3,798 matches
-
ăsteia/ nu i se poate înfunda pe gură/ cîntecul mult aplaudat// azi mă gîndesc la drumurile alăturate/ ale limpedelui/ azi mă gîndesc la sfințenia/ rănilor ce curg sub un alt cer// există însă bucuria croșetării capcanelor/ există însă o anume veselie/ a lanțului și ac/ pentru metodele subtile ale așteptării" (și altfel decît o sărbătoare a fugii). Geometrul dezabuzat se purifica intru umilitate: "numai că două lacrimi ale trupului/ îți pot privi sînii/ femeie a mea/ numai că două lacrimi ale
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
și eventual abandonat. Criticul literar - dar este el doar un critic literar? - participa, s-ar putea spune, dureros la elaborarea propriilor lui adevăruri. Ți-l poți imagina sufocându-se de prea mult patos. Din cauza tensiunii acumulate, el are momente de veselie nefirească. O exuberanta chinuita, un râs cu gura arsă de febră - aceasta este esența scrisului sau. La care, pentru deplină identificare, am mai putea adăuga o voluptate a enumerărilor erudite, o retorică baroca și, mai ales, tentația permanentă (vicioasa!) de
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
o imagine ștearsă a lucrurilor. Dar ceva rămâne în interiorul lor, - o indicație vagă a direcției spre care te miști sau zbori în raport cu puterea și cu dorința. Astfel cuvinte-scopuri ale vieții, cuvinte-program ca - reușită, realizare, satisfacție, fericire și chiar dragoste, plăcere, veselie, frumusețe, sănătate, bunătate, cinste, onoare etc. se integrează apriori în orizontul interior, fără împotrivire. Programul se află undeva în spațiul fictiv, întunecat al vieții interioare. Cuvintele abstracte definite ca "scopuri" în program amintesc cu insistență obsesivă ce ai de făcut
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
adolescent cu gustul gratuitului periculos, un boem sociabil și mult mai mult decît toate astea. De fapt, cum era Dimov? Pentru prietenul lui bun, "Dimov era un om trist și plin de umor. Calambururile lui erau grozave. Ironiile lui mușcătoare. Veselia lui sună uneori că o sfidare. În tot ce făcea era deosebit de ceilalți. Era elegant și inteligent. Profund și lejer. Umorului sau i se poate aplica faimoasa formulă: umorul e politețea disperării." Ion Bogdan Lefter, care l-a cunoscut tîrziu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
sau istoric literar, Ion Cristoiu rămâne prozator - un prozator care a studiat ani la rând tehnicile narative și a făcut și numeroase exerciții stilistice. (Cărțile sale de proza scurtă - Personaje de rezervă, 1985, Povestitorii, 1988 și, în mai mică măsură, Veselia generală, 1992 - impresionează și azi prin originalitatea umorului și prin plasticitatea riguroasă a fiecărei fraze.) Talentul literar îl face să aibă dreptate chiar și atunci când - din punct de vedere istoric său politic - nu are. În viziunea sa, de pildă, postumitatea
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
în sînul ei, relații insolite, mijlocește contracte perfide între regnuri, compromisuri între aparente și esențe, mezalianțe între contingent și absolut (în gradul în care cel din urmă rămîne precum un reziduu indestructibil al spiritului ce se dezafectează cu o întunecată veselie). Anorganicul absoarbe cu poftă ființele ori dobîndește el însuși statut de ființă: "pietre-ndelung polisate, cunoscătoare, tăcute/ fără lumină în ochi, fără sex/ translucide răclite/ în care-s închiși bărbați adormiți/ vietasi/ nepromiși nașterii, morții/ sau valuri uriașe de lavă
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
ibidem). Să fie oare o asemenea nepotolita sete de maculare, de delabrare, de anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii lirice, prin poze riscant clovnești (Satire și calomnii), insistînd pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
sete de maculare, de delabrare, de anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii lirice, prin poze riscant clovnești (Satire și calomnii), insistînd pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii lirice, prin poze riscant clovnești (Satire și calomnii), insistînd pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
literar nu este usturător, el pare o glumă amicală, o amenințare surîzătoare. Se amuză, uzînd de ironie sau autoironie într-o lume aparent ireala, imaginara, dar cosntruită după date cunoscute, sporind astfel mai mult echivocul. Scriind cu mare verva și veselie lingvistică, înaintînd din poanta în poanta, pare firesc să se și împiedice din cînd în cînd în fraze anoste sau doar nesărate, fără ca prin astfel de accidente să se știrbească iremediabil impresia că citim o carte remarcabilă. Dispariția orașului Iași
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
Tălmăcim, cât de cât, cu puterile noastre: "Pătrunsa de un spirit glacial ce face să ăntepenească sentimentele cele mai elastice, ămpiedecănd inspirațiile cele mai generoase, si care dau rasului ceva strident, ascuțit, conversația această, plină de o ironie acra, preschimbând veselia an rânjete, dovedea o istovire sufletească redusă la ea ănsăsi, fără alt scop decât satisfacerea egoismului, rod al păcii an care traim. Acest pamflet contra omului, pe care Diderot nu a ăndrăznit să-l publice, Nepotul lui Rameau; cartea această
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
