608 matches
-
din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și fără cuibul lui. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei:-Băieți , (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre!Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și fără cuibul lui.... XXIV. TRANDAFIRUL SIRENEI-13
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
merit care putea presupune o ierarhie socială. Cu 1000 ani mai târziu două cetăți surori, Sparta și Atena, se întreceau în spiritul de sacrificiu bazat pe o mare putere fizică și morală a eroilor săi în desele lupte atât cu veneticii cât și fratricide. Eroii erau vârfurile populației disciplinată sever pe principii militare în Atena, respectiv pe principii sportive în Sparta. Disciplina, dreptatea și morala egalității sociale erau baza eticii care era suptă de la sânul mamei de toți pruncii. Luptele începute
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400504083.html [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
Când a trecut ospătarul pe lângă masa lor, Ana i-a făcut semn și l-a abordat, explicându-i evenimentul, indicându-i și despre cine este vorba și unde sunt amplasați. - Lăsați, domnișoarelor, că nu se întâmplă nimic. Or fi niște venetici, nu sunt localnici. Am să-i atenționez pe cei de la paza hotelului în privința lor. Fetele și-au continuat servitul cinei, dar din când în când mai trăgeau cu ochii la cei doi obraznici cum îi numeau ele, care între timp
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390482915.html [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Judecata scurtei veșnicii S-a sfârșit cu veșnicia ce-o doresc omnipotenții Un popor are renume de-și respectă înțelepții Ce contează viitorul când și-au renegat străbunii Și-n prezent ție-ți dictează veneticii și nebunii Nu le pasă dacă țara a ajuns o colonie Pentru ei “patria-mamă” e o vorbă pe hârtie S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare Viitorul le rezervă ani în ocnele de sare Cei ajunși la cârma
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1457535616.html [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
Când la cârma României e o gașcă infantilă N-așteptăm divinitatea să repudiem escrocii Noi le-am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii- Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte - Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte Venetici veniți de-aiurea, luați-vă tot armamentul În umila Românie vi s-a interzis gheșeftul Învățati ce e respectul, învățați să dați cu sapa Plecați, cât avem răbdare, unde-a-nțărcat mutul iapa! Virgil Ciucă București nceput de martie, 2016 Referință Bibliografică
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1457535616.html [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ați dat cu pietre Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1465268572.html [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
lumea mare Vroiam și eu să-ntâlnesc Ușa unor mici altare Dintr-un lemn împărătesc. Dar fiind din fier blindată Abia dacă am intrat Într-o casă decorată De mâna unui prelat. Am crezut că îmi respinge Vizita că-s venetic, Că de-aici oricine fuge Într-un spațiu mult mai mic. I-am spus că deși e mare Locu-acesta, nu mă tem Fiindcă tot ce e sub Soare Stă pe crucea unui lemn. Atunci El cu blânda-i voce M-
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Citește mai mult Lemn și spațiile miciTot umblând prin lumea mareVroiam și eu să-ntâlnescUșa unor mici altareDintr-un lemn împărătesc.Dar fiind din fier blindatăAbia dacă am intratîntr-o casă decoratăDe mâna unui prelat.Am crezut că îmi respingeVizita că-s venetic,Că de-aici oricine fugeîntr-un spațiu mult mai mic.I-am spus că deși e mareLocu-acesta, nu mă temFiindcă tot ce e sub SoareStă pe crucea unui lemn.Atunci El cu blânda-i voceM-a primit, m-a ospătatPromițându-mi
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
