637 matches
-
Așadar, să gândim: cum stăm, mister Adam? Prost, evident, dar nu despre asta e vorba În propoziție. Am aflat câte ceva, dar, din păcate, ce aflasem nu mă convinsese: suna neverosimil și prăpăstios. În schimb, rămăseseră intacte destule Întrebări fără răspuns. Verosimile și importante. Cele mai importante, având În vedere că printre ele se numără problema fundamentală: ce pun la cale În această subterană bizară Magisterul și-a lui ceată? Care sunt lucrurile care se precipită? (Citat aproximativ din clasica În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mine. A doua ar fi fost să-l găsesc pe domnul Ulrich într-un mormânt comun. Fără focuri de armă, fără prea multă bătaie de cap, dar și asta era departe de mine. A treia mi se părea cea mai verosimilă, și anume că atunci n-aș mai fi găsit în orașul ăla nici un stâlp în picioare, iar de domnul Urlich nici nu mai vorbesc. Și atunci am început să mă gândesc că ultima oară n-am mâncat decât doi cartofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
noastră, pentru că nu veți putea să faceți deosebirea între om și fiară, dar și pentru că acest lucru vă poate costa viața. Iată cum, parcă de la sine, se naște întrebarea: dacă piesele în care triumfă viciul și este învins binele sunt verosimile - ele sunt adevărate, pentru că reprezintă viața adevărată în care triumfa cei mai răi oameni -, atunci pentru ce, când privim la toate acestea în viața reală, rămânem liniștiți, trăim și muncim? Și pentru ce, dacă același tablou din viața înconjurătoare ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
la litera "T" a exce lențelor noastre în proza de azi. Romanul Hotarul zeilor adoptă același "mixaj" istorie, ezoterism, știință, legendă, basm, mitologie -, într-o formulă epică în care prozatorul trebuie să rezolve câteva raporturi tensionale între real și fantastic, verosimil și ficțional, logica acestei lumi și realitatea lumii de dincolo; între personaje ale lumii de aici minerii disponibilizați din Baia de Sus, inspectorul de poliție Cristian Toma din Iași și familia sa, Simion Pop, șeful secției de poliție din orășelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe cât au ajuns astăzi canibalismul ori sacrificiile umane. * * * La fel ca orice rezumat, cele spuse până aici ar putea să pară, evident, o schiță caricaturală, peremptorie și arbitrară; totuși, obiectivul cărții este să arate că aceasta constituie imaginea cea mai verosimilă a viitorului. Nu este imaginea pe care mi-o doresc: am scris această carte tocmai pentru ca viitorul să nu semene cu ceea ce mă tem că va fi și pentru a contribui la dezvoltarea formidabilelor potențialități care se manifestă la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în chip magistral, a dobândit exercițiul perfect al graiului aproape sibilinic, sugerat, inefabil, dincolo de vorbăria practicată acum, precum cea de pe stradă, de poeții care socot o virtute să-și deverseze frustrările-n pagină. Lumea ei este un amestec subtil de verosimil și neverosimil, de realitate și vis, de cele mai îndrăznețe construcții din cărămizi de aur și diamant, înfipte-n gingiile de lut ars ale sinelui. Bijuterii. Pandantive. Văzute și nevăzute, așezate la piept, la încheietura mâinii, la glezne, la lobii
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
o reverența comică. Ava rase. Simpatic. Ochii păreau mai tineri decât părul alb și vârsta. Se așeza pe canapeaua confortabilă din bibliotecă, deschise curioasă, dosarul. Parcurgea pagina cu pagina, afundându-se într-o poveste care devenea cu fiecare rând mai verosimila și mai dureroasă în privința personajului ce trecuse prin acele întâmplări urâte și nedrepte, după părerea ei. "El" fusese victima sistemului, luptase în stilul lui unic, fără violență, cu demnitate. Îl apreciase atunci pentru talentul și geniul sau. Consideră că el
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
de îngerii Domnului. Ion Nălbitoru nu este însă un simplu narator al unei legende. El își crează personajele, fie ele umane, fie ființe himerice - în cazul de față Dracul cu slujitorii lui- cu o grijă deosebită, le pune în situații verosimile, scenele fiind descrise cu atâta măiestrie, încât te simți făcând parte din ele, pur și simplu, le vizualizezi. La tot pasul răzbat adevărate învățăminte despre calea pe care, noi, muritorii, trebuie să o urmăm în viață spre a ne găsi
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
de îngerii Domnului.Ion Nălbitoru nu este însă un simplu narator al unei legende. El își crează personajele, fie ele umane, fie ființe himerice - în cazul de față Dracul cu slujitorii lui- cu o grijă deosebită, le pune în situații verosimile, scenele fiind descrise cu atâta măiestrie, încât te simți făcând parte din ele, pur și simplu, le vizualizezi. La tot pasul răzbat adevărate învățăminte despre calea pe care, noi, muritorii, trebuie să o urmăm în viață spre a ne găsi
