17,513 matches
-
interacțiunile sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a oferi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fi formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena de acțiune este constituită din situația de acțiune și participanții care interacționează sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena de acțiune este constituită din situația de acțiune și participanții care interacționează sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă spațiul social în care participanții cu preferințe diverse interacționează
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
divizată în mai multe situații de acțiune, respectiv: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Administrație Publică, Comisia de Etică, Rectoratul etc. În funcție de scopul analizei, se pot identifica și alte situații de acțiune mai particulare, spre exemplu, departamentele și catedrele facultăților. Variabilele exogene care modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în care sunt confruntați cu dileme de cooperare , este așadar necesar să ținem seama de variabilele enumerate mai sus. Altfel spus, este necesar să înțelegem: (1) care sunt rolurile pe care indivizii le ocupă; (2) care este nivelul de informație pe care îl dețin cu privire la raritatea resurselor, la felul și ritmul în care se exploatează resursele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
la necesitatea formării unui nou bun public (în cazul problemelor clasice de acțiune colectivă); (3) care sunt costurile și beneficiile pe care indivizii le asociază potențialelor strategii pe care le pot adopta etc. De asemenea, este important felul în care variabilele exogene influențează arena de acțiune, în general, și situația de acțiune, în particular: ce tip de resurse există în spațiul respectiv și care este natura lor? Care sunt normele și regulile funcționale? Există comunicare, încredere și reciprocitate între indivizi? Au
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dramatic” (Ostrom, 2005, p. 64). În timp ce într-un experiment de laborator, comunicarea nemijlocită poate determina coope rarea, în cercetările de teren se observă că, deși comunicarea este o condiție necesară cooperării, ea nu este una suficientă (Ostrom, 1995, pp. 64-65). Variabilele de care trebuie să ținem seama în aceste cazuri sunt multiple și, adesea, neobservabile direct. O situație de asemenea dificilă este reprezentată de apariția a noi reguli de acțiune colectivă și de reguli constituționale care modelează regulile operaționale. În cazuri
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cadrului asupra politicilor publice determină două posibilități de evaluare a acestora: ex ante și post factum (Polski și Ostrom, 1999). Metoda ex ante nu presupune ca primă etapă stabilirea unui obiectiv final, ci parcurgerea graduală a elementelor constitutive CADI, identificarea variabilelor exogene, a arenei de acțiune, a participanților, înțelegerea regulilor operaționale, precum și a modului în care acestea constrâng strategiile participanților și estimarea de rezultate în concordanță. Această metodă este folosită mai ales atunci când obiectul studiat este o politică nou-introdusă, ale cărei
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
focalizarea pe rezultatul deja existent și parcurgerea ulterioară a elementelor constitutive ale CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-au creat asociațiile cooperative producătoare de cafea în Camerun sau sistemele de irigații în Nepal. Vom studia variabilele exogene care structurează fiecare dintre arenele de acțiune și care constrâng interacțiunile ce au facilitat, în timp, aceste rezultate. Această metodă este cu precădere utilizată atunci când se dorește evaluarea unei politici deja funcționale ale cărei rezultate există și pot fi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nasc inteligent, ci devin astfel. Nu "sînt" inteligent, ci "mă port" inteligent. Asta înseamnă că inteligența nu este o aptitudine a cărei exercitare, în măsura în care o am din naștere, mă transformă într-un om deștept, ci ea este o combinație de variabile din a căror convergență ia naștere o astfel de purtare. E îndeajuns ca una din variabile să lipsească sau să fie deficitară ca inteligența să aibă de suferit. Așa se face că nimeni nu poate fi tot timpul deștept. Toți
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
nu este o aptitudine a cărei exercitare, în măsura în care o am din naștere, mă transformă într-un om deștept, ci ea este o combinație de variabile din a căror convergență ia naștere o astfel de purtare. E îndeajuns ca una din variabile să lipsească sau să fie deficitară ca inteligența să aibă de suferit. Așa se face că nimeni nu poate fi tot timpul deștept. Toți avem clipe cînd, suferind sincope interioare, facem figura unor iremediabili idioți. Una din variabile esențiale ce
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
una din variabile să lipsească sau să fie deficitară ca inteligența să aibă de suferit. Așa se face că nimeni nu poate fi tot timpul deștept. Toți avem clipe cînd, suferind sincope interioare, facem figura unor iremediabili idioți. Una din variabile esențiale ce stau la baza deșteptăciunii este emoția. Ea este sursa inteligenței și în același timp unul din criteriile după care o putem măsura. Cum s-ar spune, deșteptăciunea vine din suflet. E o prejudecată să ne închipuim inteligența ca
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