care mă leagă prin fibra bucovineană încă din copilărie un sentiment deosebit), părintele Arsenie Papacioc, părintele Iustin Pârvu, părintele Teofil Părăian. - Au existat decalaje sociale, profesionale, care să îți genereze deziluzii? - O întrebare destul de complexă pentru un pui de refugiați. Venetic în țara lui...Copilăria mi-a fost marcată de o anumită marginalizare venită din partea localnicilor. Eram mai săraci, doar niște venituri...Nu mi-a fost ușor... Doar după 1990 aflasem că cei refugiați erau considerați dușmanii Uniunii Sovietice. Dacă mi-
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
din lupte fără răgaz împotriva asupritorilor, din munca nepregetată pentru valorificarea bogățiilor pământului, s-au dăruit cu aurul din adâncimi, pentru rodirea ogoarelor și pășunilor, pentru păstrarea cu sfințenie a credinței străbune, a datinilor, a identității naționale, mereu amenințate de veneticii năvălitori - peste toate s-a așternut uitarea, nepăsarea sau reaua voință, pentru a nu rămâne în continuare pe lista localităților cu trecut istoric. Orașul Zlatna în decursul timpului, până la evenimentele din decembrie, a fost considerat o localitate importantă în Transilvania
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în straie de lumină vin cu Cereștile Mirese la Izvor: aici sunt Soare Lună și Stupină iar sfinții niciodată nu ne mor! voi - venetici învăluiți în bale nu ne cunoașteți zeii - nici otrava: deci nu veniți orbeți - cu toată graba curmați-vă spre noi a voastră cale! prea gingaș sfânt pământu-i din vecie să-ndure pas clocit nemernicie! când zâne s-or desface din
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
crucii. Cum am venit acasă cu gând la re-ntregire Refuz să retrăiesc o nouă amăgire Când am venit în țară ne sufoca teroarea Că marile puteri ne-au injectat tumoarea De cancer, să ajungem un popor fără glie În secret veneticii primesc cetățenie. De s-o trezi poporul feriți-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din flinte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire Vezi căsoaie de nomazi Construiesc, ce nesimțire, Și-n pădurile de
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
își face cărare sigură printr-un spațiu fabulos, în care ... XXIII. URÂRE, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012. La mulți ani, țara frumoasă! Sa imi naști bărbați viteji! Nu primi, la sânul tău, Venetici și să nu-i crezi! La mulți ani, țara de basm! Vezi să nu ajungi de basme! Ți-a rămas doar bărbăția Doinelor și cea din cazne! La mulți ani, țara de dor! Să trăiești și să-nflorești Aici, lângă
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
cel izvor Săne depeni vechi povești: Cu bărbați adevărați, Cu inima românească Ce nu-și vând femeia-mamă, Fiica, sora nu-și rănească! Citește mai mult La mulți ani, țara frumoasă!Să îmi naști bărbați viteji! Nu primi, la sânul tău,Venetici și să nu-i crezi!La mulți ani, țara de basm!Vezi să nu ajungi de basme! Ți-a rămas doar bărbățiaDoinelor și cea din cazne!La mulți ani, țara de dor!Să trăiești și să-nfloreștiAici, lângă cel izvorSăne depeni
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
un moment de respiro, aproape neobservate reglări ale timbrului vocii, completate la repezeală de schițarea unui zâmbet cu subînțeles că n-a terminat: “Știu că ați avut și voi în istoria voastră o atare sfruntare și batjocură, de “vendetă etnică”, venetică !?”, dau din cap și nu mai adaug nimic lăsându-l să-și continue “compoziția”, furat de elocința expunerii sistematizate a ideilor, începuse să roadă “invidia” în mine, să muște “hălci” mari cu “lăcomia nesătulului” care ar fi dorit să nu
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
și pentru partea „tare” adică părțile din utilaj. Este interesant că românii get beget, de regulă, nu sunt preocupați de limba pe care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce este iubirea? Ce este dorul? Ambele sunt
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402588199.html [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
pe care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce este iubirea? Ce este dorul? Ambele sunt substantive. Și atât tot! Dacă adăugăm și substantivul dragoste toate trei ascund semantic un sentiment uman traduse tot printr-o entitate
