604 matches
-
trădători de țară”, „criminale eresuri” - dar și „avalanșă de himere” și „inefabile chemări”. În legătură cu aceștia, poetul se exprimă fără milă: „Mulți criticăm pe stradă și pe „post”/ Pe șarlatanii trădători de țară/ Dar îi votăm tăcuți și fără rost/ Pe veneticii impuși din afară...” (Lamentări). I-atâta obidă, atâta revoltă în glasul poetului protestatar! Dar puțini mai sunt poeții din ziua de azi care au curajul acesta de a striga adevărul. Împotriva tuturor acestora poetul este necruțător și merge până la măsuri
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Ciucă, a acelora care uită de unde au plecat: „Ați dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați zguduit infernul din țâțâni/ Ați tulburat și apele din stele/ Și-ați otrăvit izvoare din fântâni// Vă închinați, o, ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete din morminte/ Nesocotiți preceptele străbune/ Nepăsători la port și jurăminte Zadarnic invocați divinitatea/ Nu mai doiniți de dor printre
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
pântecele mamelor noastre, să nu ne mai naștem, căci pieirea ne-o voiau... Mașteri ai ținuturilor ce le locuim de când a luat ființă neamul nostru, ne-au făcut slugi și robi și veacuri de-a rândul tot noi am fost venetici și barbari... Fără corifeii ei, fără Vasile Goldiș, Ștefan Cicio- Pop, Ioan Suciu, Ioan Flueraș, Romul Veliciu, Sever Bocu, Aurel Vlad ..., Alba Iulia, 1918, nu ar fi existat! Poate mai târziu, mult mai târziu... Documentele vremii o spun ! Documentele vremii
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
redactor al ziarului « Timpul » după ce culesese învățătură din universitățile din Viena, i-a fost dat să facă o minuțioasa și tristă cunoștință cu realitățile condamnabile ale vremurilor sale. L-au îngretoșat discursurile găunoase ale unor politicieni atât autohtoni cât și venetici, teribil de asemănătoare cu cele ale unor parlamentari actuali, îmbuibați și paradoxal nesătui, în contrast cu starea de plâns a celor din clasele de jos, cu așa zisă talpă a țarii. Soluția ? Să apelăm la memorie și să ne reamintim ce zicea
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
cârlige de artere și foșnet picioare greoaie sub rochia-apretată a domnișoarei bătrâne o neașteptată boare de farfurii, tacâmuri și crătiți. crănțănitul vaselor lăsate la uscat în mașină. Ușa se deschidea flămândă - domnișoara bătrână extrăgea precum dentistul din Strada Mare dinți venetici Unul câte unul, instrumentele aburite reflectau reînvierea - mergeau liniștite pe rafturi în dulapul multiplu schițat de constructor. Lăsată de una singură, se simțea ca un șarpe prin ierburi crescute pe pante de munte cu reverii și imagini cu bărbați dezgoliți
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
griji, de necazuri În zori, ochii-i jeleau după somn Abătuți, peste zare, i se aflau părinții, Copiii fără tată, soața bolnavă, Emigrantul însă ... nu era la fel ca și ei... Sta cu alți opt sau zece într-o încăpere Venetic îi era accentul când tăcea Când folosea cuvinte din dicționare Răspunde numai când ești întrebat, Taci din gură și nu vorbi fără rost, Nu ai nimic să ne spui. Nu ești de-al nostru, nu ești la fel ca noi
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
era accentul când tăcea Când folosea cuvinte din dicționare Răspunde numai când ești întrebat, Taci din gură și nu vorbi fără rost, Nu ai nimic să ne spui. Nu ești de-al nostru, nu ești la fel ca noi Arăți venetic, miroși a „spaima păgubașului” Culege recolta și „du-te acasă învârtindu-te” Dincolo de câmpuri, dincolo de orizont. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Dincolo de heleșteiele cu nuferi cerbul și elanul se fugăreau besmetici Șarpele cu clopoței aluneca pierdut
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
