730 matches
-
succes. Eugeniștii au realizat, de asemenea, cea mai cuprinzătoare lege dinainte de 1945 referitoare la responsabilitatea și autoritatea statului În domeniul sănătății publice. Legea Moldovan din 1930 prevedea o varietate de măsuri, Începând de la pregătirea doctorilor, Îngrijirea copiilor și controlul bolilor venerice, până la igiena industrială și strângerea de fonduri pe plan local pentru sănătatea publică. Totuși, cum eugeniștii din România se pronunțau, În general, Împotriva sterilizării ca mijloc de generare a Îmbunătățirilor eugenice, această lege nu a inclus astfel de măsuri. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sa eugenistă mai largă 20. Interesul de mai târziu al lui Moldovan pentru unele „epidemii sociale” specifice datează din această perioadă. El a observat răspândirea sifilisului În proporții epidemice În zonele rurale, un mediu neobișnuit de propagare a unei afecțiuni venerice ce părea specifică orașelor mari, cu promiscuitatea lor recunoscută 21. Din perspectiva lui Moldovan, care observase deja această problemă pe front, fenomenul se explica prin recrutarea În masă pentru serviciul militar și participarea multor țărani la război. Prostituția a devenit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
figură importantă În Astra și un specialist de renume În probleme de sănătate mintală. Printre studenții care au ajuns colaboratori ai lui Iuliu Moldovan la Institutul de Igienă Socială se număra și Aurel Voina, un specialist de renume În boli venerice și problema prostituției, care s-a alăturat Gărzii de Fier și a devenit activ În regimul legionar, În 1940. Sabin Manuilă, care a devenit mai târziu cel mai cunoscut demograf al României, era și el unul dintre discipolii lui Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
schimbare socială. Practic, toate țările din Europa de Vest au Încurajat dezvoltarea propriilor societăți eugenice, de la Franța, Anglia și Italia până la Germania și Finlanda 4. Eugeniștii din Europa de Vest susțineau că secolul al XIX-lea produsese o serie de epidemii cronice, de la boli venerice infecțioase - În special sifilis - până la afecțiuni psihice, cum ar fi isteria. Părea că nu există nici un motiv identificabil pentru creșterea extrem de rapidă a criminalității În marile orașe, În afara unei maladii sociale generale 5. Adepții ideilor eugeniste interpretau această situație ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare expunere la riscul afecțiunilor sociale disgenice, precum bolile venerice, alcoolismul și tuberculoza. Mișcarea eugenistă din Europa Occidentală deja reliefase faptul că munca În mediul industrial urban transformă familiile sănătoase În familii disfuncționale, punând În pericol sănătătea generațiilor viitoare. O astfel de analiză pesimistă nu oferea nici o soluție viabilă, În afara
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și școlile rurale. Calendarele ofereau explicații pentru câteva noțiuni de bază legate de igiena personală și publică și, În câteva ocazii, au inclus chiar și prezentări simplificate ale pericolelor la care generațiile viitoare erau expuse, din cauza alcoolismului și a bolilor venerice 52. Calendarele erau saturate de articole care elogiau „mamele bune” și le condamnau pe cele „rele” În termeni ce conotau nu doar aspectele morale legate de instinctele de Îngrijire ale femeilor, ci și identitatea lor biologică 53. Astfel de surse
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de curs, erau introduse noțiuni despre mediul natural și social, cum ar fi aspecte legate de igienă publică implicate În săparea fântânilor, curățenia spațiilor publice și igiena personală, dar și descrieri ale naturii patologice și efectelor disgenice ale alcoolismului, bolilor venerice și tuberculozei. Instructorii școlilor descriau alcoolismul și bolile venerice ca fiind cele mai serioase plăgi sociale și cele mai mari pericole pentru sănătatea bărbaților 62. Învățătorii satelor aveau un rol important În elaborarea programei școlare, Însă, În final, medicii erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
social, cum ar fi aspecte legate de igienă publică implicate În săparea fântânilor, curățenia spațiilor publice și igiena personală, dar și descrieri ale naturii patologice și efectelor disgenice ale alcoolismului, bolilor venerice și tuberculozei. Instructorii școlilor descriau alcoolismul și bolile venerice ca fiind cele mai serioase plăgi sociale și cele mai mari pericole pentru sănătatea bărbaților 62. Învățătorii satelor aveau un rol important În elaborarea programei școlare, Însă, În final, medicii erau responsabili de predarea celor mai importante noțiuni de igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asemenea, ele trebuiau să dobândească o mai bună cunoaștere științifică a rolurilor lor de mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau câteva informații elementare despre bolile sociale (precum alcoolismul, tuberculoza, bolile venerice și prostituția), afecțiunile epidemice și igiena individuală 73. Un raport al Subsecției Femenine Biopolitice descrie programa uneia dintre școlile țărănești pentru femei astfel: Gospodărie - gătitul pentru fiecare zi a săptâminii; cusutul la masină, cusutul șorțurilor și hainelor pentru copii; ...vopsitul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
