207 matches
-
cel mai cunoscut este cel al canonicului Stanislau Tr. Iovanelli, numit de guvernul comunist administrator al Arhiepiscopiei latine de București; slujbele lui Iovanelli au fost însă boicotate de mulți credincioși catolici care probabil au aflat de excomunicarea sa prin intermediul Radio Vatican, unul dintre puținele mijloace de a rămâne în contact cu Sfântul Scaun. Fără vreun mijloc de presiune sau persuasiune asupra guvernului comunist de la București, Vaticanul a decis să-și încurajeze credincioșii. Un exemplu este Scrisoarea apostolică din 27 martie 1952
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vedere al sovieticilor, reprezentanții Vaticanului erau diavolul pe pământ”. Destinderea intervenită la începutul anilor ’60 între cele două blocuri politico-militare a influențat inclusiv dialogul dintre Sfântul Scaun și guvernele comuniste din Europa Răsăriteană. Temeiurile politicii orientale a Sfântului Scaun (Ostpolitik-ul vatican, cum a mai fost numită) au fost puse în ultima parte a pontificatului lui Ioan al XXIII-lea, o dată cu vizita cardinalului Agostino Casaroli la Budapesta și Praga în mai 1963. Una dintre preocupările Sfântului Scaun era restabilirea condițiilor normale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Alba Iulia. 2) După împlinirea acestui schelet organizatoric urmează ca episcopii, locțiitorii și reprezentanții Departamentului Cultelor să stabilească condițiile și textul unui statut al Bisericii Catolice din România, care să fie adoptat oficial de către cele două state - român și Vatican. 3) Cea de a treia problemă se referea, pentru o etapă mai îndepărtată, la soluționarea situației ordinelor și congregațiilor călugărești din țară în sensul reorganizării lor. 4) Ultimul punct a fost stabilirea programului vizitei în țară, urmând ca luni 18
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceluiași informator „Gh. Stoenescu”. Acesta nota că “întâlnirea a fost așteptată cu interes deosebit de mons. Poggi care era preocupat și emoționat tot timpul”, iar „discuțiile s-au purtat la modul general, urmărindu-se menținerea bunelor relații între statul român și Vatican, pe linia stabilită în acest sens cu reprezentanții catolici în ONU și la Helsinki - respectiv mons. [Achile] Silvestrini și [Agostino] Casaroli. Mons. Poggi și-a exprimat speranța unor dezvoltări a[le] relațiilor Vaticanului cu România pe linie bisericească, asigurând că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
8. Privire istorică și ecumenică asupra icoanei ...................................... 41 8.1. Secolele I‑VIII ......................................................... ................... 41 8.2. Începând cu secolul al IX‑lea ..................................................... 45 6 Cuprins 8.3. După secolele XII‑XIII ......................................................... ...... 50 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ......................................................... ............. 55 1.2. Perioada romană ......................................................... ................ 58 1.3. Antichitatea târzie ......................................................... .............. 59
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția scenelor. Acum, apariția icoanelor de dimensiuni mai reduse, de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artiștilor în timpul întâlnirii speciale din capela Sixtină, din 7 mai 1964. Din această colaborare, biserica speră într‑o epifanie reînnoită a frumo‑ sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
evidențiat importantă evenimentului, care dorește să arate lumii întregi cine suntem, de fapt, noi românii, unde ne este locul în Europa și ce dorim de la acest continent. Programul s-a încheiat cu o recepție oferită de Ambasada României pe langă Vatican. Programul zilei de vineri a început cu o vizită la Genova, unde delegația oficială din România a avut o serie de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale, ai mediului de afaceri, ai autorităților religioase și ai mediului academic. La ora
Agenda2004-40-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282938_a_284267]
-
