153 matches
-
nenumărate și, de aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate risca uneori în atribuirea lor certă. V. implicare, implicit, sens. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUBSTITUȚIE. Cuvînt cu mai multe accepțiuni pe terenul științei limbii, substituție conține în nucleul semnificativ ideea de "înlocuire a ceva cu altceva". Această înlocuire presupune schimbarea între membrii paradigmei unuia dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi uneori o operație dificilă și de lungă durată, căci rezultatele ei depind întotdeauna de nivelul de determinare a elementelor supuse clasificării. V. categorizare, glosocosmos, logosferă, nominație, terminologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TEMATIZARE. Prin tematizare se denumește ansamblul construcțiilor sintactice prin care locutorul subliniază tema comunicării sale. Procedeele de tematizare permit ca la începutul sau la sfîrșitul enunțului să fie plasate, prin detașare sau prin dislocare elementele
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Important este să participi se poate răspunde la un enunț anterior al unui alt enunțător, care nu a fost menționat explicit și a cărui temă ar fi a cîștiga (Important este să cîștigi). V. dialogism, focalizare, predicație, rematizare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN TEMĂ. Definirea temei se face invariabil în lucrările de specialitate prin opoziție cu rema și în mod neunitar, în funcție de perspectiva avută în vedere: funcțională, contextuală sau distribuțională. Pe terenul a n a l
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea "tensiune" devine astfel operantă pentru descrierea unităților sintactice (care reprezintă planul frazei) sau al unei unități discursive, precum povestirea (în care este cuprins programul narativ). V. aspect, extensiune, program. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN TEORIE. În general, prin teorie se înțelege "un ansamblu de cunoștințe raționale, care nu țin de domeniul practicii, dar care pot fi supuse verificării, devenind astfel specifice cunoașterii științifice". Cu această semnificație, cuvîntul este aplicabil la orice asociere
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În principiu însă, această "teorie" este o ramură a lingvisticii care are ca obiect strcturile formale și de conținut ce depășesc dimensiunea frazei. V. concept, metalimbă, terminologie, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. IO TEREN. Întrebuințat în mai multe discipline umaniste, cuvîntul teren desemnează situații sau spații empirice în care sînt adunate datele care constituie corpusul cercetărilor. Există, de aceea, discipline de teren, care se deosebesc de disciplinele speculative
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt o delimitare a realităților pentru care noțiunile sînt reflecții în conștiință, în clase care primesc o denumire (prin procesul denominației). Se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
invocarea prototipului și înscrierea în sfera lui atunci cînd se recurge la nume, încît "fotoliu" ca prototip are ca hiperonim pe "obiect pentru așezat", iar acesta are la rîndul lui hiperonimul "mobilă". V. categorizare, meronimie, praxem, real, sens. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descriptiv, cu specii foarte diverse (descrierea de acțiuni, legi și reglemente, rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice și multe altele). V. formație discursivă, funcțiile limbii, gen de discurs, secvențialitate, text, textualitate, tip de discurs. ADAM 1999; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOGENEZĂ. Procesul de actualizare trebuie conceput ca o derulare a unor etape de realizare a reprezentării, în care unitățile gramaticale au un rol important, căci ea stabilește raportul dintre mesaj și realitate. În această perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anturat de spațialul aici și de temporalul acum. În această poziție a treia se înscrie subiectivitatea individualizată a lui eu lingvistic, care se opune altora, în categoria persoanei (lui tu) și în categoria non-persoanei. V. actualizare, cronogeneză, topoteză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001 RN TOPOGRAFIE. M. Angenot operează, în teoria sa asupra discursului social, cu conceptul și cu termenul topografie pe care îl consideră oportun pentru a releva viziunea sa integratoare asupra stării discursului social, conceput ca ansamblu de discursuri specifice, de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pronumele eu definește raportul cu realul, la fel ca aici sau acest sau referința la persoanele de dialog. Determinanții substantivului din această topoteză poartă și ei prezența subiectului ca pe un criteriu al