734 matches
-
în d. Eminescu un debutant..." (vezi p. 270, xerox). în 1873, P. Grădișteanu afirmase: ,o poesie de d. Eminescu, de genialul d. Eminescu, pe care ,direcțiunea nouă" îl pune ,imediat alăturea cu D. V. Alecsandri". Încercînd să găsească ,imperfecțiuni" de versificație în poeziile Mortua est și în special în împărat și proletar, G. Gellianu, alias Petre Grădișteanu, se întreabă: Pentru ce ne-a prezentat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la care nu poți ajunge decît
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
în fete frică. Gușetoiu nu prin frică dirija liceul ci prin perseverența și severitate, fiind înainte de toate un bun gospodar. De altfel un și eminent profesor de istorie. După ani de zile aveam să aflu că avea și talent în versificație. De obicei cam caustic, în primul rând cu el însuși. Parcă îl văd înalt, drept că un ofițer (de fapt și fusese ofițer, făcuse războiul din 1916 și fusese și prizonier) cu veșnicul baston în mână și țigarea de foi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
care apar numele lui Iisus, al Maicii Domnului, Betleemul, Iordanul, îngerii etc. sunt comentate și sunt indicate ca fiind poezie creștină sau, ceva ce sună foarte prost și aduce aminte de limba de lemn, poezie de inspirație creștină. Aceste producte - versificații ocazionale, stihuri siropoase, scrise de autori mai mult sau mai puțin obscuri - din punct de vedere poetic par mai degrabă o luare în deșert, o aruncare în derizoriu a celor sfinte. Cei care le scriu nu realizează ce mare păcat
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
să Te-ndulcesc, să plâng și-n așternuturi, noaptea, să Te doresc, nătâng. Totul este să preamărești”, zice Rilke. și are dreptate. Eu, unul, însă, întreb: Cum?! În ce fel?! În ce mod?! Să cădem în dulcegării? Să alunecăm în versificații suficiente? Nu! În nici un caz. Sfatul meu: să ne întoarcem la textele vechi și la cele moderne, care între timp și ele au devenit vechi. Vorba lui Osip Mandelștam: clasicii sunt revoluționarii. Să ne întoarcem la ei. Și, mai ales
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
a unei lungi durate. Ivirea ruginii marchează ciocnirea între ființa umană și limita existențială : „Ieri seară la vremea cinii / au lătrat câinii ruginii / și-am privit într-o fântână / și-am văzut lumea bătrână.” Fabuloasă este stăpânirea lexicului și a versificației! Versul are o neverosimilă fluență pentru încărcătura sa de idei ; cuvintele i se supun lui Cezar Baltag „cum vine calul la palmă” (Ultima ursitoare). Într-o strofă de descântec, o ursitoare îl „leagă” pe cel chemat cu un joc obsedant
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
o premieră: „Mireasa din Messina“, tragedie cu coruri de Friedrich Schiller. Următoarele reprezentații sunt programate duminică, 2 octombrie, vineri, 7 octombrie, duminică, 30 octombrie, la ora 19. „Schiller s-a apropiat prin această lucrare, concepută în anii 1802/1803 în versificație tragediană clasică - iambi fără rimă cu cinci picioare - de modelul tragediei grecești. După mai multe lucrări inspirate din motive istorice reale, autorul se afla în căutarea unui subiect ce urma să corespundă unei drame analitice, aidoma piesei Oedip Rege. Prin intermediul
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
fel,/ Și va regreta, drăguța,/ Căci bogat e-acum și el!” Culorile cu care pictează Olimpia Sava sunt puține și clare ca-n picturile naive. Ele ajung în universul celor mici și îl fac inteligibil. La nivelul prozodiei, autoarea experimentează versificația clasică, evidențiindu-i avantajele în cantabilitate, muzicalitate, armonie. Când experimentează și alte ritmuri, moderne, efectele de cantabilitate au ceva din muzicalitatea naturală a lui George Topârceanu: „Pomii toți au înflorit./ Este primăvară!/ Vietățile-au ieșit/ Toate, pe afară (...)// Stau pe
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
Persida Rugu, Al.Florin Țene, Iulian Patca, Antonia Bodea, Mândruțu Teofil, Eugen Cota, Vasile B. Gădălin A utorul a susținut un mic recital poetic. Din discuțiile acestora s-a desprins că poetul Gavril Moisa este un bun mânuitor al științei versificației, care nu afirmă un versificator, dar confirmă echilibrul și maturitatea unui poet. Viitoarea ședința va avea loc în data de joi, 25 februarie a.c. la Cercul Militar Cluj. Victor Roșianu Referință Bibliografica: La Cenaclul ARTUR SILVEȘTRI / Al Florin Țene : Confluente