evidențiat importantă evenimentului, care dorește să arate lumii întregi cine suntem, de fapt, noi românii, unde ne este locul în Europa și ce dorim de la acest continent. Programul s-a încheiat cu o recepție oferită de Ambasada României pe langă Vatican. Programul zilei de vineri a început cu o vizită la Genova, unde delegația oficială din România a avut o serie de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale, ai mediului de afaceri, ai autorităților religioase și ai mediului academic. La ora
Agenda2004-40-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282938_a_284267]
-
un noroc nemeritat am ajuns și eu,de câteva ori, la Vatican, fie la Secretariatul de stat, la Monseniorul Pamfil Carnazio( greco-catolic plecat din Blaj) cu o recomandare, prin anii ’70-’80, fie mai recent, prin 2000, la splendida capelă vaticană Redemptoris Mater, unde Marco Ivan Rupnik (sloven de rigine) și echipa s-au întrecut pe ei înșiși, mai demult, oferindu-i Papei Ioan Paul al II-lea, recent canonizat de Papă Francesco, decorarea cu mozaicuri a splendidei capele numite înainte
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
de Papă Francesco, decorarea cu mozaicuri a splendidei capele numite înainte Santa Matilda. Palatele apostolice ( Palatul Papal, Palatul Belvedere etc.), Bibliotecă Apostolica, redacția ziarului L’Osservatore româno, Casina Pius al IV-lea, acum sediul Universității de Științe Sociale, Libreria Editrice Vaticană, Radio Vatican ( Direcțiunea) Grădinile Vaticane și Muzeele Vaticane, Palazzo Santa Marta, Centrul TV., cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
mozaicuri a splendidei capele numite înainte Santa Matilda. Palatele apostolice ( Palatul Papal, Palatul Belvedere etc.), Bibliotecă Apostolica, redacția ziarului L’Osservatore româno, Casina Pius al IV-lea, acum sediul Universității de Științe Sociale, Libreria Editrice Vaticană, Radio Vatican ( Direcțiunea) Grădinile Vaticane și Muzeele Vaticane, Palazzo Santa Marta, Centrul TV., cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
capele numite înainte Santa Matilda. Palatele apostolice ( Palatul Papal, Palatul Belvedere etc.), Bibliotecă Apostolica, redacția ziarului L’Osservatore româno, Casina Pius al IV-lea, acum sediul Universității de Științe Sociale, Libreria Editrice Vaticană, Radio Vatican ( Direcțiunea) Grădinile Vaticane și Muzeele Vaticane, Palazzo Santa Marta, Centrul TV., cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Osservatore româno, Casina Pius al IV-lea, acum sediul Universității de Științe Sociale, Libreria Editrice Vaticană, Radio Vatican ( Direcțiunea) Grădinile Vaticane și Muzeele Vaticane, Palazzo Santa Marta, Centrul TV., cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din Statul Vatican. Cetatea papilor cuprinde în mare, perimetrul delimitat de zidurile înălțate de Leon al IV
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
aici inventarul porților, unele se păstrează (Cavalleggeri, ex-Pertusa etc.) prin care se ajungea la Sân Pietro în Vaticano, la Biserică cu cupola lui Michelangelo, vrem doar să spunem doar că accesul liber la Bazilica e una, iar intrarea în Cetatea Vaticană e alta. Nu putea oricine pătrunde la Palatul Apostolic, în somptuoasele săli de audiență, la capelele pictate, sau la camerele, („stanzele”) decorate de Rafael, sau de Beato Angelico, la apartamentele papale etc.... Borgo Castello, Borgo Pio, Borgo Vittorio, Borgo Angelico
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Borgo Vittorio, vecin, de la victoria maritimă a creștinătății din 1571, la Lepanto. „I borghi” nu fac parte din Vatican, pe acolo ajungeau pelerinii la Vatican. În 1586, Șist al V-lea refuză explicit înglobarea acestor cartiere, „i borghi” în Cetatea Vaticană, fixându-le condiția de al XIV-lea „Rione”, „Borgo”, R XIV, arondisment al Romei. Așa au rămas. La declararea Regatului Italiei, la 1870, Pius al IX-lea se închide, ne amintim, în Cetatea Leonina. Disputa istorică dintre statul civil și
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Sân Pietro. Piața Sân Pietro e spațiu cu acces liber, deschis pelerinilor. Chiar dacă, de o parte și de alta pe Via Conciliazione abundă palatele, cândva proprietatea familiilor unor cardinali sau papi, Palazzi Cesi-Armellini, Torlonia, Della Rovere, sau instituțiile sub egida vaticană, sediul Acțiunii Catolice Italiene, ori FUCI, Federazione Universitaria Catolică Italiană etc. papalitatea nu le-a vrut înăuntrul Vaticanului, desi i se propusese extinderea teritoriului sau până la Villa Doria Pamphili, si o ieșire la Tibru. Vaticanul are, așadar, suprafața să, exact
