143 matches
-
("în venețiana de la Tana") este un canal din Veneția în sestiere Castello. Numele canalului vine de la numele unui oraș aflat la vărsarea râului Don, de unde provenea cânepă utilizată pentru producerea frânghiilor în atelierele "Tana", marele atelier de corzi. Tana avea monopolul asupra
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]
-
luminează "coridori de sora" au fost recuperate de la vechile ateliere din secolul al XlV-lea. Funcționalitatea clădirii a fost îmbunătățită în timpul reconstrucției, datorită dezvoltării sale în lungime pentru a îndeplini cerințele pentru a lucra cele mai lungi frânghii posibile. Tradiția venețiana prevedea că frânghiile vaselor să fie compuse din exact 1.098 de fire de cânepă răsucite. Încă de la fondarea să "Tana" a fost concepută că un corp autonom și detașata de restul arsenalului cu care fusese legată abia în 1779
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]
-
("în venețiană: rio de le Toresele; "canalul turnulețelor") este un canal din Veneția în sestiere Dorsoduro. Pe lunga sa porțiune sudică, el este uneori numit Rio Piccolo del Legname și pe porțiunea nordică, paralelă cu Canal Grande, Rio Pietre Bianche ("în venețiană
Rio delle Torreselle () [Corola-website/Science/333544_a_334873]
-
venețiană: rio de le Toresele; "canalul turnulețelor") este un canal din Veneția în sestiere Dorsoduro. Pe lunga sa porțiune sudică, el este uneori numit Rio Piccolo del Legname și pe porțiunea nordică, paralelă cu Canal Grande, Rio Pietre Bianche ("în venețiană Rio delle Piere Bianche). Un vechi palat cu un turn, în prezent distrus, se numea "dalla Torresella", ceea ce s-a transformat apoi în dalle Torreselle, poreclă a ramurii familiei "Venier", care i-a fost proprietară. Acest palat avea o fațadă
Rio delle Torreselle () [Corola-website/Science/333544_a_334873]
-
de la mijlocul secolului al XVIII-lea spațiul dintre cele două coloane a fost destinat să devină locul execuțiilor capitale, astfel încât persistă încă în rândul populației locale superstiția de a nu trece prin spațiul liber dintre coloane. De aici derivă expresia venețiana: "Te fasso vedar mi, che oră che xe" (O să-ți arăt eu ce oră este), derivată din faptul că cei condamnați la moarte, cu spatele la bazinul Sân Marco, ultimul lucru pe care-l vedeau fiind turnul cu ceas. Spațiul dintre cele
Coloanele sfinților Marcu și Teodor () [Corola-website/Science/333564_a_334893]
-
Marco, în sestiere Sân Marco, între piazzetta omonima și molo di Palazzo Ducale, lângă Bazilica Sân Marco. Caracterizat printr-un stil inspirat de arhitectură și bizantina și de cea orientala ca urmare a intenselor relații comerciale și culturale dintre Republică Venețiana și alte țări europene, el este de o frumusețe bazată pe un paradox estetic inteligent și fizic, legat de faptul ca masa grea a corpului principal este susținut de coloane zvelte incrustate. Interiorul, acum parțial privat de operel care-l
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
este o insulă artificială în Laguna Venețiana din nordul Italiei. Ea adăpostește o zonă rezidențială modernă. Insula a fost amenajată în anii 1960 prin asanarea unor ghioluri pre-existente și este, prin urmare, ca și alte sacca, o insulă artificială. Ea găzduiește un cartier popular de construcție relativ
Sacca Fisola () [Corola-website/Science/333217_a_334546]
-
Sân Giorgio Maggiore este o insulă în Laguna Venețiana din nordul Italiei, situată la est de Giudecca și la sud de grupul de insule principale. Insula este înconjurată de "Canale della Grazia", "Canale della Giudecca", "Bazinul Sân Marco", "Canale di Sân Marco" și sudul lagunei. Ea face parte din
Insula San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333350_a_334679]
-
italiană din familia Forti. Proiectul complexului impunător a fost încredințat arhitectului Ernst Wullekopf, care a realizat unul dintre cele mai mari exemple de arhitectură neogotică aplicată unei clădiri industriale. Clădirea surprinde prin proporțiile sale neobișnuite în comparație cu cele ale arhitecturii tradiționale venețiene prezente pe ambele părți ale Canalului Giudecca. Ideea originală de a înființa o moară în Laguna Venețiană i-a aparținut lui Giovanni Stucky pe la mijlocul secolului al XIX-lea după ce a studiat modul de funcționare al mai multor mori din țări
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
și fotografice legate de viața lui De Maria și de evenimentele petrecute în această casă. Exemplu de arhitectură neogotică din prima decadă a secolului al XX-lea, Casa dei Tre Oci este rezultatul mai multor tendințe arhitectonice, de la cele tradiționale venețiene la cele avangardiste ale secolului al XX-lea. Clădirea are trei etaje, dar trebuie subliniată importanța primului etaj, cu trei enormi "oci" (termenul venețian pentru "ochi"), ferestre mari sub formă ogivală cu vedere la Canalul Giudecca și la Bazinul San