realității. V. actualizare, praxem, tropogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN TRADUCERE. Semnificația generală a cuvîntului traducere este "activitate cognitivă de trecere a unui enunț în alt enunț, considerat echivalent". Desigur, dacă se poate aplica unui enunț, această activitate este posibilă și pentru fiecare dintre enunțurile unui discurs sau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trebuie să ateste din punct de vedere discursiv un progres în raport cu apropierea de trăsăturile originalului și în raport cu exigențele normei limbii traducerii. V. discurs, metalimbă, normă, paratext, referință, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN TRANSFER. În lingvistică, prin transfer se înțeleg de obicei situațiile de trecere a unor elemente din sistemul unei limbi în sistemul alteia, atunci cînd ele se află în contact, adică atunci cînd un
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discipline, între care sociologia traducerii, istoria ideilor și antropologia. Traducerea și transferul cultural presupun o serie de practici lingvistice și interlingvistice prin care se analizează nominația și actualizarea în descrierea statutului enunțiativ. V. contact, interferență, intertextualitate, nominație, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001. RN TRANSFRASTICĂ. Disciplină modernă, integratoare, care studiază nivelul transfrastic (nivel suprasintactic, avînd ca unitate de bază textul și / sau discursul), transfrastica se încadrează în sfera pragmaticii, dar recurge și la elemente de sintaxă și de semantică în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
observabilă, spre deosebire de lexeme, care reprezintă virtualitățile de la nivelul limbii. Pornind de la distincția limbă - vorbire s-ar putea face astfel o distincție paralelă lexem - vocabulă, corespunzătoare opoziției lexic - vocabular. V. cîmp, cuvînt, lexic, vocabulă. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO VOCABULĂ. În încercările de a atribui semnificații clare și distincte termenilor cu care operează lexicologia statistică, vocabula a fost considerată ca reprezentînd o "unitate lexicală actualizată într-un discurs", adică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013). COȘERIU 1994 = Coșeriu, Eugen, Prelegri și conferințe, Iași, 1994. CRUSE 2006 = Cruse, Alan, A Glossary of Semantics and Pragmatics, Edinburgh University Press, Edinburg, 2006. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001 = Détrie, C., Siblot, P., Verine, B., Termes et concepts pour l'analyse du discours, Honoré Champion Editeur, Paris, 2001. DSL 2001 = Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013). COȘERIU 1994 = Coșeriu, Eugen, Prelegri și conferințe, Iași, 1994. CRUSE 2006 = Cruse, Alan, A Glossary of Semantics and Pragmatics, Edinburgh University Press, Edinburg, 2006. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001 = Détrie, C., Siblot, P., Verine, B., Termes et concepts pour l'analyse du discours, Honoré Champion Editeur, Paris, 2001. DSL 2001 = Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București, 2001. GREIMAS 1966 = Greimas, A.-J
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
272, 294, 318, 410 T TARSKI A. / 134 TESNIERE / 22, 399 TODOROV T. / 36, 44, 156, 158, 195-196, 364, 404, 410 TOURNIER M. / 40, 213-214, 410 TRIER Jost / 67, 68, 331 U UBERSFELD Anne / 21-23, 410 V VASILIU E. / 410 VERINE B. / 24, 42, 45, 55, 59, 61-62, 65, 67, 69, 75, 88, 90, 93, 95, 97-98, 101-102, 113, 118, 121, 124, 127, 141, 144-145, 156, 168-169, 172-173, 177-178, 180-181, 195-199, 201-202, 219, 221, 224, 228, 232, 234-236, 240-241, 243-245, 247-248
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
important atribuie investigării oralității, bazate pe analiza de corpus. Lucrări de referință: De la non-personne à la personne: l'apostrophe nominale, CNRS Éditions, Paris, 2006; Du sens dans le processus métaphorique, Champion, Paris, 2001. Lucrări în colaborare: (în colab. cu B. Verine) L'actualisation de l'intersubjectivité en discours, Éditions Lambert-Lucas, 2005; (în colab. cu Siblot, P. și Verine, B.) Termes et concepts pour l'analyse du discours: une approche praxématique, Champion, Paris, 2001; (în colab. cu J. Bres și P. Siblot
