435,318 matches
-
ce intenție generală au ele, la ce anume slujesc, cu ce mijloace sunt realizate, ce tip de text literar este avut în vizor, ce anume este pus în lumină în respectivul text literar. Heidegger, fabula grijii și vocea poetică Să vedem, pentru început, cum stă situația cu Heidegger. După cum știm, mai ales după anii 1934-35, filozofia lui Heidegger parcurge o cotitură foarte pronunțată. Este vorba de acea Kehre, de acea turnură care a făcut cu putință ca astăzi să distingem între
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
trimite așadar la un geniu anonim și imemorial, înțeles ca un zăcământ arhaic de sens ce trebuie exploatat și scos la lumină. Ce relevanță are însă un basm pentru filosofie? Dacă al doilea Heidegger, prin dialogul său cu Hölderlin, putea vedea în poet o voce ,providențială" care ajunge la un sens profund al ființei omului, raportarea lui Noica la ,basme" nu poate avea același prestigiu al solemnității. Totuși, după Noica, basmul are o valoare filozofică intrinsecă. Iată ce spune el: Poate
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Un cititor răutăcios ar putea spune că tocmai pentru că nu avea un ,concept propriu" a făcut Dragomir apel la Platon. Însă s-ar putea ca poziția lui Dragomir să fie mult mai interesantă. Întâi de toate, dacă privim cu atenție, vedem că interpretarea lui Dragomir nu e la urma urmei ,atât de platoniciană" pe cât o arată titlul. Desigur, el va folosi în discuția sa o serie de concepte de sorginte platoniciană, anume raportul dintre paradigmă și copie, concretizat ca raport dintre
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Caragiale. Nu e vorba de a căuta, euforic și narcisiac, oglindiri ale filosofiei tale în literatura universală, ci de a înțelege, la propriu, ceea ce are acel text literar de spus. Interpretând pe Caragiale, e vorba ,de a avea curajul să vedem și să auzim ce a spus." (Crase banalități..., p. 3) Dragomir subliniază: curajul. Acest lucru înseamnă că, de regulă, noi ne fofilăm în fața spuselor lui Caragiale, că ne ferim să auzim înțelesul vorbelor sale, că reprimăm ceea ce e acolo afirmat
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
așadar să ne atragă atenția asupra acestui mesaj, asupra acestui tâlc care zace ascuns, sub aparența rizibilului, în comediile lui Caragiale. Putem considera așadar că în acest aspect rezidă o anumită similaritate cu cel de-al doilea Heidegger, cel care vede în dialogul cu poeții tălmăcirea unui sens esențial și ascuns. În sfârșit, să ne întrebăm un ultim lucru: în vederea a ce întreprinde Dragomir această interpretare? Este oare vorba de o pură virtuozitate care ar urma să uluiască, prin rafinamentul său
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
poeții tălmăcirea unui sens esențial și ascuns. În sfârșit, să ne întrebăm un ultim lucru: în vederea a ce întreprinde Dragomir această interpretare? Este oare vorba de o pură virtuozitate care ar urma să uluiască, prin rafinamentul său, audiența? Sau putem vedea aici o necesitate mai adâncă? Dragomir spune aici un lucru foarte interesant: anume că interpretarea sa ,trimite ș...ț dincolo de obiectul interpretat" (Crase banalități..., p. 36, s. n.). Mai mult, Dragomir spune că această interpretare nu trebuie redusă la o simplă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
pe care piesa literară îl conține. Nu este vorba însă de un sens uzual, ci de unul profund, subteran, fundamental, un zăcământ de sens ce nu este sesizat la prima vedere și care, în genere, scapă privirii obișnuite. Filozoful se vede chemat să scoată la suprafață acest zăcământ fundamental de sens, să îl expună și să îl articuleze la un nivel filozofic explicit. Acest zăcământ de sens din opera literară este scos la lumină fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
zi, Grama ne-a dat un extemporal. Nu îmi mai aduc aminte exact titlul. Era vorba dacă noi credem în Dumnezeu, și de ce. Scrisesem un pamflet îngrozitor. De care mă rușinez și azi. Grama nu mai adusese niciodată extemporalele, să vedem notele, ca de obicei. Toți le reclamau, dar el se făcuse că uitase de ele. Sunt sigur că din cauza mea, a blasfemiei mele, din delicatețe. Dacă părintele mai trăiește, și-i cad sub ochi aceste rânduri, îl rog să mă
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
celor drepți... Din nefericire, prietenul are, într-adevăr, o problemă, așa că schimb pe un alt canal de televiziune unde tocmai se retransmite un reportaj, drept că un pic retro, dar simpatic, despre începerea anului școlar... Ei, așa da! Ne relaxăm văzând burice goale, fustițe croite cu respectarea prevederilor austerității anunțate de toate guvernele post-decembriste, verigi în nas, urechi și limbă, blugi flenduriți, decolorați, rupți în... și în genunchi, celulare, lănțișoare, brățări... Mazde, Logane, Mercedesuri etc., parcând majestuos-copleșitor lângă pereții școlilor cu
