219 matches
-
convingerea în propria-i capacitate de organizare a "Institutului economic 16 și atelierul mecanic" ce urma a se deschide în capitala Moldovei. Deosebit de acestea, își declara priceperea confirmată ulterior prin fapte în construcția diverselor binale și instalații, precum: hambare, grajduri, velnițe, cărămidarii, mori etc., dar și în instruirea școlară a meșterilor lăcătuși, dulgheri și strungari. Nu-și declina competența, ba dimpotrivă, în domeniul exploatării ocnelor de sare17, de care iarăși își va lega numele și în Moldova foarte curând. Orizontul larg
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tehnico-economice ale lui Carol Mihalic de Hodocin, mereu extinse și actualizate cu apariții recente în epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau a diferitelor articole și unelte de uz casnic; construcția velnițelor, a fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
toate ramurile iconomiei". Spre a fi și mai convingător, își particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia, și a povățui facerea de ateliere de lăcătuș<erie>, de dulgheri și strungari și prin a<le> sale comunicații în Transilvania poate înlesni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
arendate. Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de a așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuințele locuitorilor", în schimbul unei taxe neprecizate încă; pentru evitarea "dosirilor și abuzurilor" cu efectele cunoscute în cazul logofătului Conachi -, mănăstirea trebuia să interzică stabilirea crâșmelor și dughenelor evreiești în preajma băii de fier. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
formația cea nouă, lignite, fossiles bituminöses, holz, se găsește în mai multe locuri a<le> Moldovei, anume lângă Baia, Sasca, Fântâna Mare, Joldănești lângă Fălticeni etc. Acești cărbuni sînt însușiți pentru mai multe ramuri tehnice, precum pentru cărămidărie, pentru vărărie, velnițe, etc. În privirea grosimei și a întinderii stratului încă nu s-au cercetat. 14-le. Cărbuni de pământ de formație nouă, gagat, pechkohle, de o calitate mai bună decât cii de mai nainte, se găsesc în o depărtare de Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-i povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei. Pre lângă aceste, iscălitul, afară de tehnicile sale cunoștințe, nu numai că poate singur, după nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice, precum: hambaruri, grajduri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea schoalei de mecanică practică poate singur a plănui, fără agiutorul altuia, și a povățui facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care aduc aceste locuri. 14. Pentru îndămânarea acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832 în Botoșani trăiau nu mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o burtă imensă. În toate satele dimprejur era aceeași situație. DESCHIABURIREA. Erau câteva familii mai înstărite, chiaburi, adică aveau vite, peste 7 ha de pământ și coșare pline cu porumb (știuleți). Anton Dorin avea și cazane de rachiu, într-o velniță unde am ascultat multe povești la gura sobei. Autoritățile au luat hotărârea să-l deschiaburească, adică să-i ia toată averea, pământul și pe el la pușcărie. Într-o dimineață au venit circa 20 de care cu oameni străini, au
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu posibilitatea de a le vinde, dar numai în cadrul satului. Această măsură nu face atingere asupra drepturilor 101 proprietarului (boier, mănăstire, domeniul satului, Fondul bisericesc), care rămân cele vechi, adică drept exclusiv de vânat, de pescuit, dreptul la moară, de velniță și de crâșmă, de proprietate asupra iazurilor, pădurilor și a poienilor. Aveau dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pilă și o mănâncă până nu se răceș te, adeseori cu unt". Apoi, în dicționarele geografice din 1888 și 1889 ale lui C. Chiriță se arată următoarele: „În satul Țibănești se află mulți rotari renumiți; tot aici se află o velniță pentru fabricarea spirtului" "Moara lui Ciorneisat din comuna Tungujei", plasa Fundurile, și-a luat numele de la vechiul proprietar Ciorneiu, care avea o moară pe pârâul Ș acovăț; Pe de altă parte, George I. Lahovari. în "Marele dicționar geografic al României
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
plasa Fundurile, și-a luat numele de la vechiul proprietar Ciorneiu, care avea o moară pe pârâul Ș acovăț; Pe de altă parte, George I. Lahovari. în "Marele dicționar geografic al României" din 1898 1902, confirmă existența la Țibănești a unei "velnițe" și faptul că "aici sunt cei mai buni rotari din județ", dar mai adaugă următoarele: "Comuna Gârbeș ti are, printre altele, două mori cu vapori și o velniă"; "Locuitorii se mai ocupă și cu cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