controla stabilimentele industriale; de a supraveghea igiena produselor din industria alimentară și În piețele publice; de a inspecta locurile publice În care se servesc mâncăruri si băuturi și de a aplica standardele de igienă; de a supraveghea lupta Împotriva bolilor venerice...; de a lua măsuri Împotriva oricăror probleme de igienă și sănătate publică; de a controla și supraveghea igiena școlară 92. Eugenia nu este menționată explicit nicăieri În lege, Însă „lupta Împotriva bolilor venerice” și „probleme de sănătate publică” sunt, de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
igienă; de a supraveghea lupta Împotriva bolilor venerice...; de a lua măsuri Împotriva oricăror probleme de igienă și sănătate publică; de a controla și supraveghea igiena școlară 92. Eugenia nu este menționată explicit nicăieri În lege, Însă „lupta Împotriva bolilor venerice” și „probleme de sănătate publică” sunt, de fapt, noțiuni suficient de vagi Încât să poată Încorpora măsurile eugenice 93. Legea mai descrie, de asemenea, În detaliu tipurile de cursuri pe care acești doctori trebuiau să le urmeze pentru a se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceea, preocuparea pentru controlul reproducerii constituie subtextul tuturor măsurilor specifice adoptate, oricât de diferite ar putea părea la o primă examinare. Astfel de măsuri Își propuneau să ofere soluții la câteva probleme particulare, considerate de maximă importanță: mortalitatea infantilă, bolile venerice, alcoolismul, tuberculoza și vaccinarea Împotriva epidemiilor. Scopul eugeniștilor era să schimbe atitudinea statului față de aceste probleme considerate marginale și să obțină chiar transformarea lor În priorități. Eugeniștii nu au reușit să determine o creștere semnificativă a bugetului alocat de guvern
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ușurință și altor probleme de sănătate ce au apărut tot atunci pe scară largă. Sifilisul, de exemplu, nu fusese considerat o problemă semnificativă În România Înainte 1914. La sfârșitul războiului Însă, numărul celor infectați de sifilis și de alte boli venerice atinsese dimensiunile unor veritabile epidemii. Adoptarea În 1910 a Legii Cantacuzino, după numele promotorului ei, a reprezentat un pas important către crearea unei rețele instituționale În domeniul sănătății publice, susținută de stat. Legea oferea prima definiție elaborată a responsabilităților și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de educație, prerogativele și responsabilitățile tuturor angajaților de sub jurisdicția ministerului erau minuțios detaliate În Legea Moldovan și, În același timp, ministerului i se atribuiau noi responsabilități și prerogative. În particular, legea prezenta În detaliu noi metode de combatere a bolilor venerice, În special a sifilisului 28. Conform noilor reglementări, monitorizarea apariției bolilor venerice și Încercarea de a le Împiedica răspândirea nu erau atribuții ale poliției, ci ale personalului medical, care era responsabil pentru administrarea tratamentului obligatoriu, În mod gratuit pentru cei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
detaliate În Legea Moldovan și, În același timp, ministerului i se atribuiau noi responsabilități și prerogative. În particular, legea prezenta În detaliu noi metode de combatere a bolilor venerice, În special a sifilisului 28. Conform noilor reglementări, monitorizarea apariției bolilor venerice și Încercarea de a le Împiedica răspândirea nu erau atribuții ale poliției, ci ale personalului medical, care era responsabil pentru administrarea tratamentului obligatoriu, În mod gratuit pentru cei ce nu și-l puteau permite. Moldovan și alți medici implicați În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
hiper-modernă, inaplicabilă, o fantezie (s.n.)”38. Chiar dacă unele dintre prevederile legislației au fost modificate, În mod semnificativ cele referitoare la descentralizarea sistemului de sănătate publică, multe din programele care Încurajau asumarea unei mai mari responsabilități individuale față de prevenirea transmiterii bolilor venerice, precum și măsurile de asistență socială pentru mamele sărace au fost menținute. Chiar și cei care nu recunoșteau deschis importanța contribuției lui Moldovan la definirea principiilor generale ale politicilor din domeniul sănătății publice au folosit adesea canalele create de Legea Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătate publică din România, fără nici o referință la Moldovan, deși menționând Legea din 1930. Autorii elogiază orientarea către medicină preventivă ce avusese loc În deceniul anterior și prioritatea pe care programele de sănătate publică o acordau tratării și prevenirii bolilor venerice și Îngrijirii copiilor. Recomandările autorilor articolului enciclopedic susțineau necesitatea de a crește numărul medicilor ce lucrau la sate și de a crea un corp specializat de specialiști sanitari care să supravegheze implementarea cu succes a programelor cu o dimensiune mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