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
în aceași categorie cu a sa. De câte ori nu exclamăm:” Încă un Dandanache !“ sau :” Încă un Iocan!“ sau :“Scriitorul acesta a trăit ca Martin Eden! “ Însă din clipa când rostim aceste propoziții, sinceritatea estetică a câștigat bătălia. Personajele literare sunt mai verosimile decât ceilalți oameni pe care îi auzim trăind alături de noi dar care se pierd repede în vârtejul vieții. Cititorii avizați își spun: cum puteți crede că avem nuvelă, roman sau piesă de teatru autentice de vreme ce toți cretorii lucrează arbitrar, acordând
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
încerci un amplu sentiment de satisfacție, morală și estetică, și te redescoperi pe tine însuți ca om. În această carte se pun probleme grave, se sugerează răspunsuri nu întotdeauna comode sau la-ndemână, viața este privită așa cum e, în mod verosimil și este analizată atent și dezinvolt, corect și semnificativ, nuanțat și subtil educativ. Lumea e frumoasă și urâtă, bună și rea, deșteaptă și proastă - exact cum îmi spunea chiar M.B., la modul general, într-un interviu de mare succes, datorat
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
putea fi vorba de cele 120 de persoane care au participat la alegerea lui Matia (F.Ap. 1,15), sau numai la Apostoli, Maria și femeile care sunt amintite în F.Ap. 1, 13-14. Această ultimă interpretare pare a fi cea mai verosimila, dacă ținem seama că toți erau adunați în acelați loc (F.Ap. 1, 14). "Casa"indicată ea este loc de întrunire (F.Ap. 2,2) amintește de "încăperea de sus"unde Apostolii locuiau la întoarcerea în Ierusalim (cf. F.Ap. 1,13). Trebuie
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Acasa > Cultural > Vizual > LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Obârșia toponimiei de care mă simt însă cel mai atașat și pe care aș dori-o verosimilă are la bază o legendă a locului : zice-se, o regină a unui neam de femei frumoase, amazoană în variantă nord-americană, cu ceva miros de pulbere și colt fumegând, în fapt cârmuitoare a unui neam eteroclit prin sângele căreia curgea
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
și diferențiere în chip cartesian, cu accente sau prelungiri în emoțional din perspectiva multor cauzări înalte; trestia cugetătoare a lui Blaise Pascal cu raționalismul său de mai apoi. Totul sub un firesc care nu trădează, dar care susține prin simțiri verosimile naturalul, contextualizările, receptarea, intuițiile. Într-un cuvânt, autoarea nu fragmentează lumea prin experiențialul ei, ci o umanizează și o întregește asumându-și-o ca atare prin proză”. (Iulian Chivu) „Dar, ceea ce singularizează cartea (Mirela-Ioana Borchin, Apa, Editura Mirton, Timișoara, 2016
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
ar putea citi, așa cum se crede, în mod emblematic, Philippe Sollers: „Când am poftă să citesc o carte, o scriu”. Cu alte cuvinte, lectura devine scriitură, cititorul își poate, liniștit, lua în serios alt rol, cel de creator de lumi verosimile, sărind, firesc, de câte ori dorește, din realitate în ficțiune. Ilustru teolog, Părintele Dumitru Stăniloae ne-a lăsat o vorbă: „decât să stai degeaba, mai bine să muncești degeaba”. Oricum ar fi, putem constata că în ultimii douăzeci de ani s-a
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
locuri care mi-au fost și îmi sunt alături în inima și pe drumul meu către eternitatea artistică. Acest turneu vă este dedicat pe deplin vouă, celor ce zilnic îmi transformați viața într-o piesă fascinantă și destinul într-o verosimilă «lacrimă de cântec»”! Fie-ne îngăduit să iubim iarna-primăvară, albă, să iubim doctorița iubirii, viața, muzica...! Toate, cu fiecare zi cresc în inima noastră dragostea, numai viața micșorându-se pentru fiecare. Dar Fuego, dăruindu-i cântecul, o înfrumusețează! Fie-ne
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
din prima etapă istorică. Se distinge încă de la început, printr-un bogat material epic recoltat și selecționat din realitatea contemporană în devenire, centrat pe tema “dragostei” într-un context școlar - liceal, ocolind cu precauție căderea în licențios. Este o ficțiune verosimilă, deși are și părți ca : obiceiuri sociale, proverbe, dictonuri, situații economice și politice, scene rezultate din viața școlilor, descrieri de peisaje etc, care sunt în esență semificțiuni. Putem spune că este o ficțiune obiectivă, verosimilă dar nu veristă. Narațiunea utilizată
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
