea lor ar fi avut un efect benefic pentru producția noastră de filme.[...] Privind locurile mirifice
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
și instructiv, am petrecut o lună de concediu în sânul familiei. De mâine, viguros, relaxat și optimist voi începe un an nou de muncă mulțumind lui Dumnezeu că a autorizat funcționarea televiziunii pe Terra. Anna Karenina? Un surâs în plină vară? Zorba? Dama cu camelii? Contele de Monte Cristo? Angelica, marchiza îngerilor? Bătălie pentru Roma? Andrei Rubliov? La strada? Isus din Nazaret? Romeo și Julieta? A trăi pentru a trăi? Vaxuri de duzină! Infantilități vetuste, depășite, plictisitoare...
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
de a lucra aici s-a transformat în inspirație, în acea stare bună care poate duce lucrurile pe un drum nou, altfel. Atît de util fiecăruia dintre noi . Contactul a fost benefic și pentru tineri. Ei au fost selectați astă vară în vederea alcătuirii unei trupe profesioniste. Marea majoritate a celor din distribuție a terminat U.N.A.T.C.-ul în 2002, la clasa Dem Rădulescu, George Ivașcu. Sînt absolvenți și din 1999, 2000, 2001, și din Iași, și de la Chișinău, și de la facultăți
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
scrie. Cum?... orice epitet e de prisos, veți vedea singuri din rîndurile pe care le-am tradus (deși e vorba doar de un Prolog) cu acea tulburare pe care ți-o provoacă dragostea la prima vedere. Situația e următoarea: E vară, e cald. Un oraș și flerul lui văratec. O femeie între doi bărbați, între cărțile și singurătatea ei. E posibil ca bărbații să existe doar în imaginația femeii. Femeia e cel puțin două. O eu și o ea. Privirea naratorului
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
că iminentă războiului din Irak a putut juca un rol aici, oferindu-i Rusiei o nouă respectabilitate? A.G.: Mă rog, ca pretext poate, pentru că Rusia obținuse deja această respectabilitate, atît din partea europenilor, care l-au întîlnit pe Puțin încă în vara lui 2000, la Berlin, Madrid și Romă, cît și din partea lui Bush, care l-a privit în ochi în ranch-ul sau și a zis că e vorba de un om foarte onorabil. Sigur, 11 sept. a complicat lucrurile, dar
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
mult interes spre cele 12 frumoase sonete, frumoase chiar dacă aerul lor specific impus de forma fixă, de rigoarea ritmului care împinge/ menține cadența în monotonie, cere la început un mic efort de adaptare. Transcriu aici Noapte de Sânziene: "La balul verii, gazdă e vișinul bătrân,/ Cu plecăciuni de ramuri primește invitații,/ Pe vișine - lumina de pe un alt tărâm,/ Amar și dulce gustul, săruturi și libații.../ Tu ai venit cu părul de rouă greu pe umeri,/ Veșmânt de sânziene, croit pe trup
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
Constantin Țoiu În Jurnalul unui scriitor din anul 1873, Dostoievski povestește o mică întâmplare personală trăită la Petersburg. În mizeria unei veri din nordul imperial, cu mult praf, căldură și vodcă, el dă, și nu mai scapă de ei, de niște inși beți înjurând tot timpul. Exact, dar exact ca la noi. Într-o seară târzie de duminecă - povestește divinul prozator - mi-
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
în Fălticenii obîrșiilor și începuturilor sale. Are sălaș în apropierea muzeului, care-i poartă numele, unde sub grijirea sa se rînduiesc lucrurile ce-i alcătuiesc portretul de artist proteic și original cu un loc marcant în istoria artelor românești. Din vara lui 1999 nu mai vine la Fălticeni în vacanțe, în vizite. S-a statornicit între timp aici, în cîteva odăițe, unde-i este și atelierul, care peste timp vor întregi, ca și în cazul lui Brâncuși, muzeul, făcînd să se
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]