376 matches
-
tot ce e genial: un manșon de cauciuc dur, care se mula pe încheietura mâinii, și un magnet permanent, mare cât o cutie de conserve, prins de el. Apariția ei pe piață uzase moral instantaneu vechile funii cu cârlig și ventuzele." În Mutu' prostu', câinele nostru, ni se povestește ce se întâmplă cu un copil genial care se naște într-o familie "de cartier" din zilele noastre. Este considerat handicapat, i se născocește și o poreclă, iar când oamenii de știință
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
opresc Înaintarea inflamației locale, l-am trimis pe servitor În bazar, spunându-i să Încerce să-mi facă rost de niște lipitori - dacă nu, să aducă cu el un bărbier sau pe oricine altcineva care mi-ar fi putut pune ventuze. Acesta se Întoarse Însoțit de o femeie care mi-a adus multe lipitori, de unde am dedus că medicul persan ce-mi spusese că lipitorile nu erau de găsit În aceste locuri era un escroc. Am pus douăsprezece În jurul zonei În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
precum și prin numeroasele poeme omologate ca simple „teze” -, autoarea pare să se instaleze benevol sub umbrela literarității, pentru ca apoi să degradeze poeticul prin sabotări sistematice: „Supraviețuirea prin simboluri/ prin deprinderi dozate bine gândite:/ febra la cinci pasta de ras biberonul// Ventuza asta pusă pe-obiecte/ îmblânzind justificând dinafară// Simboluri niciodată ratate: de pe-acum/ ne jucăm de-a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe veșnic gravidă” (Teze despre zilele faste). Plasarea abstracțiunilor
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
gărzilor patriotice” (1980-1984) și ca secretar de redacție la Editura Militară (1958-1960). P. face parte dintre cei câțiva (Aurel Baranga, N. Țațomir, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Stelian Filip) care au scris fabule în ultima jumătate de secol XX. În volumul Ventuze (1977) figurația alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
și în folclor.” De altfel, cele cincizeci și cinci de dialoguri sunt inegale ca importanță, fie ea numai documentară, deoarece, cum spune Cornel Ungureanu, „prea mulți sunt autori de mâna a doua, veleitari care dau sfaturi și fac plângeri”. SCRIERI: Ventuze, București, 1977; Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni, Craiova, 1980; Fabule, București, 1982; Cartea cu fabule, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Beuran, O culegere de fabule: „Ventuze”, TR, 1977, 26; Laurențiu Ulici, Rime și ritmuri, RL, 1977, 29; Ștefan Luca
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
autori de mâna a doua, veleitari care dau sfaturi și fac plângeri”. SCRIERI: Ventuze, București, 1977; Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni, Craiova, 1980; Fabule, București, 1982; Cartea cu fabule, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Beuran, O culegere de fabule: „Ventuze”, TR, 1977, 26; Laurențiu Ulici, Rime și ritmuri, RL, 1977, 29; Ștefan Luca, „Ventuze”, F, 1979, 9; Șerban Cioculescu, Oltenia literară, R, 1981, 1; Cornel Ungureanu, „Perimetru sentimental”, O, 1981, 7; Aurel D. Câmpeanu, „Fabule”, ST, 1983, 10; George Zarafu
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
București, 1977; Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni, Craiova, 1980; Fabule, București, 1982; Cartea cu fabule, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Beuran, O culegere de fabule: „Ventuze”, TR, 1977, 26; Laurențiu Ulici, Rime și ritmuri, RL, 1977, 29; Ștefan Luca, „Ventuze”, F, 1979, 9; Șerban Cioculescu, Oltenia literară, R, 1981, 1; Cornel Ungureanu, „Perimetru sentimental”, O, 1981, 7; Aurel D. Câmpeanu, „Fabule”, ST, 1983, 10; George Zarafu, Fabulele lui Nicolae Pop, ARG, 1984, 2. I.D.