apa ca și din doi ochi ai îndrăgostiților și care vor pomeni că, Grigore beiu a făcut fericit ora șul Iași, aducându-i această apă dulce ca mierea" (1765). În final, adăugăm că "Spiridonia", având mari venituri din mori, fabrici, velnițe, și dughene primite ca donații, a administrat în trecut, în întreaga Moldovă 16 spitale, 4 ospicii, două orfelinate, două școli de moașe, două aziluri, precum și stațiunea balneară de la Slănicul Moldovei. Podoabă a orașului de altă dată, podoabă a Iașului de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului. Soclul unor asemenea pinteni (Dealul Velnița, Lăgăria, Zagavia, Mohoreni) este format din argile și marne sarmatice, cu intercalații de gresii și microconglomerate, exploatate în cariere de locuitorii din satele apropiate (P. Stefan, 1989). Spre sud, la nivelul acestor orizonturi de prundișuri, apar terasele superioare ale Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Curții Domnești, știam că au fost și spânzurători în preajma acestora, dar despre temnița domnească habar nu aveam. - Uite că ai aflat acum. Dar să mergem mai departe și să vorbim despre alte danii. Una, care o să te mire, este o velniță. Aceasta a fost făcută de Gheorghe Duca voievod la 4 august 1670 (7178): „Io Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vorbim despre alte danii. Una, care o să te mire, este o velniță. Aceasta a fost făcută de Gheorghe Duca voievod la 4 august 1670 (7178): „Io Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pe alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze.” Măi să fie! Sfințiile lor ședeau cu velnița după gard și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pe alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze.” Măi să fie! Sfințiile lor ședeau cu velnița după gard și nu știau de binefacerile ei până n-a venit voievodul să-i facă stăpâni deplini... - Stiau foarte bine cuvioșiile lor ce vecini au...să-i lăsăm însă pre cucerniciile lor să facă și pe placul diavolului și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
colo, la șapte sate, câte un batran preot nonagenar sau câte un dascăl uitat de lume mai ținea aprinsă, palida lumânare a creștinismului și a speranței... În apropiere de Florii, armata rusească, complet dezorganizata, cu soldați mai mult beți de la “velnița lui Rudch de la Rădăuți, au năvălit peste satele din jur, prădând cu sălbăticie tot ce le ieșea în cale: căi, vaci, porci, oi, si toate câte se mai puteau lua, lăsând în urma lor doar lacrimi, iar cuvântul ,,davai !, davai!” era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
în căsătorie pe o cântăreață germană dela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbrăveni pe o nepoată a sa, domnișoară, spre a-i ține de urât. Nepoata, o fire zvăpăiată, se îndrăgi nebunește de un țăran, chelar al velnițelor din Dumbrăveni, care era de o rară frumusețe [...]. Nemțoaica fură dela mătușa sa, Bălușoaia, suma de 300 de galbeni și se înțelese cu frumosul flăcău ca să fugă împreună. Cum dânsa cunoștea bine călăria, într-o zi foarte de dimineață a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
activită��îi miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competența însărcinată cu punerea în valoare a resurselor minerale aflate în proprietatea publică a statului, și orașul Slanic-Moldova, județul Bacău, în calitate de administrator, în zăcământul de gresie Velnița din orașul Slanic-Moldova, județul Bacău, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. Articolul 3 Licență de dare în
HOTĂRÂRE nr. 1.071 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea unei licenţe de dare în administrare a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi oraşul Slanic-Moldova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144742_a_146071]
-
specii de conifere și de foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri, peri și cireși altoiți din care n-a mai rămas nimic. în acest parc se găsește și o scenă pe care din timp în timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
captare a apei din comuna Hudești. Clin (La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o cârciumă, având vânzător pe Calistru Dobreanu. Ezuț (La Iezuț) îteren arabil în partea de sud a satului Baranca, unde a existat un mic iaz. Fântâna Doamnei-fântână cu izvoare puternice, situată lângă șoseaua Hudești-Alba, nu departe de locul numit La Velniță. Este cu cea mai pură apă de pe teritoriul comunei Hudești. Numele îi vine de la doamna lui Ieremia Movilă care o perioadă de timp a avut în proprietate moșia Hudeștii-Mari. Ideea este susținută și de academicianul Iorgu Iordan în lucrarea Toponimia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]