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384015_a_385344]
-
devine. Între 1882-1883 redactează „Musa Someșană”, revista care apare „într-un exemplar scris de mână”, cuprinzând creațiile membrilor societății, revistă în paginile căreia publică primele lui poezii, printre care și „Tablou de seară”. Aici au loc „primele lui încercări de versificație”, cu solide studii umaniste de limba latină și greacă, filosofie și istorie filosofică, istoria literaturilor, poetică și prozodie”. După ce își ia examenul de bacalaureat, în anul 1884, împotriva voinței părinților, care doreau să-l facă preot, Coșbuc pleacă la Cluj
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK *** CORNEL BOTEANU (Baia de Aramă, Mehedinți): LA CINA FĂRĂ DE TAINĂ Arta poetică purtătoare a unui cifru special de individualitate, orientarea predilectă spre eposul ancestral, traducerea înțelesurilor existenței, abundența de mitologic în prozodia, în aparență simplă, atenta construire a versificației, toate acestea fac din lirica lui Cornel Boteanu, un act creator sinergic-inovativ, dar discret în egală măsură, în literatura română a prezentului. Microdioramele ce fac legătura între real și imaginar, palpabil și transcendent, liniaritate și spectralitate, se succed în alternanțe
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
fiecare seism al timpului, epocii și condiției sale, generând revoltă - manifestată, totuși, într-o tonalitate condescendentă. Poeziile sale se construiesc singure, pe suportul elastic, flexibil, al inovației, fără canoane formale prea acuzate (a se vedea recuza completă a punctuației în versificație), ce fac din parafrazele sale, un limbaj expresiv de valori, susținute dinlăuntrul lor de un fluid invizibil, cu o dinamică specială a curgerii. Subtilități compoziționale ce amintesc de opera avangardistului polonez de la debutul de secol XX - Mieczyslaw Jastrun, care, într-
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
în sensul teologal,toate izvorăsc din expresia culturală; universalitatea iubirii unui eu exponențial crește datorită trăirilor poetului, catalizate de inteligibilitatea exemplelor culturale. Parodiile după Blaga, Radu Stancu și alți poeți, ne descoperă în Gavril Moisa un bun mânuitor al științei versificației, care nu afirmă un versificator, dar confirmă echilibrul și maturitatea unui poet. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 12 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - CRONICĂ DE CARTE - GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
viață; singura sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singura noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca termen al unui mers necesar, ci ca dor al memoriei înfiorate. Poezia leneșă se întovărășește cu o tehnică rudimentară ori barbar însușită. Nu există versificație spontană. Cele două celule se întredevorează în monstruozitatea versului facil. "Faire difficilement des vers faciles" n-a însemnat niciodată a ticlui versuri ușor digerabile, ci rara aventură a unui vers într-adevăr esențial. Pentru acest fapt preponderent, pregătit de timpuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
opiniei admise. Manifestele lui Poe n-au nimic a face cu poezia pură: operațiunea poetică autonomă nici nu e măcar definită. Căci procedeele de atelier pe care le divulgă - oricât de interesante ar fi ele - sunt, mai ales, privitoare la versificație. Cât despre domeniul destinat acestei operațiuni, e departe de a fi pur. Într-adevăr, a extinde acest domeniu la întregul suflet, nu-nseamnă a simplifica, a purifica. Opera critică a lui Poe ne apare ca o colecție de probleme psihologice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înfățișare directă sau aluzivă nu este prezentată cu austeritate moralizatoare, ci cu umor. Autorul nu dorește să indispună ci să amuze; nu dorește să stârnească încruntări ci să producă zâmbete. Concentrarea prin cuvinte cu sens figurat, tehnica de ritm și versificație, care duc la mica explozie de umor, fac din epigramele lui Teodor Barbu fine producții ale spiritului destinate să descrețească frunțile și să provoace o delectare intelectuală. Epigrama, și la Teodor Barbu nu își făurește substanța din ficțiune, ci ea
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