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l'apostrophe nominale, CNRS Éditions, Paris, 2006; Du sens dans le processus métaphorique, Champion, Paris, 2001. Lucrări în colaborare: (în colab. cu B. Verine) L'actualisation de l'intersubjectivité en discours, Éditions Lambert-Lucas, 2005; (în colab. cu Siblot, P. și Verine, B.) Termes et concepts pour l'analyse du discours: une approche praxématique, Champion, Paris, 2001; (în colab. cu J. Bres și P. Siblot) Figures de l'interculturalité, col. "Le fil du discours", Montpellier: Praxiling-Université Paul Valéry, Montpellier, 1996; Détrie, C.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concepts pour l'analyse du discours: une approche praxématique, Champion, Paris, 2001; (în colab. cu J. Bres și P. Siblot) Figures de l'interculturalité, col. "Le fil du discours", Montpellier: Praxiling-Université Paul Valéry, Montpellier, 1996; Détrie, C., Masson, M., B. Verine, B. (eds.), Pratiques textuelles, Praxiling - Université Paul Valéry, Montpellier, 1995/1998. Teun A. van DIJK, (n. 1943), profesor olandez la Universitatea din Amsterdam (în prezent, profesor invitat la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelonala), la specializarea Studii ale discursului; prin contribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Technical Journal", vol. 27, 1948, pp. 379-423 și 623-656. Paul SIBLOT, profesor la Universitatea Montpellier III, specialist în analiza discursului. Este coautor al dicționarului Termes et concepts pour l'analyse du discours, une appoche praxématique, (în colab. cu Détrie, Catherine, Verine, Bertrand), H. Champion, Paris, 2001. Alte lucrări: Production textuelle et situation diglossique, în "Lengas", Montpellier, 11, 1982, pp. 17-38; Les clôtures du texte, în Lafont, R., Gardès-Madray, F., Siblot, P. (eds.), Pratiques praxématiques. Introduction à une analyse du sens, Publications
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
București, 1970; Preliminarii logice la semantica frazei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978; Introducere în teoria textului, Editura Științifică și Enciclopedică, 1990; Introducere în teoria limbii, Editura Academiei Române, București, 1992; Elemente de filosofie a limbajului, Editura Academiei Române, București, 1995. Bertrand VERINE, profesor și lingvist francez, specialist în analiza discursului. A realizat, împreună cu Catherine Détrie și Paul Siblot, lucrarea Termes et concepts pour l'analyse du discours: une appoche praxématique, Champion, Paris, 2001. Georges A. VIGNAUX (n. 1940), specialist francez ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lingvistică textuală. Introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008 (ediția originară, în franceză, a apărut în 2005). 24 Ibidem, pp. 46-47. 25 Au fost sintetizate aici informații din următoarele lucrări lexicografice: DÉTRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. 26 BUSSMANN 2008, s.v. Diskursanalyse, Textanalyse. 27 VARO - LINARES 2004, s.v. Análisis del discurso, Análisis del texto. 28 CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, Avant-propos. 29 DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, s.v. Analyse du discours
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
următoarele lucrări lexicografice: DÉTRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. 26 BUSSMANN 2008, s.v. Diskursanalyse, Textanalyse. 27 VARO - LINARES 2004, s.v. Análisis del discurso, Análisis del texto. 28 CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, Avant-propos. 29 DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, s.v. Analyse du discours. 30 Această situație nu presupune însă identificarea dintre acțiune și rezultat din punctul de vedere al esenței și al extensiunii, așa cum se procedează uneori. ------------------------------------------------------------------------- DREPTATEA CA LIBERTATE 2 1 2 409 PREFAȚĂ PREFAȚĂ SIGLE SIGLE
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1964; trad. fr. Le Temps, Seuil, 1973. Despre analiza discursului - Jean-Paul BRONCKART, Activités langagières, textes et discours, Lausanne-Paris, Delachaux et Niestlé, 1996. - Patrick CHARAUDEAU, Dominique MAINGUENEAU (ed.): Dictionnaire d'analyse du discours, Paris, Seuil, 2002. - Catherine DÉTRIE, Paul SIBLOT, Bertrand VERINE: Termes et concepts pour l'analyse du discours. Une approche praxématique, Paris, Champion, 2001. - Zellig S. HARRIS: "Analyse du discours", Langages 3, Paris, Larousse, 1969: 8-45. - Dominique MAINGUENEAU: L'Analyse du discours, Paris, Hachette, 1991. - Dominique MAINGUENEAU: "Les analyses du
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
thématique du message", Linguistique et sémiologie 5, Presses universitaires de Lyon, 177-200. DEFAYS Jean-Marc, ROSIER Laurence, TILKIN Françoise (ed.), 1998: À qui appartient la ponctuation?, Bruxelles, Duculot. DESSONS Gérard 1995: Introduction à la poétique, Paris, Dunod. DETRIE Catherine, SIBLOT Paul, VERINE Eertrand 2001: Termes et concepts pour l'analyse du discours. Une approche praxématique, Paris, Champion. DIONNE Ugo 1999: "Diviser pour régner. Découpage et chapitration romanesque", Poétique 118, Paris, Seuil, 131-155. DOMINICY Marc 1997: "Pour une approche cognitive des genres: L
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]