294 matches
-
angajamentul, ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot așa, stepele Kazahstanului, într-o descriere degajată de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs agitatoric, cu accese de furie proletară: tonuri de revoltă, gesturi demascatoare, îndemnuri la luptă (cu „ură și cuțit”). Versificatorul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
Viața militară”, 1988, 8; Al. Andrițoiu, Semnul și miresmele mișcării, RL, 1989, 8; Ion Simuț, O disperare atletică, RL, 1991, 32; Al. Cistelecan, Al treilea... naufragiu, LCF, 1992, 33; Ioan Moldovan, „Poverile din oglindă”, F, 1993, 4; Nicoleta Ghinea, Plăcerea versificării, RL, 1993, 17; Anton Horvath, „Poverile din oglindă”, ST, 1994, 7-8; Ioan Moldovan, Despărțirea de iluzii, F, 1995, 1; Grigore Scarlat, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 4; Mihaela Ursa, Ideea fixă de viață, APF, 1995, 9; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
negru și alte povestiri elvețiene de Jeremias Gotthelf (1968), iar din literatura norvegiană Mâinile mamei de Bjørnstjerne Bjørnson (1958). Talentul, dovedit în atâtea tălmăciri, pare absent în poeziile proprii, incluse în antologia Din scrinul vechi..., unde se mai află niște versificări modeste, descriptive, ale unor teme sau momente ocazionale, mai degrabă un fel de jurnal fără reverberație lirică. SCRIERI: Două sărbătoriri literare feminine: Ricarda Huch și Isolde Kurtz, București, 1934; Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide, Fălticeni, 1934
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
efluvii, te simți purtat ca de un vânt de estetism înveselitor, te conformezi realității, o accepți deci. Cristian cântă din liră necontenit. Iubește femeia. O cântă în versuri sonore. Cântă lucrurile, oamenii, peisajele. Viața lui e un bun prilej pentru versificare și muzicalizare. Ne-a citit versuri. Am glumit. Ne-am înțepat. Ne-am legat de o fată frumoasă care stătea alături de noi. Cu o oră sau două înainte să se lumineze, asta dacă nu era vineri sau sâmbătă, când își
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
poate spune că poezia a excelat, reușind performanța de a face firesc pasul, în numai două decenii și jumătate, din 1965, când a avut loc liberalizarea ideologică și renunțarea la modelul proletcultist și până în 1990, când a căzut comunismul, de la versificarea propagandistică ridicolă, fără nici o valoare estetică, la experimentul postmodernist și biografismul perfect aliniate la tonul poeziei occidentale. Proza a experimentat și ea, cultivând când parabolicul, ca metodă de eschivă, când psihologiile oblice, dificil de adus în contemporaneitatea politică. În orice
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
discuție pentru a sublinia evoluția artistică a poetului, consecință a modificărilor afective generate de schimbarea mediului social. Gustul lui D.-G. în poezie e, totuși, incert, fapt ușor de observat îndeosebi în studiul despre Vlahuță (A. Vlahuță, 1890). Atras de versificarea retorică și discursivă a unor idealuri sociale pe care le prețuia, el exaltă calitatea unor pastișe epigonic-eminesciene, puse mai presus de valoarea modelului. Lui I. L. Caragiale, de care îl lega și o mare prietenie, criticul i-a închinat un studiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Dintr-o perioadă mai veche, 1788-1800, datează Cântecele, însumând poezii originale, laice - inspirate de circumstanțele vieții grănicerești din zonă - și religioase, dar și culegeri prelucrate, „direse”, de folclor: cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2000, 216 f. GAVRILĂ, Camelia. Mitic și magic în opera lui Lucian Blaga: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2001, 292 f. BERCEA, Dorin. Versificări românești și slave ale Psaltirii: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2002, 281 f. FELEA, Alina. Radu Stanca: elemente ale unei biografii interioare: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu a fost "domnitor român", ci demnitar al regatului maghiar), Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. Paginile manualului alternau frecvent povestirea, portretizările, dialogul și versificările. Pentru a reda legenda lui Burcel și tabloul vivant al luptei de la Vaslui, autorii au apelat la versuri de o rezonanță folclorică și tradițională, ca metodă de supra-autentificare a personajului central 47 și a faptelor sale. Viziunea profesorului Almaș a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și poezii, versificări ce erau mai degrabă imitații după cele ale unchiului său, încă de pe vremea când era elev la liceu, pe care le-a publicat în jurnalul brăilean "Șoimul"56, chiar în "Convorbirile Critice" ale lui Mihai Dragomirescu și, cum am văzut