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402588199.html [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
și valorificat. Simon Ajarescu a compus, “cu gura plină de univers” - o simfonie lirică - în tonalitate majoră. Părea o ființă cosmică, stranie, gata să-și ia zborul spre lumea din care venise. Doar el spusese, nu o dată: “Eu sunt un venetic sideral!” În singurătatea după-amiezelor de sărbătoare, când nu i se făcea nimănui dor de poetul stingher, Simon Ajarescu recita columbițelor de pe drum sau de sub streașină, poeme lungi, fantasciente, poemele disperanței, despre prietenul lui - Danubiul - fluviu definitiv, fluviu esențial cu care
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Culoare_si_feminitate_la_pari_cezarina_adamescu_1375825921.html [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
rămas bun de la ei, pentru încă o bună bucată de vreme, preț de câteva zeci de poeme.” Am citat din evocarea dedicată poetului Simon Ajarescu - mai înainte ca volumul omagial să fie editat și din antologia lirică “Eu sunt un venetic sideral” care este pregătită pentru tipar, cuprinzând versuri din creația lui, din cele șase volume editate. E un pios omagiu adus prieteniei poetice. Seara s-a încheiat în chip umoristic, cu o scenetă caragialenească, “Un pedagog de școală nouă” interpretată
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Culoare_si_feminitate_la_pari_cezarina_adamescu_1375825921.html [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
2014 Toate Articolele Autorului Juvenile fapte, mulți contrariați Stau la drumul mare, ca în tribunale Consemnează-n condici toți acei jurați Și de la tribune, dau verdicte clare. Vorbele rostite, multe la întămplare Pun pe obrazul Ei, pete fară rost Astăzi veneticii strigă-n gura mare, Bunul simț..., ilogic, este condamnat !!! De e zi cu soare, sau plouă năpraznic, Toți sunt agitați ca-ntr-un carusel, Măștile purtate, multe etichete, Vlăguiește omul, ia ce-i sfănt din el. Toți jurații clipei, țin
VERDICT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1394903159.html [Corola-blog/BlogPost/353602_a_354931]
-
i-or forța să intre în cooperativă. Au reușit sa facă doar un fel de întovărășire agrozootehnică, numită ... “Drumul lui Lenin”. Rucăreanul are un anumit conservatorism și o mare suspiciune și ostilitate în relațiile cu străinii pe care îi considera “venetici”. Oameni liberi și izolați fiind, cred că până la un punct este o atitudine justificată istoric. Pe cei dinspre Dragoslavele spre Câmpulung și mai la vale, rucărenii i-au numit “gherlani”, iar pe cei dinspre Fundata, “moiceni”. Doar rucăreanul s-a
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sincere_condoleante_familiei_gheorghe_stroia_1381738661.html [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
au numit “gherlani”, iar pe cei dinspre Fundata, “moiceni”. Doar rucăreanul s-a numit rucărean! De aici provine și mândria sau încăpățânarea rucăreanului. Paradoxal sau nu, rucăreanul are un suflet mare. Sunt primitori și prieteni de nădejde, chiar și cu ... veneticii. Totul este să le intri pe sub piele, să îi convingi, că ești om dintr-o bucată și atunci nu te mai lasă! Dar într-o prietenie cu un rucărean prima greșeală, prima minciună este și ultima.” George Nicolae Podișor este
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sincere_condoleante_familiei_gheorghe_stroia_1381738661.html [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
pacea și când Europa este ocupată, într-un fel sau altul, în altă parte”. Apropo. Între 1829 și 1835 guvernatorul general al Principatelor Române a fost Kiseleff, timp în care românii își pierduseră orice urmă de independență și libertate, deoarece veneticul, prin forță și dictat, a înlăturat (alungând, închizând, omorând - n.n.) pe toți românii care protestau împotriva „excelenței sale”. „Curtea protectoare”, astfel, „ne scăpa” de „semiluna” care ne „amenința” creștinismul... În așa mod „frații noștri pravoslavnici s-au jertfit pentru noi” (o
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]