495 matches
-
e atât de nou și de străin prin originalitatea sa încît la întîia vedere nu cere numai s-avem minte sănătoasă, dar să ne și deprindem cu acest lucru nou; se cere deci oarecare cultură în specialitatea acelui lucru. Dar venerarea celor rele, false, stupide sau absurde chiar nu are nici o scuză; prin asta se dovedește în mod irevocabil că ești un dobitoc și că vei rămânea dobitoc pân-la sfârșitul vieții, pentru că mintea nu se 'nvață, ci se moștenește de la mama
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebuit rupt între 740 și 843 "criza iconoclasmului". Sîntem îndatorați pentru satisfacțiile noastre vizuale bizantinilor care la sinodul Niceea II (787), considerînd icoana drept moneda de schimb a "întrupării adevărate și neiluzorii a Cuvîntului lui Dumnezeu", au decretat deținerea și venerarea icoanelor ca fiind o dogmă a credinței. Decizie miraculoasă care nu a venit de la sine. "Civilizația imaginii" ni se pare naturală; ea a cucerit planeta. Fie că îl deplîngem sau că îl ridicăm în slăvi, Hollywood-ul ar fi trebuit să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
inversiune? Probabil că trebuie, n-aș spune să le explicăm una prin cealaltă, ci să gîndim împreună desacralizarea scrierii și deprecierea istoriei, adică întocmai consacrarea vocii și resacralizarea naturii. Reintrarea în grație a panteismului și a mitologiilor păgîne ale cosmosului venerarea reînnoită a zeiței Gaia, mama noastră universală, prin noile omagii aduse Pămîntului și dispozitivul informatic al culturii de ecran, intuitivă și senzorialo-motrice. Marea Ființă nu mai este Omenirea, ci Planta, bulă divinizată, totum fetișizat, subiect de drept comun ("la grande
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
oamenilor primordiali (mura-mura) transmigrase, ca principiu, în oamenii actuali. Popoarele arunta, warramunga și wotjobaluk din Australia identificau chiar și o epocă fabuloasă originară - alcheringa. Așadar, logica gândirii umane ne arată clar cum, de la ideea de origine comună și de la necesitatea venerării acestei origini, s-a ajuns la noțiunea de totem, apoi la cea de strămoș sau strămoși comuni și, ulterior, la concepția reîncarnării și a transmigrației principiului transcendent sau sfânt, din “părinți” în descendenți. Logica ne conduce și la faptul apariției
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unor ritualuri prin care membrii unui popor pot să-și recapete calitățile strămoșilor, și anume consumarea unor componente organice - sângele, placenta, considerate ca depozitare ale sufletului. În consecință, practicile de tip canibal ar fi la origine o derivată directă a venerării părintelui originar. Treptat, odată cu “șlefuirea” diverselor obiceiuri, devenite tradiție, ca rezultat al “rafinării” concepțiilor, s-a ajuns la ideea unui strămoș dincolo de realitatea spațio-temporală obișnuită - locuitor al planului divin. De fapt, omenirea a început să-l intuiască pe Tatăl Absolut
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vedea un actor lăudat, poate fi urmată de percepția dezagreabilă a afișului în care se anunță că nu mai sunt bilete la piesa unde are rolul principal, dar și de emoția întâlnirii sale neașteptate pe stradă. La fel, și sentimentul venerării aceleiași persoane se traduce nu numai prin vizionarea de spectacole, ci și prin organizarea de interviuri, de sărbătoriri, scrierea unor scrisori ș.a.m.d. Afectele dinamice, motorul principal al activităților noastre, sunt tocmai sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă diferă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să ia puterea, cu aceeași senină ignoranță. Pe de o parte Atena și Roma, pe de alta - Ierusalimul și Bizanțul. Pericle versus Constantin, Aristotel contra Tertulian, democrația agorei în competiție cu statul totalitar creștin, idealul păgân al palestrei spulberat în numele venerării unei răstigniri. Două lumi, două idealuri, două universuri, două moduri de a gândi. Falii se tot adâncesc în societate. Marc Aureliu și Diogene din Oenanda reprezintă posturile avansate ale unei epoci care se scufundă... Noua gândire se caută dar încă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
caracterul nedrept al tuturor războaielor, minciuna, educația copiilor, alchimia, etc. - Erasmus transmite o etică, o morală, o înțelepciune, o filosofie. Evident, chestiunea religioasă este și ea tratată. Și încă cum! Gânditorul din Rotterdam lasă frâu liber anticlericalismului său și critică venerarea moaștelor, practica postului sau a pelerinajului, cultul sfinților și al Fecioarei, spovedania și indulgențele, pe călugări îi găsește corupți, îmbuibați, lacomi. Idealurile de sărăcie, castitate și supunere? Tot atâtea constrângeri care generează rele: parazitism social, vicii contrare naturii și servitute
