302 matches
-
de puncte. 4. Stabilizarea comportamentului de joc și de activitate prin automotivare și eliminarea motivării externe a. Întărirea prin discutarea regulilor și a scopurilor sau prin oferirea de puncte cu valoare de Întărire; b. diminuarea raportului acțional sau verbal prin verbalizări și Întăriri sociale; c. intensificarea provocărilor legate de comportamentul de joc și de activitate; d. prelungirea duratei de joc și de activitate; e. creșterea complexitații jocului și activității; f. intensificarea stimulilor externi, de exemplu prin includerea fraților sau surorilor, prin
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
copiilor libertatea de expresie. Crearea unei povestiri pe baza elementelor modelate a ridicat Însă unele probleme emoționale și blocaje În cazul unor copii. Dar se poate considera că exercițiul a avut un efect benefic pentru copii, finalizându-se cu reușita verbalizării poveștii de către fiecare. Pentru unii copii atât modelarea În plastilină, cât și povestirea au constituit un bun prilej de descărcare emoțională, de proiecție a propriilor nevoi, trebuințe. A cincea ședință a avut ca obiectiv abilitarea pentru o mai bună comunicare
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
sarcini, conflicte cognitive, cazuri. • Utilizarea de erori, dificultăți ca noi provocări. Sugerarea construcției de soluții, proceduri, modele. Căutarea de date în mai multe surse, compară, interpretează. • Motivarea educaților prin propunerea de scopuri, avantaje. • Valorificarea curiozității epistemice, a așteptărilor cognitive. • Stimularea verbalizării modului de argumentare logică. • Prezentarea de sarcini ca situații problematice pentru explorare și rezolvare directă, variată. • Valorificarea experienței anterioare pentru noi achiziții. • Dezbaterea de idei, soluții, procedee, aplicații găsite. Stimulează, angajează • Antrenarea în cunoașterea directă, independentă, în grup. Emiterea întrebări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ipoteze de soluționare, aplicare a schemelor mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor anterioare, reordonare, prospectare, comparare, integrare și reprezentare mentală a datelor și căilor. • Prin afirmare a unei soluții sau plan construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea hărții cognitive a înțelegerii, analogie cu alte rezolvări de succes, realizare de transferuri metodologice, contrastare cu alte experiențe, motivare a deciziei de alegere, modelare a construirii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a altor opinii găsite, argumentare construită propriu, contraargumentare, comunicare cu sine, contraexemplificare, utilizarea a diferite limbaje în exprimarea reprezentărilor și rezultatelor. • Prin confruntare, negociere, dezbatere a propriilor reflecții în grup sau analize critice, comparative cu alte abordări, prin studiu independent, verbalizare a reflecțiilor proprii, efectuare de exerciții de redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu aceste discuții despre relația narațiunii cu medialitatea, trebuie amintit faptul că noțiunea de mediu este și ea destul de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu aceste discuții despre relația narațiunii cu medialitatea, trebuie amintit faptul că noțiunea de mediu este și ea destul de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu aceste discuții despre relația narațiunii cu medialitatea, trebuie amintit faptul că noțiunea de mediu este și ea destul de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]