143 matches
-
cercetarea asta, tot de 1 mai când, provocată la rândul ei (să-și justifice vegetarianismul care-mi jignise talentele culinare), s-a lansat Într-o expunere ecologică. Îi pusesem Întrebarea pe care o puneam tuturor celor care se fandoseau cu vegetarianismul: - Cum de faci amor? Asta presupune Înghițirea a cel puțin două fluide corporale. Cantități mici, dar tot proteină animală se cheamă. N-am avut de lucru. Mi s-a răspuns cu un adevărat manifest. Mi-a spus că ea bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
se cheamă. N-am avut de lucru. Mi s-a răspuns cu un adevărat manifest. Mi-a spus că ea bea și lapte și că numărul de fluide corporale pe care le Înghite ea nu mă privește pe mine. Că vegetarianismul ei nu e ideologic. Că nu e nici monden, ci doar igienist. Și că, dacă ar fi să ideologizeze cât de cât, ar spune că practică un vegetarianism moral. De mila animalelor. Tatăl ei e fermier și știe cum sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
corporale pe care le Înghite ea nu mă privește pe mine. Că vegetarianismul ei nu e ideologic. Că nu e nici monden, ci doar igienist. Și că, dacă ar fi să ideologizeze cât de cât, ar spune că practică un vegetarianism moral. De mila animalelor. Tatăl ei e fermier și știe cum sunt Îngrășate păsările la ferma lui. Știe cât de aberant sunt hrănite și ea nu poate pune În gură asemenea mizerii. Niște animale crescute În cuști cu doar câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a provocat o teribilă poftă de plăcintă cu varză. Cristina a plecat Într-adevăr, nu În bucătărie, ci În grădină, supărată. Lăsând În urmă sămânța unei dezbateri care va anima vreme de luni de zile C.a. Fiindcă, pornind de la vegetarianism, am Început să discutăm despre problemele prăbușite În ridicol de manipulatorii lor români. Ecologismul era una dintre ele. Căpșunarii, alta. Mai erau idealismul de stânga. Anarhismul. Țiganii. Ateismul. Prostituția. Ființa națională. Armata obligatorie. Colosala istorie a românilor. Copiii străzii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
o va anula. Paradoxul va fi dublu, fiindcă tot capitalul ne va stimula radicalismul acțiunilor. * Dar, pentru Început, la ce te-ai fi putut aștepta, cititorule, de la o convertire politică ce a avut loc În urma unei discuții despre sex și vegetarianism, ce speranțe Îți puteai pune În niște tipi scălâmbăindu-se, În tricouri roș-negre, pe muzică reggae de uz revoluționar? Dar vom ajunge cât se poate de sinceri. Chiar așa, aveam fiecare motive personale să fim. Poate că ne Înfățișam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
admis unde trebuia, în societatea înaltă. Au pictat lîngă el prinți și prințese. Eh, dacă aș fi trăit și io în Renaștere, altfel m-ar fi răsfățat italienii. Tu mă înfometezi cu ziua, 'ștele... Hai, vino încoa. Ne convertim la vegetarianism amîndoi. Mă gîndesc să mă angajez cîine de circ, să-mi capăt bucata de carne fiartă: io știu să număr! Și, strîngînd din ochi a jele multă: Ce-ai să faci cu mine, prea așteptata mea scriitoreasă, cînd am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Social Science Information, 1988, 27:2, pp. 275-292. 170 Pat Caplan, ,,Approaches to the Study of Food, Health and Identity", în Pat Caplan (ed.), op. cit., p. 15. 171 Vezi Anna Willets, ,,Bacon sandwiches got the better of me", Meat-Eating and Vegetarianism in South-East Londra", în Pat Caplan (ed.), op. cit., pp. 111-130. 172 Vezi Richard R. Wilk, ,,Food and Nationalism: The Origins of 'Belizean Food", în Food Nations (Selling Taste in Consumer Society), Warren Belasco și Philip Scranton (ed.), New York, Londra, Routledge
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndoial] atât valori tradiționale (hinduse) și practici obișnuite, cât și valori moderne (occidentale), f]r] a le anula ins]. De exemplu, a crescut dup] normele vegetariene hinduse; dar dup] o scurt] perioad] de timp și-a schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap]r] cauza drepturilor civile în Africa de Sud, dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în armat], dar și s] lucreze p]mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s] le strecoare câte ceva în vasele pentru mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
