KorAP: Find »[drukola/base=veștejire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

170 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la tomatele de seră. Simptome. Ciuperca poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea cozilor acestora și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sănătoase. La o frunză pot fi atacate mai întâi numai 1/2 (o parte) a frunzulițelor apoi atacul se generalizează (fig. 108 b). Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se generalizează (fig. 108 b). Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția ciupercii este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. În secțiunea transversală a tulpinii, se observă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se vede și în secțiunile efectuate în cozile frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de 5-40 %. Ciuperca era semnalată în România încă din 1942, dar numai la vinete, ardei și cartof. Simptome. Verticiloza este o boală a sistemului vascular al tomatelor care produce simptome evidente abia în faza de maturare a fructelor. Simptomele de veștejire a frunzelor și tulpinilor apar în aprilie-mai și se pot confunda cu cele produse de fuzarioză. Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a frunzelor și tulpinilor apar în aprilie-mai și se pot confunda cu cele produse de fuzarioză. Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză, veștejirea se observă ziua, cu revenirea la normal noaptea, pentru ca după câteva zile cu insolație puternică, veștejirea să fie totală. Plantele ofilite fructifică puțin, formând fructe de slabă calitate. În vasele conducătoare se observă micelii, spori, sau gome. În condiții nefavorabile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză, veștejirea se observă ziua, cu revenirea la normal noaptea, pentru ca după câteva zile cu insolație puternică, veștejirea să fie totală. Plantele ofilite fructifică puțin, formând fructe de slabă calitate. În vasele conducătoare se observă micelii, spori, sau gome. În condiții nefavorabile evoluției ciupercii, pe miceliu se formează numeroși scleroți de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a anilor 1942 1943. Simptome. Primele plante bolnave pot fi observate abia la începutul fructificării vinetelor. Frunzele bazale încep să se îngălbenească, se ofilesc și atârnă de-a lungul tulpinii timp de 1-2 săptămâni, după care se usucă și cad. Veștejirea avansează spre partea superioară a plantelor care, în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbârcesc și nu mai pot fi valorificate (fig. 108-a). Ofilirea evoluează rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre vârful lui, rămânând în final doar câteva zone verzi pe fructul îngălbenit Simptome evidente de mozaicare și veștejire a frunzișului sunt observate și la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infecția produce simptome mai puțin evidente, este mai înceată sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig. 112). Cercul de plante gazdă este foarte larg cuprinzând

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și F. oxysporum f.sp. cucumerinum (fig. 119 a și b). Acest al doilea agent patogen este semnalat mai recent (1932), iar la noi a apărut abia din 1969, dar cu o frecvență mai mare. Ca simptome, el produce o veștejire cu evoluție rapidă, plantele uscându-se în 3-4 zile. Uneori evoluția este mai înceată, se veștejește doar câte o frunză de la bază și apoi celelalte. În cazul ofilirilor rapide, frunzele își păstrează culoarea verde până la uscare, în timp ce la veștejirile încete

