264 matches
-
2 din acest raport tot tov. secretar scrisese următoarele: „...la ședințele cu tinerii din organizație se prelucrează material primit de la Centru”. Probabil lipsa de concizie i-a determinat pe mahării de la Capitală să nu mai acorde, deocamdată, nici o atenție utemiștilor vasluieni sau atenția să fie una minimă, de genul trimiterii maculaturii propagandistice cu care umpluseră țara până la refuz. e. Ce presă citeau vasluienii anului 1947 Acestei întrebări îi dă răspunsul tot Petru Bighiu, care găsise un bun prilej de laudă, dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lipsa de concizie i-a determinat pe mahării de la Capitală să nu mai acorde, deocamdată, nici o atenție utemiștilor vasluieni sau atenția să fie una minimă, de genul trimiterii maculaturii propagandistice cu care umpluseră țara până la refuz. e. Ce presă citeau vasluienii anului 1947 Acestei întrebări îi dă răspunsul tot Petru Bighiu, care găsise un bun prilej de laudă, dar și de anumite auto-reproșuri inserate în raportul din care cităm: „...până în prezent avem în întreaga județiană (sic!, n.n.) 4 ziare de perete
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comunitățile umane se închegau discuții aprinse pe marginea acestei „stabilizări”. Iată ce consemna Ion V. Iacob în „raportul” său: „...de câtva timp, populația este frământată de problema stabilizării monetare, care este așteptată cu viu interes”. Care a fost contribuția utemiștilor vasluieni în „munca de lămurire a masselor”, ne spune tot tov. Iacob: „...în acest scop au fost prelucrate în diferite ocazii fie la întruniri în masse fie în ședințele plenare cu activul fiecărei organizații, propunerile P.C.R., legile economice și stabilizarea monetară
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secția civilo-corecțională: „...din examinarea statutelor rezultă că această Asociație are de scop unirea întregului tineret din România”. Prin urmare, nimic nu fusese lăsat la voia întâmplării. Este foarte probabil ca acest Înalt Decret să fi fost înrămat de noii „progresiști” vasluieni și atârnat la vedere în sediul lor de pe str. Mihail Kogălniceanu, nr. 16, telefon 214. În mediul rural proaspătul și repede devenitul șchiop din naștere UTC, nu a fost schimbat cu Tineretul Progresist așa că „partidul” a născocit altă formă de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al Uniunii Sovietice (PCUS) și a fost fondată la data de 29 octombrie 1918. Fraza citată în inter-titlu am găsit o la „resortul cultural” al OTS ce pe atunci era condus de Ion Chiroșcă. Iată ce mai scrisese tânărul „culturnic” vasluian, probabil proaspăt promovat pe această funcție, cu o ortografie jalnică: „... Organizația noastră a Tineretului Sătesc dela sate ține o strânsă legătură cu căminele culturale”, ori: „...în cursul lunei octombrie (1948, n.n.) OTS au putut să ridice un număr de 29
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru școala de cadre avem doi: Lupu Constantin și Olaru Vasile”. h. „Biroul județian și’a luat sarcina de a demasca elementele reacționare chiaburești” Cea mai mare și mai importantă „sarcină” pe care au primit-o vârfurile organizației „tineretului sătesc” vasluiene a fost aceea de a asmuți oamenii contra oamenilor sau mai clar spus, de a-i determina pe unii naivi din mediul rural de a-și „turna” consătenii cu stare materială peste medie. După cum se știe, rezultatul acestei „vânători” a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la sfârșitul anului 1947. În buna tradiție pe care am instaurat-o încă de la începutul acestei lucrări, pe lângă notele, comentariile și aprecierile personale, voi cita pe larg din rapoartele de activitate ale diferitelor „resorturi” pendinte de organizația tineretului comunist ( muncitoresc) vasluiene pentru a nu crea dubii în ceea ce privește buna credință a autorului. Pentru început, vom aduce în atenția publică un „Raport de activitate pe perioada 1 martie-1 aprilie 1949” al organizației UTM - Plasa Pungești. b. „Tovarășii din Delești, Cursești, Cozmești și Hârsova
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
grijă: aceea de a vota, în deplină conștiință SOARELE (subl.în orig.) dreptății românești, semn al Blocului Partidelor Democrate ce se prezintă în alegeri cu LISTA NR.1 (subl.în orig.)” Dar, iată și biograf ile candidaților: „ D. Aurel Potop. Vasluian, născut în Suhuleț, comuna Tansa, el ministrul de mai târziu, aparținea unei familii umile, fără ascendențe în burghezime (...)”. Despre Gheorghe Rășcanu se scriau următoarele: „Prea bine cunoscut ca să mai fie nevoie de o prezentare înzorzonată. Dascăl de gardă veche, neobosit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