impus restricții legate de hrană c]lug]rilor, interzicând doar consumul alimentelor otr]vite. De asemenea, el nu c]uta s] fac] din hran] un capriciu ori un fetiș prin care c]lug]rii s] caute purificarea. În acest sens, vegetarianismul reprezint] o practic] pozitiv] rezultat] din compasiune, iar obiceiul accept]rii hranei de la oameni de c]tre c]lug]ri nu punea nici o restricție legat] de carne. Problemă îmbog]țirii trebuie înțeleas] în termenii stilului de viat] la care face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici vase, nici un fel de unealtă“ (ambii autori sunt citați în lucrarea Din psihologia poporului român). În asemenea condiții, este cu adevărat deplasat să vorbim despre o „mare bucătărie țărănească“. În schimb, trebuie semnalată o caracteristică fundamentală a alimentației țărănești: vegetarianismul, impus în primul rând de sărăcie, dar și de respectarea strictă a numeroaselor posturi ortodoxe; ambele au un rol important în întemeierea românească a devizei „Legumește, maică, legumește!“. Strictețea mai sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor. În legătură cu acest vegetarianism („țăranul nostru nu bate cu carnea ca alte nații; el nu se simte nenorocit când ea-i lipsește, fiind mai mult vegetarian [...]; carne el mănâncă numai la anumite vremuri și când îl pălește așa, un gust“, scrie Mihai Lupescu) se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole întregi de vegetarianism impus, conaționalii noștri cu greu își pot închipui o masă „adevărată“ fără „un grătărel“ de porc, de preferință, și, pe cât se poate, din bucăți cu ceva grăsime (fleică, ceafă). Să ne reamintim celebrul triunghi culinar studiat de Claude Lévi-Strauss. Toate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
explicită a uciderii boului În bufoniile ateniene, celebrate În cinstea lui Zeusxe "Zeus" Polieusxe "Zeus Polieus", este un dat prea izolat, iar izvorul principal (Porphyrios, Despre abstinență, II, 28, 4-31, 1), prea tardiv și prea compromis În polemica lui În favoarea vegetarianismului, astfel Încât Întreg ritualul complex și artificial al bufoniilor să poate fi considerat o mistificare conștientă a unui gest simțit ca delict. Simularea procesului intentat În pritaneon Împotriva participanților la banchetul de jertfă, care se sfârșește cu condamnarea cuțitului ca unic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi Înrudesc au dat loc unei frecvente folosiri improprii a expresiei „orfico-pitagoreic” pentru indicarea doctrinelor și practicilor care se aseamănă cu acestea. Nu există Îndoială că orfismul și pitagoreismul dau dovadă de multe asemănări, ca nemurirea și transmigrația sufletelor, practica vegetarianismului și a ritualurilor catarctice. Cu toate acestea, fiecare pare să fi avut un specific propriu care ne Împinge să limităm orice suprapunere la dinamicile schimburilor culturale. Deja Pitagora, fondatorul pitagoreismului, este un personaj istoric, născut la Samos În secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care anticii o cunoșteau doar ca pe un stil de viață „orfic”, orphikòs bios, structurat pe refuzul sacrificiului sângeros, al alimentației pe bază de carne și al faptului de a nu se Înmormânta Înfășurați În lână, ca și de practica vegetarianismului și de folosirea hainelor albe. Un mod de viață care rămâne oricum vag, după cum vagi rămân și orfeotelesti, figuri obscure de preoți itineranți ce practicau purificări și inițieri. De contururi mai precise dă dovadă, În schimb, pitagoreismul, care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
manipulare a structurilor sociale. Pentru un stat care ajusta veniturile, cheltuielile, piața muncii și informația, apărea tentația de a-i ajusta chiar și pe indivizi. Eugenia - „știința” Îmbunătățirii raselor - nu era doar un moft din perioada edwardiană, ca promenada sau vegetarianismul (deși toate au avut succes cam la același tip de om). Adoptată de gânditori de toate culorile politice, ea mergea mână-n mână cu planurile de reformă socială cel mai bine intenționate. Dacă ținta este ameliorarea globală a condiției umane
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]