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a Creației Populare și la Casa Creației Populare și a Mișcării Artistice de Amatori din cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. A colaborat la „Familia”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. Ca poet, M. se specializase în versificări subintitulate fie „poeme scenice”, „evocări istorice”, montaje literar-muzicale, „teatru-document”, fie „poeme dramatice muzicale”, într-un fel de poezie-vehicul al sloganelor proletcultiste, destinată explicit brigăzilor „artistice” de agitație. Seria o deschide placheta Stele fără amurg, apărută în 1959. Ca folclorist, alcătuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
totuși în dicție. Poemele din prima lui plachetă, Ora 25 (1946; distinsă în manuscris cu Premiul pentru poezie „Ion Minulescu”) se deschid cu o imagine insolită, generatoare, la rândul ei, de alte jerbe de artificii, însă o bună tehnică a versificării este evidentă în acest discurs epicizat al aflării sinelui prin mijloace diferite de cele metaforice. Volumele apărute după mai bine de două decenii de absență editorială - Dresoarea de fluturi (1968), Timpul oglinzilor (1968), Altceva decât umbra (1969), Ninsoarea neagră (1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
sociali, doar prin substituiri de imagini. Există și varianta intraindividuală, conform căreia un vrăjitor prezintă la anumite intervale de timp un descântec în alte versiuni. Cochetează pe marginea unor imagini intuitive (uneori în proză, atunci când nu mai dispune de capacitatea versificării). Magia românească, susține Gheorghe Pavelescu, exclude într-o mare măsură genul liric, dar este prezent din plin în genul epic. Un vrăjitor poate povesti la nesfârșit mituri și legende; mai rar însă este capabil să prezinte o poezie lirică. Magia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
epigonism. Un nou elan liric trăiește M. la mijlocul anilor, ‘20 pe meleagurile basarabene, dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii epico-descriptive (Pe limanul Nistrului, Akermanul, Nadia, O iarnă la Bugaz, Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și Cântecul străjerilor nu au valoare. În schimb rețin atenția, în destul de bogata publicistică a lui M., o suită de amintiri târzii și de medalioane din lumea muzicienilor, precum și câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor din faptul divers al ziarului. Dispariția punctuației și versificarea enunțurilor plagiate modifică în profunzime sensul "acelorași" fraze. Schema 2 pune în evidență jocul complex al determinărilor textuale "ascendente" (de la dreapta la stînga) care subordonează ansamblurile de propoziții în sînul sistemului pe care îl constituie unitatea TEXT (obiect al lingvisticii
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ocolească orice popas reflexiv, orice angajare sentimentală și, în general, se cantonează în orizontul ideilor comune, ca atunci când compune o imprecație la adresa idolului Aur. Limbajul este adecvat, colorat neologistic, într-o frazare abil retorică, ce dovedește o mare ușurință a versificării. Poeme eroice sunt, din acest motiv, mai puțin atinse de aerul vetust al altor producții contemporane de același gen, deși sunt în descendența accentuată a modelelor V. Cârlova, V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga. Nu întâmplător, autorul a fost înscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
sfârșit / fără început spre cer”, „recunoștință” (Sub daltă). Laitmotivul „vezi” se dorește nu doar conștientizare a treptelor zămislirii operei de artă, cât mai curând clocot perpetuu, îndumnezeit: „sub mâna ta se ascunde / Dumnezeu” (Sub daltă) între creațiile lui Brâncuși și versificările lui Tudor Gheorghe Calotescu există vizibile puncte convergente, „Vărutul dintre cer și Sământ”, „tăcerea de taină”, „durerea dulce a sacrificiului de sine...” (A împlinit 135 de ani) Venerația poetului e pecetluită de Clepsidra clipei infinite, axul central, romboidal care îmbrățLșează
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