găsit cereri de ajutorare pentru ridicarea de biserici sau de monumente dedicate eroilor români căzuți în război. Lui Ion treaga țară, odată ce am consemnat la Craiova, Societatea Culturală a Studenților Orfani de Război din București sau de la... Timișoara. Pe cererile vasluienilor, invariabil, generalul scria următoarea rezoluție: „Se aprobă”. Spre exemplificare, reproducem o adresă a primarului înaintată spitalului „Drăghici” din Vaslui: „Cu onoare vă rugăm a dispune internarea, în mod gratuit, în spitalul Drăghici a veteranului Bârcă Constantin, din acest oraș, care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
penitenciarul Sighetu Marmației, n a apucat să-și ispășească integral pedeapsa deoarece pe 25 februarie 1952 a murit iar cadavrul i-a fost aruncat într-o groapă comună în cimitirul săracilor de pe malul râului Iza. f. Generalul Rășcanu în memoria vasluienilor În orașul Vaslui mai există persoane care au avut privilegiul de a-l cunoaște personal pe general sau care i-au observat acțiunile cât a fost primar. Autorul acestor rânduri a stat de vorbă cu două dintre ele și anume
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
plină cu flori la care ținea foarte mult. După obiceiul vremii avea servitor și menajeră pe care-i plătea regește. Când imperativele timpurilor acelea de cumpănă pentru neamul (clădirea fostului notariat de stat românesc l-au chemat la București, literalmente vasluienii au plâns. De câțiva ani buni Traian Pascu, al cărui tată, Toader, a luptat alături de general în războiul de întregire a neamului, se luptă să obțină fondurile necesare realizării unui bust al lui Ion Rășcanu dar rezultatele sunt sub așteptări
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de Drept, pe care le-a absolvit în 1910, după care și-a luat și doctoratul cu tema „Problema pământului”. Un timp a fost avocat în cadrul baroului din Iași după care, datorită primirii unei moșteniri funciare din partea mamei, a devenit vasluian, stabilindu-se la Buhăiești. Acest articol nu se poate constitui și nici nu are pretenția de a fi un amplu studiu biografic așa că ne-am oprit numai asupra documentelor absolut inedite descoperite în arhivele din Vaslui, documente referitoare la proprietatea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
evitând întâlniri și discuții cu persoane cunoscute. În toamna anului 1960, când noul regim a hotărât, probabil la îndemnul Moscovei, să scape de foștii oameni politici din trecut categorisiți drept „dușmani ai poporului”, Gheorghe Râșcanu a fost arestat împreună cu alți vasluieni. Avea 80 de ani iar sănătatea lui era șubredă (suferea de diabet și de inimă, având mereu la îndemână pastile de nitroglicerină). La procesul care a avut loc la tribunalul militar din Iași a luat parte și fiica cea mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lucru: era prin zonă dar nu s-a băgat în zaveră. f. Cine i-a dat lovitura de grație lui Vasile Enacache Tofan? Până la urmă, declarația ajutorului de primar din Gârceni se pare că a atârnat greu în balanța justițiarilor vasluieni care au avut în vedere, în primul rând, calitatea oficială a martorului atunci când au decis vinovăția lui V. Enacache Tofan. Iată ce a consemnat în scris grefierul judelui instructor Grigoriu, relativ la declarația dată sub prestare de jurământ de către Vasile Irimia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
oamenilor care, adăugată celorlalte, a condus la izbucnirea revoltei și scăparea ei de sub controlul autorităților. h. Alte declarații ale martorilor răscoalei de la Pungești Costică Manole în vârstă de 50 de ani, analfabet, însurat, cu domiciliul în satul Cursești, relata anchetatorilor vasluieni cu amănunte o întâmplare la care a fost parte: „...D. Caleap din Ursoaia venind călare dinspre Pungești în seara zilei de vineri (40 de sfinți) avea o bucată de cit și un val de bumbac subsuoară, spunea la oamenii pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că am fost și eu în Pungești, însă am spus pentru că îmi era frică să nu mă bată”. Preotul paroh V. Stamate din Pungești, văduv la acel moment, pur și simplu nu i-a putut ajuta cu nimic pe justițiarii vasluieni deoarece, potrivit celor declarate de el, „...sâmbătă când s’a întâmplat acest fapt, fiind sărbătoarea Sft. Toader, am fost ocupat cu serviciul în biserică până la ora 12 din zi și când am eșit din biserică târgușorul era devastat așa că eu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și rândul vecinului Buium David căruia protestatarii i-au aplicat aceeași „politică” a distrugerilor. Din rândurile participanților, martorul i-a recunoscut pe: „C. a Andrioaei, V. Feraru și Gh. Hodorcă”. Cât despre Gh. Oțel, declarantul Ioil Bercovici a dictat grefierului vasluian Pușcașu următoarele acuze grave: „...