le promoveze timp de mai mult de un deceniu. Controlul reproducerii: alegerile conjugaletc "Controlul reproducerii \: alegerile conjugale" Măsurile eugenice care aveau ca scop controlul sănătății publice nu s-au limitat la programe de prevenire a recurenței epidemiilor, a răspândirii bolilor venerice și a creșterii incidenței maladiilor sociale, printre care tuberculoza și alcoolismul. O altă problemă importantă era creșterea populației. Eugeniștii au fost atenți la diferite aspecte ale acestei probleme, luând În calcul atât rata natalității, cât și cea a mortalității infantile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ia În căsătorie femei ce nu erau de etnie română, ca o garanție a reproducerii „capitalului biologic sănătos”. Un alt articol din Codul Penal din 1936 (nr. 377) interzicea căsătoria unei persoane sănătoase cu cineva care suferea de o boală venerică sau de orice altă afecțiune epidemică. Nerespectarea acestei interdicții atrăgea o pedeapsă cu Închisoarea de unu până la trei ani și o amendă cuprinsă Între 2 000 și 5 000 de lei (o sumă considerabilă la acel moment)47. Constituia infracțiune
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
000 de lei (o sumă considerabilă la acel moment)47. Constituia infracțiune În acest caz punerea În pericol a sănătății unei alte ființe umane și a viitorului națiunii. Aceeași pedeapsă li se aplica și persoanelor ce sufereau de o boală venerică, pe care o transmiteau cu bună știință. Este interesant de observat că pedeapsa era În acest caz mai puțin severă, probabil pentru că partenerul vinovat nu Încercase să Întemeieze o relație de lungă durată cu victima 48. Cu alte cuvinte, persoana
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
avantajelor de statut social și putere În cadrul relației maritale de care se bucurau. Cu alte cuvinte, nu pare probabil ca o femeie săracă și sedusă să fi acuzat un bărbat bogat că a infectat-o cu sifilis sau altă boală venerică, În timpul unei relații sexuale Întâmplătoare. Șansele acestei femei de a fi compromisă de proces erau mult mai mari decât ale bărbatului pe care am presupus că l-ar fi putut aduce În fața justiției. În acest caz, femeia trebuia să se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În acest caz, femeia trebuia să se teamă și de posibilitatea de a fi acuzată de prostituție și judecată pentru această infracțiune. În mod similar, În cazul căsătoriei dintre o persoană sănătoasă și o alta care suferea de o boală venerică, șansele ca o victimă să Își ceară drepturile În față justiției erau foarte mici, În cazul În care aceasta era femeie. Ea ar fi avut foarte puțin de câștigat dacă Își dădea În judecată soțul, pentru că, În cazul unui divorț
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
favorabilă. Tribunalele și opinia publică aveau tendința de a fi indulgente cu imoralitățile sexuale ale bărbaților, dar, În același timp, nu tolerau un comportament similar din partea femeilor. De aceea, o femeie care se căsătorea știind că suferă de o boală venerică, avea toate șansele de a fi condamnată la un divorț fără nici o clauză În favoarea ei, să obțină o amendă foarte mare și chiar să fie deținută pentru o perioadă. Legislația descuraja mult mai mult femeile decât bărbații de la efectuarea unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nici o clauză În favoarea ei, să obțină o amendă foarte mare și chiar să fie deținută pentru o perioadă. Legislația descuraja mult mai mult femeile decât bărbații de la efectuarea unei căsătorii, În cazul În care știau că suferă de o boală venerică. Ca efect al acestei legislații, comportamentele publice ale femeilor și libertățile lor individuale erau supuse unui control mai strict decât cele ale bărbaților. Pe lângă legile care Încercau să controleze alegerile maritale, eugeniștii au inițiat și o serie de programe locale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conjugali. Unul dintre acești medici, Aurel Tiniș, a publicat un raport În prestigioasa revistă Ardealul Medical, În care a descris propria inițiativă de introducere a examenelor medicale prenupțiale obligatorii, În domeniul său de practică. Examenele urmăriseră inițial să detecteze bolile venerice, dar treptat se extinseseră și la alte afecțiuni „disgenice”. În opinia autorului, indivizii fuseseră extrem de dornici să Îi urmeze sfatul și Începuseră se dea dovadă de o mai mare responsabilitate eugenică, după ce fuseseră introduse examenele medicale prenupțiale 50. În anii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]