despre corupție, minciună, hoție, demagogie etc, într-un stat „din est și vest”, care se consideră „democratic” Prin același registru satiric este trecută ființa umană din zilele noastre și în rondeluri. De remarcat este faptul că această formă fixă de versificație, care a apărut în Franța sub denumirea de rondeau și care permite jocuri de cuvinte, ce rup monotonia comunicării, cu un caracter ludic pronunțat, dar în care temele sunt legate de dragoste, de celebrarea bucuriilor dragostei, de evocarea necazurilor pe
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
dintr-un catren definind-o pe deplin: "Sunt eu o notă, în cântul Tău, Iubite, / Către urechea lumii prea grăbite? Sau sunt cântarea însăși, de gura Ta rostită, / A fi, spre desfătare, o taină zugrăvită?" În aceeași tonalitate, printr-o versificație de prim rang, Florin Ionel Cernat ne oferă o oglindă a spiritului său neliniștit, comunicând nu numai încercările de a le înlătura, dar și dorința de a se sacrifica pentru a le înțelege rostul. Dincolo de metalimbajul, care cere o lecturare
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
rătăcită, încăpățânată dar încătușată, poate, de destine. O felicit pentru sinceritatea debordantă în care a știut să aștearnă cuvântul ca pe o cuminecătură, spre a mângâia inimi de pretutindeni. *** Daniel DRĂGAN: Rânduri-gânduri despre... Fiorul poetic, căldura umană și exercițiul de versificație îndelung și asiduu fac din poemele Georgetei Resteman un document literar și mărturia unei autentice spovedanii. Venind în câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
de exemplu, cele trei strofe ale poemului DON QUIJOTE AL NEBUNILOR susțin motive lirice asupra imposibilității atingerii idealului, respectiv, asupra efemerității sentimentelor și a condiției umane, antiteza între categoriile sacrului și profanului, ale aproapelui și departelui, paralelismul sintactic, limbajul metaforic, versificația). Spirit înalt, de care tot iubitorul de poezie se bucură, Mihai Rădoi se remarcă prin gravitatea expresiei, prin ideea și talentul reformulării rostului și resortului liric. Cu îndrăzneală, talent și simț artistic e convins că nimic nu e mai presus
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un admirator al lui Bachus, dimpotrivă”. Nouă ne-a trimis poeme lungi, compuse după modelul cântecelor populare, scrise cu un talent și cu o versificație extraordinare. Înclinat către povestea de dragoste razachie, cu întorsături și cu înflorituri de limbaj pestrițe, ca o poiană cu gălbenele și cu tămâioase. Compune cu dexteritate dar și cu suflet un fel de balade care povestesc despre iubiri deșucheate și
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
și în concepție, prin sensibilitate, imaginație și fascinația senzorialității, aduce într-un alt timp și spațiu Barocul! Apartenența romantică e dată de temele și motivele propuse, de structură, de alternarea planurilor, de limbaj și expresivitate. Din punct de vedere formal (versificația), vorbim, cu certitudine, despre elaborare și eleganță clasică. Un motto sugestiv deschide cartea: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!”,al lui Nichita Stănescu, cel care, ascultându-i poeziile cu ani în urmă, depunea mărturie: „Dacă credeți pe cuvânt cele
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
clasici: Mihai Codreanu, Păstorel Teodoreanu, care turnau în versuri și sare și piper, și ingrediente dulci-amărui, și ceva din dulceața umorului autohton, spre bucuria cititorilor. Este uimitoare și ușurința cu care versifică autorul, dar și stăpânirea noțiunilor de teorie a versificației. E vorba de o acuratețe a stilului, deja format, deși nu a fost exersat în reviste și cărți. Parcă sunt tentată a spune că acest om s-a născut dintr-o dată poet. E un talent nativ care totuși, a exersat
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
perfect intitulat „Iubire”. Dar și multe alte sonete îl definesc și-i arată firea sensibilă, rigoarea, predilecția pentru frumos. Pastelurile aduc ecouri din Vasile Alcsandri, Coșbuc și Topîrceanu, dar și un suflu proaspăt, cu imagini inedite. Și într-adevăr, ușurința versificației în pasteluri îl apropie de George Topîrceanu. O nostalgică elegie cu numele „Pelerinaj” - ne conduce în cimitirul unde sunt înhumate rămășițele strămoșilor poetului și atmosfera este, nu atât de liniște, cât de „stihiile tăcerii”. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, de tristețe
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]