Casa dei Tre Oci () [Corola-website/Science/333374_a_334703]
-
(numită uneori Tresse sau Batteria ) este o mică insulă (5.226 m² sau 5.257 m²) în Laguna Venețiana din nordul Italiei. Ea este situată pe canalul Vittorio Emanuele, imediat la vest de Tronchetto. A fost una dintre cele opt insule fortificate care, încă din perioada Republicii Venețiene, iar apoi sub administrațiile franceză, austriacă și italiană, au avut sarcina
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
degli Schiavoni și cu vedere la Bazinul Sân Marco. Ea se învecinează cu mai multe clădiri datând din secolele al XIV-lea și al XV-lea. Clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de către Dandolo, o familie venețiana nobilă. În secolul al XVI-lea, clădirea a fost împărțită în trei secțiuni pentru diferiții membri ai familiei. Edificul bogat decorat, care are din exterior aspectul unei singure unități, a fost apoi locul în care s-au organizat întruniri sociale
Palatul Dandolo () [Corola-website/Science/333421_a_334750]
-
(cca. 1525, Păros, insulele Ciclade, Republica Venețiana - 7 decembrie 1583) a fost soția legitimă a sultanului Selim al II-lea. A fost mama sultanului Murad III și a deținut titlul de Valide Sultan timp de nouă ani (din 1574 până în 1583). Sunt destul de clare poveștile ei dinaintea
Nurbanu Sultan () [Corola-website/Science/332444_a_333773]
-
Olivia , iar din altele Rachel a fost fiica lui Nicolo Venier și Violență Baffo . Viața ei este puțin neclară în această perioadă și nu se știu prea multe . Legături de familie Multe surse spun că Safiye Sultan , tot de origine venețiana ,întâmplător sau nu favorită fiului său ,Murad, este chiar o descendentă a familiei Venier Baffo.Unele surse spun că aceasta nu a fost pe deplin mulțumită și pe vremea când a fost Valide Sultan a încercat să schimbe concubină fiului
Nurbanu Sultan () [Corola-website/Science/332444_a_333773]
-
la Mestre, cu Carnival Street Show, o defilare de costume și măști pe străzile orașului de la porțile Veneției. Seară, întreaga audiență se întoarce în oraș cu Arsenal Carnival Experience, un mare party musical, cu dans până după miezul nopții. Sărbătoarea venețiana pe apă Duminică, toată lumea așteaptă cu sufletul la gură Îngerul Carnavalului. Piața Sân Marco va fi animată de culori și defilări tradiționale. La ora 12 fix, va fi Zborul Îngerului, interpretat de Claudia Marchiori, tânăra Mărie învingătoare a concursului de
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
decis să construiască o nouă capitala și a ales locul unde se află astăzi orașul Semendria. Semendria, unde nu se aflase anterior nicio așezare umană, a fost ales din mai multe motive. În 1428, în timpul războiului Imperiului Otoman cu Republică Venețiana, ungurii și turcii au fost de acord să-l recunoască pe Branković în calitate de conducător independent al Șerbiei, transformând astfel Despotatul Șerbiei într-un stat tampon. Un tratat a stabilit, de asemenea, suzeranitatea otomană asupra Șerbiei, ce a rămas în continuare
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
ele: Fedra, Araminta, Orlando, Hedda Gabler, Medeea, Marchiza de Merteuil, Blanche Dubois... Și mă însoțesc, de asemenea, toate personajele pe care le-am îndrăgit și le-am aplaudat ca spectatoare. Și, astfel, eu aparțin lumii întregi. Sunt grecoaică, africană, siriancă, venețiană, rusoaică, braziliancă, iraniancă, romană, japoneză, marsilieză, newyorkeză, filipineză, argentiniancă, norvegiancă, coreeancă, nemțoaică, austriacă, englezoaică, într-adevăr lumea întreagă. Adevărata globalizare asta este. În 1964, cu ocazia acestei Zile a teatrului, Laurence Olivier anunța că, după mai mult de un secol
Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105667_a_106959]
-
tinerețe, și să descopăr lucrările celor 20 de graficieni cu care am alcătuit actuala expoziție. De atunci s-a schimbat directorul și o parte din muzeografi, dar dorința mea de a readuce în memorie extraordinarul eveniment din 1972, la Bienala venețiană, nu a murit. A zăcut mocnit până anul trecut, când am descins la Galați și, împreună cu actualul manager și cu muzeograful din 1975, pictorul Gh.Andreescu, am pus la cale restaurarea celor 20 de panouri rămase în patrimoniul Muzeului amintit
Magdalena Popa Buluc în dialog cu criticul și istoricul de artă Ruxandra Garofeanu: „Pentru a atinge perfecțiunea îți trebuie modele și un har aparte” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105674_a_106966]