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
vinde la târg. Calul înainta, dar fără tragere de inimă. Panta nisipoasă care trebuia să se deschidă spre răspântie nu se ivea încă. Dimpotrivă, în dreptul ultimilor copaci din pădure, drumul începu să coboare brusc, copitele scoaseră un clipocit ca de ventuze. Ceva mai departe, nuiele uscate trosniră sub pași. Se simțea în apropiere umiditatea unui râu. Trebuia să urce înapoi spre pădure și să se pregătească pentru înnoptare. Nikolai o porni printre copaci, deslușind un luminiș întins îndărătul tufișurilor a căror
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care dădea ocol sălii, deja pe jumătate golită de invitați. Vocile care urcau semănau cu cele ale vânzătorilor la închiderea târgului, inutil de ridicate și ascuțiteîn mijlocul cumpărătorilor puțini la număr. Se mai puteau auzi, ca o serie de mici ventuze pe care cineva le dezlipește, țucăielile de rămas-bun, însoțite de miorlăielile de politețe. Oamenii de serviciu făceau ordine pe mese, trăgeau fotoliile. Șah aruncă în grabă o privire sălii, apoi se întoarse spre mine și am văzut atunci pe chipul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din firele de păr, îi asigura temperatura necesară. Într-o zi hotărâse să pornească la drum în căutarea unei partenere de viață. Nu-i era frică de distanțele mari că avea picioare puternice, tălpi acoperite cu păr împotriva frigului și ventuze, să nu alunece pe gheață. Îl aștepta un drum lung în căutarea unei femele fără pui. După câțiva km de mers îl apucase o foame chinuitoare. Cel mai mult îi plăceau focile din Oceanul Arctic și avea și o tehnică aparte
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
făcut cei care te-au tratat atunci a fost să pună capacul peste o oală care fierbea. De aceea puroiul și-a croit drum în interior, săpând adânc în os... Se oprește și-i arată cu degetul băietanului de lângă el ventuza de bronz pe care a folosit-o să tragă puroiul afară. Crezi că asta se spală singură? Rușinat, acesta se grăbește să îndeplinească ordinul. Themison îl suduie pe grecește, după care observă o nouă neregulă: — Boule, mârâie încet, de ce nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care a folosit-o să tragă puroiul afară. Crezi că asta se spală singură? Rușinat, acesta se grăbește să îndeplinească ordinul. Themison îl suduie pe grecește, după care observă o nouă neregulă: — Boule, mârâie încet, de ce nu așezi cârpele lângă ventuză? Data viitoare când va trebui s-o folosești, cum ai să produci aderența dacă nu ai la îndemână zdrențele alea să le dai foc? Asistentul roșește până în vârful urechilor și execută comanda cu gesturi neîndemânatice. Pregătindu-se de plecare, Themison
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fusese scos și el zăcea pe podea Într-o băltoacă fierbinte de sânge care se tot lățea. — Pune-ți șervetul peste rană și ține-l strâns. Eu mă duc după doctor. Trebuie să-ți oprești hemoragia. Ne-ar trebui o ventuză de cauciuc. Văzuse că asta foloseau În arenă. — Te-am atacat direct, spuse Enrique plângând. Am vrut doar să-ți dai seama cât e de periculos. — Nu-ți fă griji, spuse Paco cu un glas care părea că se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
depisteze și pe fosta sa soacră, Stepanida, ce-i făcuse multe zile fripte după măritiș, dormindu-și acum somnul de veci la marginea vechiului cimitir, ascultând foșnetul mesteacănului ce-o veghea de atâția ani la căpătâi. Nu-i folosiseră nici ventuzele, nici lipitorile, nici afinata, nici lăptișorul de matcă, nici mierea de albine sau alte bunătățuri pe care le ținea sub cheie și le mânca pe ascuns, de obicei În zilele de duminică și de sfintele sărbători, Înainte de utrenie, când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Într-o zi s-o Înghesuie pe Mașa sumețindu-i fustele În șură, dar după ce primi o scurtă scatoalcă peste ceafă se lăsă păgubaș. Ce-i drept, În zilele geroase de iarnă, când Încălzeau baia de aburi, Înainte de a-i pune ventuzele, folosindu-se de un mănunchi de pene de gâscan, Fedot nu se dădea În lături să-i ungă spatele cu ulei amestecat cu gălbenuș de ou și, chipurile-n glumă, s-o gâdile sub subsuori. Dar unde era Ioan Stâlpnicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aici frizerii repară canapele? zâmbi oaspetele. - Da, spuse Mașa, la noi frizerul e un om priceput În toate, el știe să dreagă și o ușă care a ieșit din balama, știe să repare și reșoul electric, știe să pune și ventuze și lipitori pe tâmple sau pe brațe, atunci când din cauza frigului sau a unor perturbații sângele se-ngroașă... - Nu, zău, făcu Extraterestrul, știe să pună și lipitori? - Le ține Într-un borcănel la Întuneric și, când e nevoie, le scoate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Încinse de