ar fi fost neamț, și în Gura Nișcov a întâlnit-o pe Sultana Olaru, fată de măritat cu avere frumoasă. Neamțu’ era chipeș și îi mergea mintea brici, a pus ochii pe fată și fata s-a îndrăgostit lulea de venetic. Ce mai atâta vorbă, nu a fost chip până nu a măritat-o cu „neamțu”. Neamțu’ șmecher, a luat numele fetei ca să nu se mai știe că a fost neamț, din Olaru a făcut Olărescu și fiindcă avea avere, vota
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
care omul trebuie să țină seama. Casa, grădina și satul sunt „locuri bune“, în care totul sporește și pe care nu trebuie să le părăsești. Omul poartă amprenta locului în care s-a născut, pe tot parcursul vieții. De aceea, veneticul, străinul din alt sat, nu este bine văzut de colectivitate, integrarea lui fiind „aproape cu neputință, pentru că păstrează însușirile locului de unde a venit“. La antipod, tot ce iese din hotarul satului, locurile în care au avut loc nelegiuiri sau casele
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Dumnezeu, să capăt puteri să-mi găsesc locul de clădit mănăstire! tună Nicodim la rându-i. Tăria din glasul și ochii călugărului îi păstră pe săteni la oarece distanță. Totuși, câțiva agitau sălbatec coase și furci. - Nu-l asculați pe venetic! A venit să ne facă vrăji! Altfel, la ce i-ar fi trebuit să mă prade pe mine, sărmană femeie, de ale două găini ce mi-au mai rămas după ciuma oarelor?! se iți din nou vădana. Nicodim, cu o
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
mult cu fratele tău decât cu tine, fiind și ea din Dobrogea. - Păi cu ea am fost la pădure. - Nu spun eu? Aveți Dobrogea în sânge, cu toate că sunteți moldoveni prin naștere. - Da, dar mama este ialomițeancă. - Așa este, ea este venetică în Moldova, răspunse ca un reproș bunica. Mai aveți ceva combinații prin sânge, nu-i pur moldovenesc din tată în fiu cum avem noi. Deea își luă de gât bunica și-o sărută pe obraz șoptindu-i la ureche: - Ce
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
N-o fi el cel drept, cel unsul Drept Cristos între Cristoși, Dar nici Iudă cum e dânsul: Ungurul din moși-strămoși... N-o fi el fără păcate Dintre neamuri mari și mici, Dar din vinu-i și bucate A hrănit mulți venetici. N-o fi el cel mai de frunte, Mai frumos sau mai urât, Dar e cea mai veche punte Între neamuri pogorât. N-o fi el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
cei care trăim aici și ai căror bunici și străbunici au trăit aici. Oare și ei au fost extremiști atunci când au apărat patria, onoarea secuiască? Extremiștii nu sunt ei, cei care vin aici, și ai căror bunici au fost tot venetici. Tinerii secui trebuie loviți, stimați jandarmi români, ei trebuie pedepsiți pentru tulburarea liniștii . Apropo, stimați ziariști, ați scris bine, jandarmii ne-au atenționat să urcăm pe trotuar, și așa am fi făcut dacă ne-ar fi lăsat. Problema a fost
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și noi, la cules de merișoare, și se spuneau fel de fel de pățanii. Era unul, Trabușinski, din sat cu noi, venetic, venit pe meleagurile noastre din Galiția. Acesta s-a pornit la spus povești. Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără umbră de zâmbet pe chip. Dar acum povestea așa de comic înșirând fel de fel de povești. Unele
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
și pentru partea „tare” adică părțile din utilaj. Este interesant că românii get beget, de regulă, nu sunt preocupați de limba pe care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce este iubirea? Ce este dorul? Ambele sunt
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
pe care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce este iubirea? Ce este dorul? Ambele sunt substantive. Și atât tot! Dacă adăugăm și substantivul dragoste toate trei ascund semantic un sentiment uman traduse tot printr-o entitate
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