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reflecta o practică mult mai veche. Inocularea era o metodă frecvent folosită, Într-o formă sau alta cu mult timp Înainte de dezvoltarea medicinii moderne. În India, ea era efectuată de către experți ai ritualurilor și se integra perfect În ceremonialul de venerare a zeiței Sithala. În alte societăți, contextul cultural al acestei practici era, fără Îndoială, diferit, Însă procedurile În sine erau incredibil de asemănătoare. Descoperirea de către Jenner a vaccinului contra variolei, pe baza probelor prelevate de la vaci, nu reprezenta, așadar, o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a-și menține independența și Încrederea În sine pînă cînd sînt pregătite să fie cu un partener. La origini, cuvîntul “virgină” Însemna “o femeie care se cunoaște”. Sexualitatea sănătoasă Începe la o femeie de timpuriu prin cunoașterea propriului trup, prin venerarea lui, prin devenirea unei specialiste În a-i oferi plăcere, prin Îngrijirea lui ca pe ceva sfînt care poate Într-o zi va purta un copil și prin dezvoltarea unei atenții deosebite pentru evitarea oricărei profanări. Ca tînără femeie a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
spre adevăr. ...Cum Legea ce ne-a fost transmisă prin Moise dă naștere formei adevărului și aceasta este sfântă; sfânt într-adevăr este adevărul, adică Cristos, sau taina sa. Însă [Iulian] ne acuză că nu considerăm superioară și mai bună venerarea care are loc în umbre și figuri față de cea adevărată care are loc în spirit” (IX, 969 BC). Încă o dată, ca în cazul lui Celsus și Origen (cf. aici în vol. I, pp. ???-???), două modele de religie se confruntă și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
contradicțiilor dintre anatematisme și scrierile precedente ale lui Chiril, în special scrisoarea adresată călugărilor din Egipt și epistola pascală nr. 17, unde Chiril folosise expresii de tipul celor pe care acum le condamna (de exemplu, symproskineô, pentru a indica atât venerarea omului cât și a divinității în Cristos); și îi reproșa imprecizia și ambiguitățile de limbaj. La Anastasie Sinaitul (Hodegos 22) s-a păstrat totodată un lung fragment al lui Andrei în care îl combate pe Chiril (posterioară confutațiunii celor douăsprezece
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
spre adevăr. [...] Cum Legea ce ne-a fost transmisă prin Moise dă naștere formei adevărului, este și ea sfîntă; cu adevărat sfînt este adevărul, adică Cristos, sau taina sa. însă [Iulian] ne acuză că nu considerăm superioară și mai bună venerarea care are loc în umbre și figuri față de cea adevărată, care are loc în spirit” (IX, 969 BC). încă o dată, ca în cazul lui Celsus și Origen (cf. vol. I, pp. 321-325), două modele de religie se confruntă și, cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
contradicțiilor dintre anatematisme și scrierile precedente ale lui Chiril, în special scrisoarea adresată călugărilor din Egipt și epistola pascală nr. 17, unde Chiril folosise expresii de tipul celor pe care acum le condamna (de exemplu, symproskineô, pentru a indica atît venerarea omului, cît și a divinității în Cristos), și îi reproșa imprecizia și ambiguitățile limbajului. La Anastasie Sinaitul (Hodegos 22) s-a păstrat un lung fragment al lui Andrei contra lui Chiril (posterior confutației celor douăsprezece capitole, scrisă de Teodoret), în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care o au Tertulian, Irineu și Hipolit. Cât despre mitul Anticristului, el este abordat dintr‑un unghi complet diferit de cel al lucrării noastre. Este vorba de „Anticristul ca restitutor iudeu, care promite să refacă cetatea palestiniană în ruine”. „Problema venerării Țării Sfinte, scrie Heid, va constitui axa principală și punctul de referință constant: ce anume au în comun Ierusalimul și Iudeea cu eshatologia creștină primară? Sunt ele colaterale acesteia sau esențiale? Iată de ce în subtitlu este sugerată o controversă care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
poate fi depășită fără urmări grave. Termenul ΦΞ∃∀Φ:∀ trebuie înțeles ca „tot ce poate fi venerat (ΦΞ∃∀Φ2∀4), inclusiv tradițiile familiei, ale statului etc., care, în mentalitatea celor din vechime, se aflau sub protecția zeilor și făceau obiectul venerării”. „Omul nelegiuirii” se va așeza în templu și se va autoproclama Dumnezeu. Autorul epistolei oferă astfel o primă explicație, ingenioasă și plauzibilă, referitoare la întârzierea parusiei: înaintea Mântuitorului trebuie să vină „omul nelegiuirii”, „fiul pierzării”. Atunci însă, care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