în licențios. Este o ficțiune verosimilă, deși are și părți ca : obiceiuri sociale, proverbe, dictonuri, situații economice și politice, scene rezultate din viața școlilor, descrieri de peisaje etc, care sunt în esență semificțiuni. Putem spune că este o ficțiune obiectivă, verosimilă dar nu veristă. Narațiunea utilizată de autor este rațională, simplă și directă, fără artificii inutile, fără inserții ilogice și, din acest motiv, romanul este ușor de parcurs și plăcut ca discurs literar, iar în final, dă cititorului, în mod limpede
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
deopotrivă, eleve și profesoare : Ramona, Angela, Minodora și indirect chiar Georgeta, pentru ca, în final, să fie un alt deznodământ : Condurache - Adriana. Autorul, pătruns de îndemnul horațian din Ode, Aurea mediocritas, al spiritului de echilibru, își compune ficțiunea în diegeza realismului verosimil, dar și al responsabilității social-morale. Tot astfel, guvernat de același principiu, construiește și imaginea personajului principal - profesorul Condurache. Centrează interesul pe profesorul de matematică, nu intâmplător. El personifică, fără să alunece în didacticism, echilibrul psiho-moral, profesionalismul, răspunderea în actul educațional
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
obiectivă, tradițională, numită de el creație și cea subiectivă numită proză de analiză psihologică. Preferințele prozatorilor moderni înclină spre literatura de analiză, fapt susținut printre alții de Camil Petrescu, motivând că numai literatura subiectivă, de analiză / autoanaliză și confesiune este verosimilă. Gib Mihăescu, ajuns la deplină maturitate de creație și de notorietate, făcea, prin 1932, o comparație între proza mai veche, de creație, care presupunea cantonarea pe “litoralul” vieții și cea modernă în care scriitorul devine un fel de scafandrier,care
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
obiectivă, tradițională, numită de el creație și cea subiectivă numită proză de analiză psihologică. Preferințele prozatorilor moderni înclină spre literatura de analiză, fapt susținut printre alții de Camil Petrescu, motivând că numai literatura subiectivă, de analiză / autoanaliză și confesiune este verosimilă. Gib Mihăescu, ajuns la deplină maturitate de creație și de notorietate, făcea, prin 1932, o comparație între proza mai veche, de creație, care presupunea cantonarea pe “litoralul” vieții și cea modernă în care scriitorul devine un fel de scafandrier,care
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
în prevederi în care erau „bine garnisite” promisiunile și îndeajuns de „pritocite” în „conclavul formațiumii” cacealmaua a început să capete contur, promisiunea rămânând, din păcate, în faza de pură și demagogică intenție. Povestea de mai sus ar fi putut fi verosimilă dar ea nu s-a mai întâmplat, într-o localitate de prestigiu din Muscelul argeșean! Spre (ne)cinstea fruntașilor obștei de sub munți, de la poalele cărora izvorăsc cele două pârâiașe ce șerpuiesc alene, firave și nepăsătoare de întâmplare pe fundalul celor
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
Se numesc indirect sau tipic mesianici pentru că ei îl simbolizează pe Mesia prin persoanele de care fac amintire. Psalmii treptelor sau cântarea treptelor (sir ha maalot) Cincisprezece psalmi, de la psalmul 119 la psalmul 133, poartă acest titlu. După cea mai verosimilă explicație, acești psalmi erau cântați de pelerinii iudei atunci când se apropiau de Ierusalim, ținta pelerinajului lor. Orașul sfânt este într-adevăr așezat pe un loc mai înalt al Țării Sfinte și anume în munții Iudeii, încât toți cei ce se
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea legendară, legată de vremurile descălecatului lui Dragoș. Astfel, spațial, autenticitatea parcursului ales de scriitor pentru vânătoarea de mistreți devine verosimilă. Iată și fragmentul care încurajează motivarea deducerii de mai sus: "Duminică (...) dis- de-dimineață, cînd se îngîna ziua cu noaptea, dar mai luceau stelele, a sunat un bucium dincolo de Moldova (logic, de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Iar ceea ce se bănuiește că a comis dl. Moses în acest caz nu este promovare a unei firme americane pe piața românească, ci promovare a unei firme americane [evreiești] în detrimentul altei firme americane, ceea ce se numește - he, he - sforărie"... "E verosimilă istoria - continuă Mircea Toma -care ne-a fost șoptită la Cotroceni, că fostul ambasador [Moses] l-a vizitat pe fanul NATO Emil [Constantinescu, președintele României la acea dată], cu un grup de americani interesați în proiecte în agricultură, care ar
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]