[...] striga la oameni să strice casa lui Buium și a lui Leizer Perial și să le facă praf și de aici au trecut înainte stricând mai toate prăvăliile și printre cei cari stricau am mai văzut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cuvine, adică în stilul bombastic al epocii presărat cu zeci de discursuri ce conțineau multe cuvinte citate de prin ziarul „Scânteia”, ce devenise la acea vreme un adevărat focar de infectare ideologică a națiunii. Iată ce au mai organizat tov-ii vasluieni: „...la ora 13 când a fost anunțat mitingul, sala (Teatrului Județean, n.n.) era plină până la refuz. În tot timpul mitingului sala a fost animată aplaudându-se frenetic (...). S’au opservat (sic!, n.n.) în sală și persoane pe care noi le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în trecut iar în prezent sprijină Comitetul Democratic Evreiesc”. Deci, asta era, până la urmă: ștabii din CDE aveau ultimul cuvânt în materie de emigrare a unui conațional! Autoritățile de la Iași ale timpului nu se grăbeau odată ce răspunsul (pozitiv) la cererea vasluianului Baar Meier Wolf a sosit în luna aprilie a anului 1948, la aproape patru luni de la depunerea documentului pe masa șefului Siguranței. Avizul favorabil era însoțit și de obligativitatea din partea evreului de a achita și timbrele fiscale în valoare de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este informată că în cercurile sioniste se discută insistent de emigrarea în curând a circa 60.000 de persoane. În acest scop se duce o muncă activă de pregătire a acestei emigrări prin organizațiile sioniste”. Șefii de la Iași cereau subordonaților vasluieni verificarea acestor, deocamdată, zvonuri. Credem că merită să trecem și la fondul arhivistic al CDE Vaslui, ca să aflăm ce discutau membrii și șefii acestei organizații vizavi de emigrări și sioniști. 14 Mai 1948. Ben Gurion citește Proclamația de Independență a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numai la Vaslui două lagăre de prizonieri (numerele 2 și 4) care, nu peste mult timp, au fuzionat într-o singură unitate ce a primit numele „Lagărul de prizonieri sovietici numărul 4”. De munca acestor oameni nu au beneficiat numai vasluienii ci și fălcienii sau tutovenii care, prin prefecturile lor, solicitau mereu forță de muncă ieftină pentru îndeplinirea unor obiective care cereau mulți bărbați. Deoarece „munca în folos obștesc” a evreilor hușeni sau aduși în lagărul de lângă oraș din alte zone
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Chiar dacă târgul de astăzi nu arată prea rău iar eforturile edililor de a-l întreține curat și frumos sunt demne de toată lauda, Vasluiul a fost fruntaș la aceste două capitole în anul...1966! De altfel, trebuie spus că nativii vasluieni de o anumită vârstă (și nu foarte tânără sau tânără), își mai amintesc, desigur, cum arăta orașul lor în anii ’60 ai secolului trecut. În anul de referință 1966, încă nu se desființase Parcul central (redenumit în 1948 „IC Frimu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Trufea realizarea unui grandios spectacol, dar fără retragere cu torțe așa cum obișnuia prin anii ’44-’45. La dosarul cercetat am găsit și desfășurătorul acțiunilor cultural politice desfășurate în acea zi de 20 decembrie 1966. Îl transcriem în speranța că unii vasluieni își vor aminti de cei înșiruiți aici iar pentru cei mai mulți dintre ei vor vărsa, cu pioșenie, și o lacrimă de veșnică amintire. Iată-i pe protagoniștii acelei zile nemaipomenite din istoria recentă a Vasluiului: „Concert de muzică populară și ușoară
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
împlineau 35 de ani de la lovitura de stat din 23 august 1944 la care o contribuție însemnată și hotărâtoare a avut regele Mihai I, fapt nerecunoscut vreodată de către comuniști. CAPITOLUL XV Decembrie, 1989. Ultimele planuri și rapoarte ale „vârfurilor” comuniste vasluiene În toamna anului 1989, pe ultima sută de metri a regimului Ceaușescu, activul vasluian al Partidului Comunist Român încă își mai făcea planuri cu toate că, la multe capitole, lucrurile nu stăteau prea bine. Materialul publicistic pe care îl supunem dezbaterii publice
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o contribuție însemnată și hotărâtoare a avut regele Mihai I, fapt nerecunoscut vreodată de către comuniști. CAPITOLUL XV Decembrie, 1989. Ultimele planuri și rapoarte ale „vârfurilor” comuniste vasluiene În toamna anului 1989, pe ultima sută de metri a regimului Ceaușescu, activul vasluian al Partidului Comunist Român încă își mai făcea planuri cu toate că, la multe capitole, lucrurile nu stăteau prea bine. Materialul publicistic pe care îl supunem dezbaterii publice se bazează pe documentele existente în depozitele Direcției Județene a Arhivelor Naționale Vaslui. La
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]