849 matches
-
într-o manieră neadaptată de către persoanele cu unele dificultăți cronice în a stabili relații mature. În psihopatologie, stilul defensiv se asociază cu tulburările de personalitate de tip narcisic și de limită (Kernberg, 1967). Factorul 3 este răspunzător de 9% din varianța totală. Itemii saturați din cadrul acestui factor au fost concepuți în scopul testării formațiunii reacționale și a pseudoaltruismului și reflectă nevoia de a se percepe pe sine ca amabil, gata de a sări în ajutorul celorlalți și niciodată furios, ceea ce îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
anxietatea, situație în care subiecții devin depresivi. Acest stil defensiv, aflat în legătură cu cel de-al treilea factor evidențiat de Bond și echipa sa, poate fi desemnat sub numele de sacrificiu de sine. Factorul 4 corespunde unui procent de 8% din varianța totală; apărările aflate în legătură cu acest factor sunt umorul, reprimarea (înlăturarea) și sublimarea, puternic asociate noțiunii de coping reușit. Umorul reflectă capacitatea de a accepta o situație conflictuală atenuându-i aspectele dureroase; reprimarea permite ca un conflict generator de anxietate să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Pentru a controla această potențială problemă, trebuie testate diferențele dintre cei trei profesori. Întrucît notele primite de elevi reprezintă o variabilă metrică, se pot calcula medii pe baza acestor note, iar problema se poate controla foarte simplu cu ajutorul analizei de varianță ANOVA (anexa nr. 5). Analiza de varianță testează dacă există diferențe semnificative între trei sau mai multe medii; fiind singura analiză care se potrivește în acest caz, întrucît avem trei profesori evaluatori. Pentru a fi cît mai riguroși cu putință
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
testate diferențele dintre cei trei profesori. Întrucît notele primite de elevi reprezintă o variabilă metrică, se pot calcula medii pe baza acestor note, iar problema se poate controla foarte simplu cu ajutorul analizei de varianță ANOVA (anexa nr. 5). Analiza de varianță testează dacă există diferențe semnificative între trei sau mai multe medii; fiind singura analiză care se potrivește în acest caz, întrucît avem trei profesori evaluatori. Pentru a fi cît mai riguroși cu putință, am realizat cîte o ANOVA pentru fiecare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
agresivitate, depresie, extraversiune și anxietate. Aceste analize arătau că depresia era mai puternic asociată cu bolile coronariene decât personalitatea de tip A, iar corelațiile cu ostilitatea, agresivitatea și extraversia aveau o magnitudine similară. Între acestea ostilitatea părea a explica sistematic varianța comună dintre tipul A și bolile cardiace. În timp, interesul cercetătorilor s-a deplasat asupra factorilor secundari ai personalității de tip A, preferată fiind componenta ostilitate (Shaw & Dimsdale, 2007). Un studiu longitudinal a evaluat personalitatea a 225 studenți la medicină
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
comunicațională. Stresul a fost exprimat prin modelul tridimensional al burnout-ului propus de Maslach astfel încât rolul empatiei a fost considerat în depersonalizare, reducerea împlinirii personale și epuizare emoțională. Rezultatele au arătat că cele trei variabile ale empatiei explică în proporție semnificativă varianța tuturor celor trei dimensiuni ale stresului. Lipsa grijii empatice și a disponibilității comunicaționale explică mare parte din varianța factorului depersonalizare, în timp ce lipsa grijii empatice, lipsa disponibilității comunicaționale și contagiunea emoțională ridicată contribuie semnificativ la reducerea sentimentului de realizare personală. Contagiunea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
considerat în depersonalizare, reducerea împlinirii personale și epuizare emoțională. Rezultatele au arătat că cele trei variabile ale empatiei explică în proporție semnificativă varianța tuturor celor trei dimensiuni ale stresului. Lipsa grijii empatice și a disponibilității comunicaționale explică mare parte din varianța factorului depersonalizare, în timp ce lipsa grijii empatice, lipsa disponibilității comunicaționale și contagiunea emoțională ridicată contribuie semnificativ la reducerea sentimentului de realizare personală. Contagiunea emoțională pare a fi o cauză importantă a epuizării emoționale, fiind implicată și în scăderea angajamentului ocupațional. Hojat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
simbolului de maestru este Dai Ko Myo tibetan, care apare reprezentat în dou... forme, dup... cum am observat în imaginile de mai sus. În alte sisteme de Reiki, acest simbol apare sub denumirea de Dumo. Cea mai important... utilizare a varianței tibetane a simbolului este în timpul acordajelor, când acesta are funcția de a deschide canalul central pentru a facilita p...trunderea simbolurilor și a energiilor. De asemenea, simbolul tibetan se poate utiliza oricând dicteaz... vocea intuiției, aplicabilitatea să cuprinzând un spectru