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Catolică Italiană etc. papalitatea nu le-a vrut înăuntrul Vaticanului, desi i se propusese extinderea teritoriului sau până la Villa Doria Pamphili, si o ieșire la Tibru. Vaticanul are, așadar, suprafața să, exact delimitata, prin Pactele de la Lateran, amintite: Via Mura Vaticane, urcând de la Muzeele vaticane, pe Viale Vaticano, un arc de cerc, iar, mai jos, cum vii dinspre stația de metrou Ottaviano, Piața Risorgimento, Via Leon al IV-lea, Via di Porta Angelica, Piața Sân Pietro. Auditoriul Paul al VI-le
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
nu le-a vrut înăuntrul Vaticanului, desi i se propusese extinderea teritoriului sau până la Villa Doria Pamphili, si o ieșire la Tibru. Vaticanul are, așadar, suprafața să, exact delimitata, prin Pactele de la Lateran, amintite: Via Mura Vaticane, urcând de la Muzeele vaticane, pe Viale Vaticano, un arc de cerc, iar, mai jos, cum vii dinspre stația de metrou Ottaviano, Piața Risorgimento, Via Leon al IV-lea, Via di Porta Angelica, Piața Sân Pietro. Auditoriul Paul al VI-le e o parte în
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
-lea a locuit în Borgo Pio, înainte de alegera să că papă, mergea modest, dimineața devreme, agil, spre edificiul renascentist din Piață Șanț’ Ufizzio, unde conducea Congregația pentru Doctrina credinței. Șanț’ Ufizzio e proprietatea Vaicanului, iar zidul dinspre Porta Cavalleggeri(cavaleria vaticană de altă dată era aici) a fost dărâmat, pentru a permite accesul credincioșilor. Abia apoi, fostul cardinal german s-a mutat la Vatican. Înainte era un „borghigiano”, adică un locuitor din Borgo Pio, nu din Cetatea Vaticanului, deși o servea
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
din Cetatea Vaticanului, deși o servea cu dăruire. Poartă de bronz a lui Bernini, Poartă Arcului clopotului (cea din stânga), Porta Șanț’ Anna, Porta Perugino, Porta Santa Roșa, dorită de Benedict al XVI-lea, în 2006, permit acum accesul în Cetatea Vaticană. Primele sunt rezervate oficialilor de rang înalt și ierarhilor, cea de a treia celor care au audiențe la diverse Congregații sau lucrează la Vatican, ori au permis pentru Farmacia vaticană,etc. Toate intrările se fac cu controlul gărzii elvețiene, cu
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
al XVI-lea, în 2006, permit acum accesul în Cetatea Vaticană. Primele sunt rezervate oficialilor de rang înalt și ierarhilor, cea de a treia celor care au audiențe la diverse Congregații sau lucrează la Vatican, ori au permis pentru Farmacia vaticană,etc. Toate intrările se fac cu controlul gărzii elvețiene, cu necesarul îl permesso, eliberat de Pontificia Questura, ori Pontificia Giandarmeria.Vaticanul e un stat suveran, nu Stazione Termini. Canonizarea de către Papă Francesco a celor doi papi, Ioan al XXIII-lea
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
apostolat Regnum Christi. Despre ei se vorbește nu doar la Vatican. Se spune că atunci când în Piața Sfântul Petru din Vatican au loc ceremonii importante și se observă că mai sunt locuri goale, este suficient un telefon dat de Prefectura vaticană pentru ca legionarii să intervină și să formeze acele „pete negre compacte“ ce cu greu trec neobservate. Seminariile în care studiază aceștia sunt asemuite, datorită severității, cu pușcăriile. Pregătirea teologică durează 13 ani, față de alte seminarii, unde formarea se face în
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
Este vorba despre al doilea atac în cinci zile. "Toți Anonymous așteaptă cu nerăbdare o excomunicare oficială în piața publică", se arată în declarația în italiană care circulă online. Nu doar site-ul Vaticanului a fost atacat, ci și Radio Vatican. Cei de la Anonymous au piratat baza de date a acestuia și au postat online o listă cu nume de utilizatori și parole. Totodată, ei au acuzat postul de radio că ar transmite la frecvențe dincolo de limita legală, punând populația în
Anonymous atacă din nou Vaticanul. Vezi ce mesaje au lăsat hackerii () [Corola-journal/Journalistic/58580_a_59905]