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o veștejire cu evoluție rapidă, plantele uscându-se în 3-4 zile. Uneori evoluția este mai înceată, se veștejește doar câte o frunză de la bază și apoi celelalte. În cazul ofilirilor rapide, frunzele își păstrează culoarea verde până la uscare, în timp ce la veștejirile încete se instalează culoarea galbenă înaintea brunificării. Rădăcinile nu prezintă modificări exterioare, în schimb tulpinile se usucă și crapă longitudinal. Ultimele părți care se veștejesc sunt cozile, pe care atârnă frunza veștejită și uscată. Distrugerea plantei poate avea loc uneori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de pe rădăcini. Transmiterea ciupercilor de la un an la altul, se mai poate face prin miceliul din semințele infectate. În perioada de vegetație, sporii sunt duși de apa de irigație și astfel se asigură transmiterea ciupercilor de la plantă la plantă și veștejirea acestora, datorită toxinelor și datorită astupării vaselor conducătoare cu miceliu. Prevenire și combatere. Se recomandă înființarea culturilor în sere, în sol dezinfectat termic, iar la apariția primelor plante veștejite, acestea vor fi scoase cu grijă și se vor arde. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
l sol./ pl.) (t.p. 7 z.). Mai nou se recomandă:Benomil 50 WP -0,050,1%(0,5 l soluție pe plantă) sau Topsin Al 70 PU -0,05-0,1%(0,5 l soluție pe plantă) 8.4.12. Veștejirea verticiliană a cucurbitaceelor (verticiloza) Verticillium dahliae Boala a fost descrisă în 1918 în Olanda și din 1969 și în România în culturile din spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fuzariozei, produce o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă al acestei ciuperci cuprinde foarte multe specii de crucifere cultivate și spontane. Simptome. Boala poate fi întâlnită în toate fazele de vegetație ale plantelor, fiind ușor de semnalat datorită simptomelor aeriene veștejiri sau îngălbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe rădăcini. Acestea suferă îngroșări care pot fi de 15-30 ori mai mari ca diametrul rădăcinii. Rădăcina hipertrofiată (mărită) prezintă ștrangulări așa încât, denumirea de "hernie" este foarte corectă (fig. 122). Atacul poate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat doar după simptomele exterioare de veștejire și îngălbenire a frunzișului. Pe țesuturile putrezite și apoi uscate, ciuperca formează cruste de scleroți prin care se va asigura transmiterea în anii următori. Transmitere răspândire. Ciuperca trăiește în sol pe resturile vegetale, rămânând de la un an la altul sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1943 de Tr. Săvulescu și col. Simptome. Boala se instalează numai pe rădăcini, bulbii sau frunzele ce au fost rănite în timpul lucrărilor de întreținere, sau au fost atacate de dăunători. Atacul în câmp se depistează greu, deoarece apare doar o veștejire și o ușoară îngălbenire a vârfului frunzelor. În bulbii bolnavi se observă o înmuiere a foilor de la bază și uneori în condiții de umiditate se formează și un puf alb. Pe vreme secetoasă, solzii externi crapă și cad. Rădăcinile afectate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de o descompunere negricioasă a rădăcinilor. Pe rădăcini, atacul are loc numai dacă acestea prezintă răni. Zonele atacate devin negre, tari și ușor cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca produce infecții numai dacă temperatura este peste 12șC cu optim de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Rotația culturii de minim trei ani, recoltarea de sămânță sănătoasă, îngrășarea echilibrată ca și tratamentele preventive executate pentru mană, feresc cultura de atacul ciupercii. 8.8.5. Veștejirea fuzariană a spanacului Fusarium oxysporum f.sp. spinaciae Boala a fost descrisă încă din 1919 în S.U.A., însă acum se semnalează în toate țările cultivatoare ca producând pagube în special în culturile semincere. Simptome. Plantele atacate manifestă o îngălbenire progresivă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
8.10.8. Ofilirea ciupercilor cultivateFusarium agaricorum, F. oxysporum și F. martii E. Docea și col., au depistat fusarii în 1961, în ciupercăriile din București. Simptome. Încă din fața de butoni a ciupercilor, patogenul dezvoltă un miceliu foarte fin, care produce veștejirea corpilor fructiferi, urmată de zbârcire și mumifiere. Transmitere-răspândire. Ciupercile patogene sunt aduse în cultură odată cu substratul insuficient dezinfectat. Transmiterea patogenului, a sporilor, se face prin intermediul nematozilor, insectelor, curenților de aer sau apa de ploaie. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri cu insecticide organofosforice, plantare de butași sănătoși și dezinfectarea instrumentarului. În vederea limitării atacului de viroze, în plantații se recomandă supravegherea atentă și la semnalarea simptomelor, scoaterea și arderea materialului virozat. Bacterioze 11.1.5. Veștejirea bacteriană a garoafelor Pseudomonas caryophylli Boala este prezentă în numeroase țări din Europa și deși pe teritoriul României nu a fost semnalată o prezentăm deoarece simptomele se aseamănă foarte mult cu cele produse de fusarioză Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat, se țin 10 minute în soluție de permanganat de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau fungicide sistemice: Benomyl 50 WP-0,06 %; Topsin M 70 WP-0,1 % etc. 11.1.10. Fuzariozele plantelor floricole Fusarium oxysporum Simptome. Indiferent de forma specializată a ciupercii, boala se manifestă prin decolorarea frunzelor din vârful plantelor și o ușoară veștejire a lor. Odată cu avansarea bolii, se observă îngălbenirea totală a frunzelor, veștejirea și apoi uscarea plantelor. La soiurile tolerante (soiuri rezistente nu există) se observă îngălbenirea parțială a frunzelor și o încetinire a creșterii. În secțiunile practicate în tulpinile plantelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
etc. 11.1.10. Fuzariozele plantelor floricole Fusarium oxysporum Simptome. Indiferent de forma specializată a ciupercii, boala se manifestă prin decolorarea frunzelor din vârful plantelor și o ușoară veștejire a lor. Odată cu avansarea bolii, se observă îngălbenirea totală a frunzelor, veștejirea și apoi uscarea plantelor. La soiurile tolerante (soiuri rezistente nu există) se observă îngălbenirea parțială a frunzelor și o încetinire a creșterii. În secțiunile practicate în tulpinile plantelor bolnave, se observă o brunificare a vaselor conducătoare. În condiții de umiditate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376

și altădată colții mușcători ai unui naționalism șovin incompatibil cu aspirațiile poporului român și, în aceeași măsură, incompatibil cu principiile declarate ale Partidului Comunist Român. în cadrul acestor emisiuni radiodifuzate, domnul Eugen Barbu a deschis și o campanie de așa-zisă veștejire a prestigiului unor organizații străine și internaționale bine cunoscute. De pildă, vineri, 22 aprilie a.c., domnul Eugen Barbu s-a oprit la Amnesty International și mai cu seamă la Federația Internațională a PEN Club-urilor. În ceea ce mă privește, m-

Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178

și servește mai ales la afânarea pământului. Uneori este folosit pentru acoperirea răsadurilor cu scopul de a le proteja ajutându-le să germineze mai repede. Este foarte recomandat să adăugați vermiculit în substraturile pentru plantarea butașilor, pentru că acesta accelerează înrădăcinarea. Veștejire: Este o boală care determină ofilirea și uscarea unei plante. Acestă boală apare fie din cauza insectelor, fie din cauza unui eșec în ciclul vegetativ. Cuprins Aclimatizarea Analiza solului Anexa 1: Tabelele rasadurilor Anexa 2: Lexic practic Apa calcaroasa Aracii Arborii si

[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]