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obișnuit: îmbinând observația proprie cu observații ale semenilor săi, obținute prin „interviuri” și discuții informale, el generalizează, formulează ipoteze, atribuie cauze, operează cu metode statistice inferențiale destul de sofisticate, cum ar fi analiza de varianță (Kelly, 1976). Cercetări din domeniul numit mai nou al cogniției sociale au confirmat și nuanțat mai vechea idee că în activitatea de cunoaștere - precum și în alte genuri de activități, ca de exemplu cea care presupune cheltuirea unui efort fizic - majoritatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ridicare la pătrat; c) se face media abaterilor pătratice de la medie; d) se scoate radicalul, pentru a se reveni la dimensiunea inițială. Notând cu σ acest indicator, valoarea lui va fi: Pătratul abaterii standard, adică mărimea fără radical, se numește varianță, și ea intervine în multe modele statistice, în special în cele care urmăresc să pună în evidență factorii explicativi ai unui fenomen tradus printr-o variabilă statistică (analize de regresie, analiza path, analiza factorială etc.). În principiu, se consideră că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și ea intervine în multe modele statistice, în special în cele care urmăresc să pună în evidență factorii explicativi ai unui fenomen tradus printr-o variabilă statistică (analize de regresie, analiza path, analiza factorială etc.). În principiu, se consideră că varianța reflectă„gradul de nedeterminare” privind starea indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
analize de regresie, analiza path, analiza factorială etc.). În principiu, se consideră că varianța reflectă„gradul de nedeterminare” privind starea indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea” variabilei dependente. Dar această interpretare a varianței nu va interveni aici. Singurul aspect care realmente este esențial în acest punct îl constituie interpretarea abaterii standard (și inclusiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea” variabilei dependente. Dar această interpretare a varianței nu va interveni aici. Singurul aspect care realmente este esențial în acest punct îl constituie interpretarea abaterii standard (și inclusiv a varianței) ca indicatori de dispersie, adică ai gradului de eterogenitate a populației, în raport cu variabila în cauză. Aspectul acesta contează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea” variabilei dependente. Dar această interpretare a varianței nu va interveni aici. Singurul aspect care realmente este esențial în acest punct îl constituie interpretarea abaterii standard (și inclusiv a varianței) ca indicatori de dispersie, adică ai gradului de eterogenitate a populației, în raport cu variabila în cauză. Aspectul acesta contează în mod decisiv, așa cum am spus în capitolul precedent, în problema reprezentativității eșantionului. Un exemplu imediat de caracteristică de tip cantitativ poate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
compun, așa cum arată tabelul 6.2. Tabelul 6.2. Distribuția gospodăriilor după numărul membrilor acestora (date fictive) Valoarea medie va fi: = (1×100+2×250+3×350+4×250+5×50):1.000= 2.900:1.000 = 2,9 Iar varianța: ceea ce conduce finalmente la valoarea: σ = 1,044 Deci, în medie, pe gospodărie revin 2,9 persoane, iar abaterea mijlocie de la acest reper este de aproximativ o persoană. 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistictc "2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic" Fie x
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se decide dacă dispersia unei caracteristici este diferită în două populații reprezentate prin două eșantioane mici. Spre deosebire de situațiile anterioare, în care s-a lucrat cu diferențe algebrice între două valori, comparația se face acum prin raportare, mai exact, prin raportarea varianței caracteristicii într-un eșantion la varianța (pătratul abaterii standard) caracteristicii în cel de al doilea. Pentru simplificare, se consideră că primul eșantion este cel cu valoarea varianței mai mare, astfel încât rapoartele obținute, notate cu F, sunt totdeauna valori supraunitare. Aceste
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este diferită în două populații reprezentate prin două eșantioane mici. Spre deosebire de situațiile anterioare, în care s-a lucrat cu diferențe algebrice între două valori, comparația se face acum prin raportare, mai exact, prin raportarea varianței caracteristicii într-un eșantion la varianța (pătratul abaterii standard) caracteristicii în cel de al doilea. Pentru simplificare, se consideră că primul eșantion este cel cu valoarea varianței mai mare, astfel încât rapoartele obținute, notate cu F, sunt totdeauna valori supraunitare. Aceste valori se compară cu cele din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