umanism generos. Acutizat de experiența războiului, în anii ‘50 lirismul său cade sub „comanda” social-politicului și a modei epicului „de largă respirație”, J. compunând pe lângă poezii agitatorice „pentru pace și o viață mai bună”, și ample poeme narative, în fond versificări prozaice despre N. Bălcescu sau despre satul lui Al. Sahia. Rareori se poate găsi aici fiorul liric, cum se întâmplă după vizitarea muzeului dintr-un sat distrus de naziști - Lidice. Asemenea mai vârstnicului G. Călinescu, care schimbase lira clasică cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
ori ținând de faptul divers (Five o’clock, O lacrimă la dosar sau Tribulațiile unei petiții, Un fost ministru - Un portret, Scrisoarea deschisă a unui melc). Multitudinea de asociații surprinzătoare, fantezia nesecată, verva explozivă, ironia fină și sarcasmul vitriolant, măiestria versificării și rimele „bufe”, funambulești au contribuit, de asemenea, la înnobilarea speciei, la întemeierea unei tradiții, în care se va înscrie apoi un G. Topîrceanu. Familiarizarea lui St. O. Iosif cu literatura germană a făcut să i se atribuie lui ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
tomisană nu doar pentru valențele estetice ale poeziei sale. Atunci când Ovidiu a fost adoptat de comunitatea tomisană, ca debut al eternității literaturii culte de pe aceste meleaguri, i s-au luat în considerare nu doar virtuțile de jongler de geniu al versificării. Pe aceste meleaguri el a apărut ca un poet trimis de zei, cu o excelentă descendență parentală. Sunt însă argumente care rămân insuficiente pentru a justifica de ce persoana sa a rămas venerată peste 20 de secole de gânditori, intelectuali, literați
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
măcelărie carcasele care capătă forma trupului iubitei: „câtă criminală plăcere să intri în carmangeria/de la parterul blocului în care ea locuiește/și unde hălcile de carne au împrumutat/porțiuni din alcătuirea ei” (dumnezeu binecuvântează carmangeria). În Studiu de bărbat, pe lângă versificarea întâlnirilor cu poetul Ioan Es. Pop (întâmplare cu ioanes între două beri și o elveție prezumptivă băută de ceasuri), lui V. îi reușește latura calitativă a imaginilor („la orizont/albastrul delira verde în roșu/câțiva crabi/ne pândeau următoarea mișcare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
sub genericul Figuri culturale din Bucureștii de ieri și de azi. S-a bucurat de prețuirea și prietenia multor personalități - M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Em. Bucuța, I. Petrovici ș.a. -, cu care a purtat o bogată corespondență. Volumul Satire (1916) conține versificări după modelul Scrisorilor eminesciene, în care sunt denunțate moravurile condamnabile ale „înaltei societăți” bucureștene. Cu o viziune comună asupra vieții, C. nu reușește decât o înșirare ternă de păcate omenești, de banalități, aproape fără nici o prelucrare artistică. O altă secțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
Nou!), schițe vesele (Cică să nu crezi) și versuri. În 1915 se introduce o secțiune nouă, asigurată de Maria Beiu-Paladi, dedicată problemelor de educație a copiilor de vârste mici, unde intră, alături de texte relatând experiența proprie, și material didactic: istorioare, versificări, jocuri. Au mai colaborat Fausta Rădulescu, Laura Vampa, Miron Pompiliu, Ilie Bărbulescu, Aura Stellorian, Lili V. Vârgolici, Maria Chefaliady. V.r. încearcă să creeze un curent feminist panromânesc, deoarece se adresează și femeilor de dincolo de Carpați, din rândul cărora vin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
1967), Oglinzi (1974), Parodii și epigrame (1976), Vatra (1980), Rezonanțe (1985), Penița și bărdița (1988), Săgeți (1990), Fulgere basarabene (1997). Debutul și evoluția lui C. s-au așezat sub influența benefică a lui G. Topîrceanu, de la care a asimilat dezinvoltura versificării, simplitatea expresiei și arta poantei. Umorul și satira, uneori de tipul celor din I. Creangă, se sprijină pe folclor. Vorba de spirit și șarja grotescă, agrementată cu proverbe și expresii populare, asociațiile paradoxale și reducerea la absurd constituie arsenalul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
sistem financiar intern tra nsparent, competitiv și eficient, pentru ca agenții economici să și poată desfășura activitatea. Într-un mediu astfel creat, informația asimetrică nu ma i p oate lua amploare. Dornice de a reduce expunerea lor la risc, prin di versificarea portofoliilor lor și de a spori șansele obținerii de profit, atâ t instituțiile financiare, cât și băncile străine pătrund pe piețele emerg ent e și în economiile în curs de dezvoltare și au, în general, un impact dire ct asupra
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]