merit care putea presupune o ierarhie socială. Cu 1000 ani mai târziu două cetăți surori, Sparta și Atena, se întreceau în spiritul de sacrificiu bazat pe o mare putere fizică și morală a eroilor săi în desele lupte atât cu veneticii cât și fratricide. Eroii erau vârfurile populației disciplinată sever pe principii militare în Atena, respectiv pe principii sportive în Sparta. Disciplina, dreptatea și morala egalității sociale erau baza eticii care era suptă de la sânul mamei de toți pruncii. Luptele începute
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
visează la un „Om bun”. Cu o voce siderală, mesaje ce țin de turnul de fildeș al fiecărui compatriot, dar și de conștiința națională, prin melodii precum: „Fluturi”, „Bocetul lui Ioan fără de mormânt”. Chiar așa. Doar mai avem și azi venetici. Care se mai duc, nu doar cu gândul, cu răsăritenii. ****** Am intrat în Transilvania prin Brașov și am ieșit prin Sibiu, fascinat de frumusețea plaiurilor ardelene, luminate intens de soarele ce răsare de la București... Doar la întoarcere, negura și ceața
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în straie de lumină vin cu Cereștile Mirese la Izvor: aici sunt Soare Lună și Stupină iar sfinții niciodată nu ne mor! voi - venetici învăluiți în bale nu ne cunoașteți zeii - nici otrava: deci nu veniți orbeți - cu toată graba curmați-vă spre noi a voastră cale! prea gingaș sfânt pământu-i din vecie să-ndure pas clocit nemernicie! când zâne s-or desface din
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
ca o frunză purtată de vânt pe coclauri străine. Asta era și nimic mai mult. Eu nu voi fi niciodată un american. Și nici pe mine nu o să mă considre cineva american, până la sfârșitul vieții, ci voi rămâne doar un venetic. Copiii mei, da, ei vor fi americani. Dar ei nu se vor mai considera români ci vor spune că s-au născut din părinți români și atât. Și nici limba română nu o vor mai învăța ca lumea. Promitea mai
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
Acasa > Poezie > Cantec > URARE Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului La mulți ani, țară frumoasă! Să îmi naști bărbați viteji! Nu primi, la sânul tău, Venetici și să nu-i crezi! La mulți ani, țară de basm! Vezi să nu ajungi de basme! Ti-a rămas doar bărbăția Doinelor și cea din cazne! La mulți ani, țară de dor! Să trăiești și să-nflorești Aici, lângă
URARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365790_a_367119]
-
din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Ridicați spre ‘nalt privirea, arzând blestematul jug, La căldura întregirii și la flacără de rug, Iar cenușa, ca ofrandă pentru Ștefan, îngropați, În mormântul de la Putna și la poale
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
prăpădise în răzbel. În cătunul unde locuiesc eu, niciunul din cei care mai trăiesc nu-și mai aduc aminte de fostul pădurar, fiindcă după război veniseră alții străini, pe care sătenii nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
prăpădise în răzbel. În cătunul unde locuiesc eu, niciunul din cei care mai trăiesc nu-și mai aduc aminte de fostul pădurar, fiindcă după război veniseră alții străini, pe care sătenii nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
de liniște în toate. Pe stradă, liniște, în cartiere, liniște, pe potecile pădurilor, liniște. Doar prin bucătării auzi zgomot de veselă și tacâmuri. Mai mereu, la aceleași ore. Apoi, liniște, liniște, liniște! Pe la sărbători, ceva gălăgie, creată de invazia unor venetici. Pentru scurt timp. * Trenul intră, viguros, în gara ce se pregătește să-și aniverseze centenarul pe 13 septembrie a.c. Cele trei vagoane, de pe timpul democrației populare Dej, pocnesc din toate mădularele și varsă pi pironul, adus la standarde europene, câțiva
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]