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
de la ușă spre catedră, rușinați de modesta lor îmbrăcăminte, însoțiți de privirile-ghilotine ale elevilor... -|știa-s elevi ?, mă întreabă prietenul privind reportajul. Înțeleg că, încă nu și-a revenit din amețeală... Foarte probabil că și domnul Antonie Iorgovan, când a văzut respectivii școlari și școlărițe, și l-a imaginat pe președintele său de partid, domnul Mircea Geoană (care este de acord cu unicameralitatea), în calitate de elev corigent, și de-aceea a bătut șaua către fostul ministru de externe, declarând reporterilor tv: -,Ideea
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
de unde sunteți ?" Iar răspunsul e la fel de sobru și de responsabil: -,Din România"... Tot la televiziune, noul președinte al PNA, domnul Daniel Morar, zice blând-ardelenește: -,Îmi trebuie douăzeci de procurori deștepți..." -Și nouă, aprobă Haralampy. Pauză publicitară. Și ce-am mai văzut la televizor ? -Un recital de excepție al violonistului Nigel Kennedy, în cadrul Festivalului și Concursului Internațional ,George Enescu"; -pe marea actriță Mariana Mihuț într-un dialog exemplar moderat de Eugenia Vodă în cadrul emisiunii ,Profesioniștii"; -filmul italian ,O viață fragilă" (Național Tv), care
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
dar am făcut-o cu plăcere - la filmele psiho-sociale lipsite de cruzimi și violențe; -pe domnul Emil Constantinescu care a descoperit la ,Realitatea Tv" cât de înțelept este... Păcat că n-a băgat de seamă între anii 1996-2000... Oricum, Haralampy, văzându-l, a recitat o scurtă parodie proprie după La steaua: Milică-al nost a cam murit Și orice-ar vrea să spuie, Era pe când nu s-a zărit, Azi îl vedem și nu e. Sport. Se spune că, după vizionarea meciului
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
n-a băgat de seamă între anii 1996-2000... Oricum, Haralampy, văzându-l, a recitat o scurtă parodie proprie după La steaua: Milică-al nost a cam murit Și orice-ar vrea să spuie, Era pe când nu s-a zărit, Azi îl vedem și nu e. Sport. Se spune că, după vizionarea meciului Valerenga - Steaua (0-3), lapona Enigel și Riga Cripto, au cerut azil politic la clubul din Ghencea urmând să se recăsătorească la una din bisericile construite de Gigi Becali... Dar felicitări
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
care își abandonează existența burgheză după ce își descoperise, la treizeci de ani, pasiunea pentru pictură, și pleacă în căutarea unei lumi sălbatice, necontaminate de convențiile lumii occidentale. Paralel, Llosa abordează și tema sexului, în concepțiile complet diferite ale Florei, care vede în el doar un instrument de dominare masculină și ale lui Paul Gauguin, care îl consideră o forță vitală absolut necesară desăvârșirii creațiilor sale, motiv pentru care își caută pe insulele exilului său benevol, pe insulele atât de îndepărtate, doar
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
a trebuit să-l convingă pe Llosa să se lase filmat în timpul documentării pentru roman și să vorbească despre redactarea lui pe măsură ce scria. Mario Vargas Llosa mărturisește că a acceptat, mai ales, gândindu-se că i-ar fi plăcut să vadă un film documentar despre procesul de creație al unui roman scris de Faulkner, Malraux sau Flaubert. Fiica lui, spune amuzat Llosa, nici măcar nu i-a cerut voie. A aflat că își pregătise deja un voiaj paralel cu al său, pe
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
Gente (Argentina). ,A fost fascinant, minunat, halucinant - mărturisește Morgana Vargas Llosa într-un interviu. Imaginați-vă că eu îl ascult pe Mario Vargas Llosa povestind despre călătoriile lui de documentare de când eram foarte mică și am fost impresionată să-l văd acum în acțiune, cum se zice. Călătoria în sine a fost foarte interesantă, dar, dincolo de aceasta, am putut să verific eu însămi ceea ce îmi imaginam când eram mică și mă întrebam cum va fi fost călătoria tatălui meu în Brazilia
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
tentantă. Și, să recunoaștem, deocamdată cel puțin, "Ovidius" e un premiu literar pe care România se laudă că l-a acordat unor scriitori celebri, nu celebritățile s-au așezat la coadă, rugîndu-se la Dumnezeu să-l primească, pentru a-și vedea astfel sporită gloria literară. Ideea acestui premiu îi aparține lui Laurențiu Ulici. El vorbea de un Nobel românesc, care ar fi trebuit să constea într-un cec de o sută de mii de dolari. Nu știu de unde ar fi găsit