între două valori, comparația se face acum prin raportare, mai exact, prin raportarea varianței caracteristicii într-un eșantion la varianța (pătratul abaterii standard) caracteristicii în cel de al doilea. Pentru simplificare, se consideră că primul eșantion este cel cu valoarea varianței mai mare, astfel încât rapoartele obținute, notate cu F, sunt totdeauna valori supraunitare. Aceste valori se compară cu cele din tabele, iar dacă sunt superioareacestora din urmă se apreciază că, realmente, în prima populație dispersia este mai mare decât în cea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valori supraunitare. Aceste valori se compară cu cele din tabele, iar dacă sunt superioareacestora din urmă se apreciază că, realmente, în prima populație dispersia este mai mare decât în cea de a doua. Așadar mărimea F este: cu cele două varianțe, calculate în raport cu mediile din eșantioane, date de formulele ce estimează cel mai bine varianța din populații: Tabelele cu valorile critice ale lui F sunt destul de complicate, deoarece trebuie să conțină valori în funcție de două grade de libertate: ν1 = n1 - 1 și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din urmă se apreciază că, realmente, în prima populație dispersia este mai mare decât în cea de a doua. Așadar mărimea F este: cu cele două varianțe, calculate în raport cu mediile din eșantioane, date de formulele ce estimează cel mai bine varianța din populații: Tabelele cu valorile critice ale lui F sunt destul de complicate, deoarece trebuie să conțină valori în funcție de două grade de libertate: ν1 = n1 - 1 și ν2 = n2 - 1. De aceea, de regulă, se prezintă doar fragmente din asemenea tabele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în funcție de numărul gradelor de libertate, n Sursa: Pinty și Gaultier (1971, p. 141) Anexa 4 Valorile lui F, la două niveluri de probabilitate - 0,05 și 0,01 -, n1 fiind numărul gradelor de libertate pentru eșantionul cu cea mai mare varianță A. Nivelul p = 0,05 B. Nivelul p = 0,01 Sursa: Pinty și Gaultier (1971, pp. 137-138) Capitolul VIItc "Capitolul VII" DESIGNUL ANCHETEI ȘI PREZENTAREA REZULTATELORTC "DESIGNUL ANCHETEI ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR" În realizarea oricărei investigații empirice este obligatorie parcurgerea a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi factorii explicativi (cauze). Cuvântul „explicație” are în statistică un înțeles foarte clar și, în ciuda învelișului lingvistic al expresiilor folosite, nu se face nici o trimitere la dezbaterile filosofice fierbinți asupra noțiunilor de cauză, determinism, influențare etc. Explicație statistică înseamnă reducerea varianței unei variabile atunci când se cunoaște poziția indivizilor după o altă variabilă (sau mai multe). Aceasta se mai poate exprima spunând că, prin introducerea celei de a doua variabile, se reduce gradul de nedeterminare privitor la poziția indivizilor după prima variabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un anumit gen de răspunsuri la întrebarea de opinie). Dacă aceste distribuții parțiale (în interiorul claselor lui A) diferă sensibil unele de altele și - eo ipso - diferă de distribuția tuturor indivizilor după B, atunci A „explică”, statistic vorbind, o parte a varianței lui B; cu cât diferențele de „comportament” între indivizii aflați în clase diferite ale lui A sunt mai mari, cu atât această variabilă „explică” mai mult, adică are o mai mare valoare predictivă pentru B. Ceea ce am spus aici în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în dreapta semnului egal. Există și un coeficient de corelație asimetric. El se numeste coeficient de corelație multiplă și, pentru ipoteza de dependență adoptată, se va scrie R1.23...m, pătratul său fiind o valoare subunitară care arată ce parte din varianța lui x1 este „explicată” de ansamblul variabilelor independente, cuprinse într-un model de legătură lineară. Altfel spus, R2 ne arată care este eficiența aproximării lui x1 prin ecuația de regresie lineară. Pentru alte forme de regresie decât cea lineară, se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
număr mai mare de factori. Totuși, ideea inițială se păstrează, în sensul că majoritatea variantelor de analiză factorială folosesc, în algoritmul de construcție a variabilelor-factor, ideea ordonării factorilor după importanța lor. Mai exact, se determină primul factor astfel încât el maximizează varianța explicată, apoi al doilea, care și el maximizează varianța explicată din cea neexplicată de primul factor etc. Marea problemă a analizei factoriale, ca de altfel a oricărei proceduri ce introduce variabile latente, este aceea a interpretării factorilor la care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]