căldură lângă albia pârâului, Încălzindu-se la soare alături de broaște, șerpi și salamandre. Când pregăteau baia de aburi, o găseau stând ghemuită pe policioară, cu găletușă Într-o mână și măturica În cealaltă, având tot spatele acoperit de ventuze. N-o sufocau nici fumul Înecăcios de vreascuri ce ieșea printre pietrele Încinse din cuptor, nici aburul fierbinte, n-o speria nici apa Înghețată sloi; corpul ei imun la orice stimul din afară răspundea unei nevoi interioare de-a repeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aștepta cu ceainicul În clocot și cu plăcintele așezate-n farfurie. Ei, bărbații, adică Nicanor și prietenul său Prohor, Îmbăiați din primul tur, stăteau așezați la o măsuță joasă, cu bărbile frumos ajustate din foarfecă și cu omoplații acoperiți de ventuze: ridicau câte un păhăruț de tărie În cinstea gerului și a Bobotezei. La fiecare bătaie a clopotului ce suna de vecernie, Își aduceau aminte de vremuri de demult. ...A doua zi era ajunul de Bobotează. Seara, după ce se Întorcea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pune Întrebări. Eu eram dat În consemn la corpul de pază cu permis de liberă eșire și intrare având În vedere probleme medicale cu recruții la spitalul orașului iar uneori, nevestele ofițerilor fiind răcite la făcem masaje și le aplicam ventuze iar de multe ori plictisit, onoram centrul orașului privind frumoasele dar afurisitele fete ce erau greu abordabile dacă nu vorbeai ungurește...! În a-l noulea Cer fericit de isprava mea și, pierdut În imensitatea spațiului galactic, Încă savuram parfumul Îmbrățișărilor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nevasta comandantului - om rău,insuportabil, promovat recent desigur din generația de lichele comuniste se Înbolnăvește iar eu sunt solicitat la locuința lui pentru a pune În aplicare tratamentul prescris de doctorul infirmeriei și a o trata cu masaje mușculare și ventuze. În pauza dintre timp, bărbatul bolnavei mă Întreabă dacă cunosc jocul de șah și cum am răspuns afirmativ, am jucat o partidă pe care am câștigat-o apoi a doua Însușită la fel și observând Încruntarea, mai mult nervositatea și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Se simțise foarte bine până când Gaz se oferise să-i „stimuleze secreția de endorfine“. La scurt timp după, Luke era ghemuit în poziție fetală pe podeaua de la baie, neștiind prea bine dacă avea să leșine sau să verse. Pun și ventuze, a zis Gaz. Un alt tratament chinezesc. Încălzesc niște păhărele și ți le lipesc pe spate. Ajută la eliminarea a tot soiul de toxine. Da, știam și despre asta. Știam și cum și-a pus paharele flambate prea aproape de fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se uita la propriile sale mâini și le vedea mustind de bale. Cu ce se deosebeau palmele sale de un melc proaspăt ieșit din cochilie? Faptul că erau prevăzute cu degete și nu cu cornițe terminate la capăt c-o ventuză nu-l făcea mai puțin culpabil În ochii săi și-n ochii lumii. Palmele sale erau extrem de scârbavnice. Noaptea, fără voia lui Oliver, se jucau de-a baba oarba sub pătură, apoi, ieșind tiptil de acolo, scrijeleau pe pereți tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În cârlige direct de parapet. Femeia Își deschidea și Închidea Încet buzele, privind cu un ochi În sus, altul În jos. Văzându-l pe Oliver stând meditativ În salonul lui pe taburet, ea Își coborî unul dintre coarnele prevăzute cu ventuză și-l apucă de ciotul ce i se Învârtoșase, fără voie, În prohab... Oliver se cutremură de groază. Încercă să țipe, dar limba parcă i se lipise strâns de cerul gurii. Dădu să fugă, dar picioarele Îi Înțepeniseră pe linoleum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lipitori...” Profesorul făcea aluzie, probabil, la experiența pe care o trăise Oliver atunci când i se aprinseseră călcâiele după femeia-girafă, al cărei cap de melc trecea dincolo de acoperiș. Nu-și Întinsese oare ea spre masterand unul dintre cornuri, prevăzut cu o ventuză, cu gândul să absoarbă toată măduva din mădularul lui? Numai că Oliver a fost intransigent, rămând Împietrit la locul lui, fără să i se clintească un mușchi pe față sau prin alte părți, și femeia cu gâtul de girafă, pufnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Dar asta numai În aparență. În esență, fiecare părticică a ei are nenumărate prelungiri. Nenumărate tentacule, Începând cu ochii și terminând cu gura. Ea e toată numai ochi, toată numai urechi și gură. Până și picioarele Îi sunt prevăzute cu ventuze. Ca să nu mai vorbim de sâni. E suficient un moment de neatenție, de slăbiciune din partea bărbatului și s-a terminat cu el. Degetele, picioarele, labiile și limba vor țese În jurul său o pânză care-l va Înfășura cu totul. Trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]