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
I. intitulat Alte patru convorbiri de la sfârșit de veac - fac parte tot din seria realizată între februarie 1997 și august 1999 pentru Radio ŤEuropa Liberăť unde au fost difuzate în emisiunea de autor ŤOameni, destine, istorieť. Importante, cum se va vedea, datele pe care acesta le atașează aici, pentru o fixare precisă, încă de la început, în timp și la locul lor, ordonându-le în memoria cititorului exigent, cu cadrul și împrejurările cuvenite, pentru o istorie literară fără confuzii și lacune. Scăpări
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
se fac demersuri, nu vreau să anticipez, dar s-ar putea să ajungem la un acord, pentru că la urma urmei totuși Prinx dorea să fie îngropat într-o Românie democratică. Sperând că se merge, cât de cât, spre democrație, nu văd de ce m-aș opune dorinței lui". Mircea Iorgulescu adaugă: "însă aceste încercări au înregistrat câteva momente extrem de acute încă pe vremea lui Ceaușescu, se ajunsese aproape la un fel de punere la cale a unei răpiri a osemintelor lui Enescu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
negăsind loc să se strecoare prin coiful ermetic, revine la matcă, într-o autotelică bolboroseală. Altfel spus, calificativele pe care le împrăștie eseistul, atacurile la persoană mustind de imprecații, insulte, scuipați tipăriți, se întorc împotriva emitentului, caracterizându-l pregnant. Să vedem ,opiniile" suportate de hârtia ziarului din 12 septembrie, adunate sub titlul Goma țintește perfect (ca de obicei) și expediate taman de la Berlin. Eroul pozitiv fiind Paul Goma, eroul negativ e Nicolae Manolescu. Între ei - crede Bădiliță - ,nu încape absolut nici o
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
și care nu dă semne că va seca prea curând. Mai nou, în cătarea lui Goma sunt așa numiții holocaustologi care ,falsifică documente", ,inversează cronologia evenimentelor" și ,prezintă efectul drept cauză". Însă nu numai ,holocaustologii", ci israelienii, ca popor, se văd în oglinda spartă a lui Paul Goma într-un mod terifiant: De când au o țară, israelienii au încetat de a mai fi Ťpopor alesť, au devenit ca ne-aleșii: egoiști, răi, xenofobi, nedrepți cu goi-ii, brutali, mincinoși, teroriști-de-stat (și de
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Deocamdată nu. Într-un mod totalmente aberant, dar tipic pentru polemistul nostru, acesta se referă în continuare la persoane care nu sunt în respectiva comisie. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, iată fragmentul: ,Privesc lista celor din ŤComisieť: nu-l văd pe Andrei Oișteanu, membru eminent al numerosului și criminalului clan Răutu, neobosit vânător de Ťfasciști antonescieniť, de Ťnegaționiștiť; nu-l aflu nici pe Andrei Cornea, apărător fără condiții și justificator al politicii teroriste a Israelului și a Statelor Unite din ultimul
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
fi fost exprimată - omnisciența și rigoarea lui Liviu Rebreanu. Recunoaștem în acest studiu unul dintre cele mai subtile ale volumului Centrul și periferia. întrucâtva asemănător este Grigore Alexandrescu, în poezia căruia ,libertățile de simțire și de imaginație ale romanticului se văd contrapunctate de convențiile clasicului și nu o dată poetul se află în starea de confuzie a drumețului ajuns la răscruce". în urma analizelor lui N. M., împletirea clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
se încheie cu un catren, care dă un praf de sare și piper volumului. Acesta se impune, fără îndoială, prin rigoare și seriozitate, fără a-i lipsi totuși un aer colocvial și o discretă notă de umor subiacent - a se vedea preferința autorului pentru parodie - și ca aparținând aceleiași familii, nedisprețuind nici epigrama: ,Șezut-ai, după cum se știe, Pe scaunul ce ți s-a dat Pe merit, la Academie, Și nu te-ai academifiat ".
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
de combustie și aglomerând imagini șocante, fără nici o noimă. Scenografia e prea încărcată, apar tot felul de creaturi pe cât de ciudate, pe atât de rupte de (i)realitatea poeziei ,lor" (aparte de cârtița galbenă, împotriva căreia nu putem ridica obiecții, vedem cățelul pământului și un câine ,de lapte", mai multe pisici, un liliac, o pasăre de sticlă, o maimuță albastră, un iepure vietnamez: o întreagă menajerie), iar poetul se încurcă în atâtea fire, amestecându-le și mai rău. Limita de jos
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]