autor. 38. Merită să cităm măcar cele două „porunci pitagoreice” cuprinse în primele cinci versuri. Prima (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2, p. 63) recomandă păstrarea practicilor de cult, așa cum a rânduit „legea” (nescrisă?). Era vorba despre o străveche rânduială de venerare a zeilor. Se numea athanátous theous tima (aqanavtou" qeou" tíma) și avea valoarea unui cod al tradiției strămoșești care era, foarte probabil, alcătuit dint-un set de datini strămoșești învestite cu autoritatea dreptului natural. Expresia nómo hos diakeitai (nómw w”" diakeitai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să le cultive. Aceia dintre prietenii săi care au fost slujitori ai protestantismului au recunoscut că o modelare a personalității orientată în mod consecvent spre autoperfecționare și spre slujirea celorlalți a reprezentat în ochii lui Kant singura formă autentică de venerare a lui Dumnezeu. Religiozitatea lui a fost, în acest sens, una pur practică. O religiozitate a faptei, a efortului permanent de afirmare a convingerilor prin acțiune, care apărea pe atunci și ni se înfățișează și astăzi drept opusul unei religiozități
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
erezie și obținuse izgonirea profetului, Magul, observând răspândirea tot mai mare a învățăturii lui Zamolxe și întrevăzând repede că o poate folosi ca să-și întărească autoritatea, pune să se cioplească o statuie a acestuia, o așază în templu și organizează venerarea ei. Din peștera unde viețuise și dobândise, asemenea mușchiului jilav, sălbăticiunilor, ploii și vântului, indiferența naturii, profetul revine printre oameni. Aflând că ei se închină unui idol cu chipul său, pătrunde în templu și sfărâmă statuia. Indignați de sacrilegiu, credincioșii
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
la ea cu acea duioșie mucalită cu care mă gândesc uneori la iubitele din școala generală. Dar numai o țară netrebnică, bolnavă, degenerată poate fi iubită cu pasiune” (Tentația mizantropiei, 2000). Din asidua frecventare a ideii creștine ruse, paralel cu venerarea profund simpatetică a ceea ce Emil Cioran numea „la pensée réactionnaire”, câștigă profunzimea reflecției, dar pierde simțul proporțiilor și nuanțelor; câștigă partea sobră, conservatoare, antifrivolă și profund constructivă a persoanei culturale, dar pierde omul rațional, tolerant, absolutist numai în relativizare; câștigă
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
Chiar în timpul când noi așteptam să ridicăm ancora din Havana, în Japonia, bătrânul așezat în scaun de catifea dădea atunci pe neașteptate un edict prin care nu numai misionarii, ci și credincioșii japonezi erau alungați din țară și prin care venerarea credinței creștine era oprită pretutindeni în Japonia. Eu și solii nu știam nimic. Neștiutori, ne pregăteam să plecăm în Spania urmând din toată inima un vis. Dar n-a fost decât un castel de nisip. Mai scria că o dată edictul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti că nu trebuia să vorbească despre acest lucru acum. — Domeniul nostru nu mai are trebuință de Velasco. Edo a oprit venerarea credinței creștine pe tot cuprinsul Japoniei. Stăpânul nu mai îngăduie nici el celor care răspândesc învățăturile creștine să intre pe domeniul său. Dintre aceștia face parte și Velasco. Samuraiul simți cum îi apăreau pe frunte broboane de sudoare. Simți, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rămân și pot dispărea oricând - la fel și oamenii, după cum vom vedea În curând. Vreau doar să mai adaug că, deși am fost crescută În spirit budist În copilărie, era varianta chinezească de budism, care e un amestec din toate: venerarea strămoșilor, credința În spirite, destin nefast - toate lucruri Înfricoșătoare. Și nu varianta birmaneză, cea care nu are dorințe. Cu tipul nostru de budism, ne doream totul - bogății, faimă, șansă la jocurile de noroc, mulți fii, multe mâncăruri cu ingrediente rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
oarecum stânjenit în fața anumitor forme de manifestare a sacrului, neputând crede că acesta s-ar putea manifesta, pentru unele ființe omenești, în pietre ori în arbori. Or, așa cum vom vedea în cele ce urmează, nu este nicidecum vorba de o venerare a pietrei sau a copacului în ele însele. Piatra sacră, arborele sacru nu sânt adorate ca atare, ci pentru că sânt niște hierofanii, pentru că "arată" ceva care nu mai este piatră și nici arbore, ci sacru, ganz andere. S-a arătat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
frați. Pentru ce ar feri Dumnezeu Granada de pericolele care o amenință când, în viața locuitorilor acestui oraș, s-au reinstalat moravurile din epoca ignoranței, obiceiurile de dinainte de islam, precum bocetele funebre, trufia rasei, practicarea ghicitului, credința în semne prevestitoare, venerarea moaștelor, folosirea, unii față de alții, a cuvintelor de laudă sau de injurie și a poreclelor împotriva cărora Cel-de-Sus ne-a prevenit atât de limpede? Tata îmi aruncă o privire complice, fără a întrerupe totuși predica și fără măcar a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]