decizional pentru posibilul „agent” corupt, arbore decizional care implică și stabilirea unui nivel al mitei. Astfel, nivelul mitei apare ca un rezultat al următoarei ecuații. Un alt element pe care oamenii de știință l-au adăugat la acest model este variabila M, aceasta reprezentând costurile morale ale tranzacției ilegale. Nivelul acestei variabile diferă de la individ la individ. Cruciale pentru lupta împotriva corupției sunt mărimea pedepselor, probabilitatea de prindere, precum și potențialele câștiguri pentru părțile corupte. Problema corupției <footnote Andvig, J.C., Fjeldstad, O.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unui nivel al mitei. Astfel, nivelul mitei apare ca un rezultat al următoarei ecuații. Un alt element pe care oamenii de știință l-au adăugat la acest model este variabila M, aceasta reprezentând costurile morale ale tranzacției ilegale. Nivelul acestei variabile diferă de la individ la individ. Cruciale pentru lupta împotriva corupției sunt mărimea pedepselor, probabilitatea de prindere, precum și potențialele câștiguri pentru părțile corupte. Problema corupției <footnote Andvig, J.C., Fjeldstad, O.-H., Amundsen, I., Sissener, T., Soreide, T. (2000), Research on Corruption
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
starea de fapt pe termen scurt și pe termen mediu, democratizarea poate chiar crește sursele și scara corupției, fără a întări capacitatea de compensare politică sau instituțională”. Într-un studiu, utilizând Indicele de Percepție al Corupției introdus de TI ca variabilă majoră dependentă pentru regresii, Treisman<footnote Treisman, D. (2000), “The causes of corruption: A cross national study”, Journal of Public Economics, Vol. 76, p. 410. footnote> a observat că gradul actual de democrație într-o țară nu prezintă nicio diferență
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în guvern sunt stimulați să descopere și să raporteze abuzurile guvernanților. De fapt, libertatea presei și dreptul liberei asocieri dă naștere posibilității jurnaliștilor și grupurilor de interes public să expună abuzurile. Câteva probe empirice sunt generate, de asemenea, de impactul variabilelor democratizării politice asupra corupției. De exemplu, există indicatori cum ar fi calitatea instituțiilor publice și predictibilitatea birocratică. Aceștia au arătat că pot afecta corupția, prin faptul că o mai bună funcționare a sectorului public, cu promovări și angajări raționale, va
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de altfel independenți de ea, ne „simplifică” înțelegerea și explicațiile empirice ale fenomenului. În mod similar, discutarea efectelor benefice ale corupției este simplificată dacă ne gândim la ea ca la ceva care are impact independent asupra altor evenimente sociale (sau variabile). O linie importantă de gândire în literatura corupției susține că beneficiile economice ale corupției depășesc costurile (ex., Leff, 1964; Nye, 1967; Huntington, 1968). Bazată pe dezbaterea lui Merton (1968) despre funcțiile latente ale mașinăriei politice, această teorie funcțională a corupției
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fi mai mic și mai fragil. Astfel, susține el, onestitatea este un factor de producție slab și dubios. În contrast, Mauro a găsit un impact ușor semnificativ, dar acest impact a dispărut când raportul de investiții a fost inclus ca variabilă explicativă. Totuși, atât Mauro cât și Leite și Weidmann raportează un impact pozitiv semnificativ. Tanzi și Davoodi examinează efectele corupției asupra calității investițiilor publice. Ei folosesc indicatori ai corupției din două surse: Business International (BI) și Serviciile de risc politic
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fi răsturnate de includerea de variabile dummy, așa cum sunt chiar unele din cele pe care el le raportează ca factori explicativi: mărimea statului respectiv (ca populație), sau existența unor forțe de poliție locale separate de cea centrală. Dacă aceste două variabile sunt scoase din definiția federalismului, atunci corelația dintre acesta și corupție dispare<footnote Lambsdorff, J.G. (1999), “The Impact of Corruption on Capital Productivity”, Working Paper, Göttingen University, p. 4. footnote>. De asemenea, analiza pe cazurile Chinei și Rusiei ignoră rolul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și dividende); rapoartele corporațiilor; informațiile industriale și agricole relatate către guvern și asociațiile de comerț particulare; comerțul exterior care traversează vama; veniturile și cheltuielile raportate de administrații la fiecare nivel șamd. Pornind de la asemenea informații, derivăm informații totale economice privind variabile precum produsul intern brut (PIB), comerțul exterior, angajările, profiturile, venitul pe gospodărie și investiția. Pe măsură ce tranzacțiile corupte - ca de exemplu, mita, plățile și cadourile - nu sunt relatate, pur și simplu nu există nicio modalitate pentru a compila informațiile în legătură cu acestea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
F. (eds.) (2006), Measuring Corruption, Ashgate Publishing Limited, England, p. 35. footnote>. Chiar și activitatea neoficială economică, în total, poate să fie estimată din diferite tipuri de informație dură - comparând schimbările în activitatea economică măsurată cu schimbările paralele în asemenea variabile cum ar fi moneda în circulație, electricitatea și întrebuințarea de combustibil, milele făcute de avioanele de pasageri și erorile și omisiunile în informațiile plăților internaționale. Dar, având în vedere că tranzacțiile corupte, spre deosebire de activitatea neoficială economică, nu implică crearea de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
desfășurat o serie de măsuri pentru evaluarea corupției. Acestea pot fi grupate astfel: studii privind percepțiile „experților”, oamenilor de afaceri, gospodăriilor și autorităților; studii privind experiența directă a oamenilor de afaceri, gospodăriilor și autorităților; măsuri indirecte de „informații dure” privind variabile considerate a fi rezultatul corupției sau asociate acesteia. Niciuna dintre aceste măsuri nu este în afara dificultăților serioase. Mai întâi de toate, în oricare studiu, cineva trebuie să se ocupe atât de înclinările sistematice, cât și de rezistența pentru a răspunde
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]