stăpânesc numai mării scriitori (Nichita Stănescu, de exemplu, care a făcut poezie rafinată din argoul ploiestenesc). Petru Dumitriu a știut să vadă în farsele intrate în legendă ceva specific stilului de viață românesc din perioadele istorice faste și anume o veselie amorala dusă până la cruzime. Acest ceva și nu epica în sine a fost evidențiat de el cu o verva de zile mari.În felul acesta, scriitorul contemporan cu noi s-a situat într-un raport de continuitate cu I.L
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
mult este spiritul european. El descria atunci într-un mod profetic o Rusie revoluționară, arbitrară și oarbă, care pînă la urmă avea să dezorganizeze toate elementele ei componente". De reținut sînt și paginile despre I.G. Ducă, care, student fiind, era "veselia întruchipata", pe care, apoi, soțul ei îl prețuia nespus, făcîndu-l, în ianuarie 1914, ministru al școlilor în locul lui Spiru Haret și desemnîndu-l succesor la conducerea P.N.L. Să mai amintesc despre dezvăluirea autoarei că, în 1926, nu numai regele, dar și
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
iubeau, spre a fi consecvenți cu etimologia, expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalte, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele Festival Cîntarea României, si acesta o adevarată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcina de partid și chiar predeterminare metafizica. Dacă într-un moment imemorial de narcisism, de ineficientă și de lene cineva a spus
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creștină. Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. În Ajunul Rusaliilor se țin Moșii de Vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar și prilej de veselie; se crede că sufletele morților / moșilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Călușarilor (executat de cete
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
în instalație. ”O afirmație nefericită”, se repetă Raluca Turcan. Între noi fie spus, fata are dreptate: avem un guvern nefericit, ce afirmații vrei să facă miniștrii? Și când zic nefericit mă refer la faptul că e nefericită alegerea, nu la veselia membrilor Cabinetului. Ăia sunt fericiți, ca toți cei săraci cu duhul. Sebastian Lăzăroiu s-a lăudat în Ring că e un adept al austerității, că trăiește cu aer și doarme pe cuie. A dat el declarațiile astea ca să arate că
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
sau la intrările în case, ramuri verzi de tei, plantă considerată a avea proprietăți apotropaice. RUSALII. TRADIȚII și OBICEIURI. Ajunul RUSALIILOR, biserica a consacrat-o Moșiilor de vară - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar și prilej de veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumbla printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul RUSALIILOR. De RUSALII nu este bine să se lucreze, fiind primejdios din cauza osândei
RUSALII sau POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. De ce nu este bine să lucrezi de RUSALII. TRADIŢII ŞI OBICEIURI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25296_a_26621]
-
funebre: „Gîndurile grele ca piatra, apasă,/ Sufletul meu ca sicriul e ros,/ Întuneric nepătruns cu culori străine,/ Cu miros de tămîie, de moarte vorbește”. Nu-i de mirare nici că, sătulă și exasperată de atîta întunecime, izbucnește în chiote: „Vreau veselie și cîntece tinere,/ Fără semnul de jale în ele./ Mai multă lumină aprinsă/ Să gonească întunericul, dușmanul/ Ce pe mine mereu mă pîndește.// Mi-e sete de vorbe dulci și frumoase,/ Mi-e foame de tot ce nu am gustat
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar dimpotrivă. Cînd lira-i acordată pe durere, le e greu și poeților să treacă brusc la veselie. Chiar dacă n-o fi mare pasul de la elegie la imn, ușor de făcut nu-i. În orice caz, Ana nu l-a putut face, deși s-a străduit. A rămas și ea o cîntăreață de durere. 1 Vlaicu Bârna, Între
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
care erau cuprinși împătimiții viței de vie. Înaintea mea aveam o ceată obișnuită de bețivani exultînd de plăcerile viciului atît de uman. Erau niște mahalagii madrileni. Era o cronică a lor cotidiană în toată splendoarea și vivacitatea luminii. Era o veselie, un chef și - un dor de viață și de cîntări populare fără de moarte. Nu exagerez. Dar, la Prado, în ziua aceea, îmi amintisem că făcea să răsune periferia română: La cîrciuma din șosea.... Darul lui Velasquez de a prinde fenomenul
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
bufonerii inutile (vezi unele filme vechi despre "bestiile burghezo-moșierești"). Beaumarchais spunea că personajul "trebuie jucat foarte nobil dar cu grație și libertate". Dacă acceptăm că opera atenuează mult din sarcasmul piesei, transformând-o într-o bijuterie de grație aristocratică și veselie delicată, vom fi de acord cu acei comentatori care nu văd în Conte o brută și nici un comic ci doar un bărbat lovit de o pasiune nestăpânită, care-l antrenează în situații potrivnice lui. De altfel, muzica atribuită lui de
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
umor. Un umor sobru, practicat fugitiv, fără vreo dorință vizibilă de a-l face pe cititor să râdă. Subtilele jocuri de cuvinte inventate de Ion Simuț ("opinioman", "egografii" etc.) sunt mai curând expresia amuzamentului lui interior, decât o invitație la veselie adresată interlocutorului. Citind cartea, ni-l închipuim din când în când pe autor surâzând enigmatic. Expertul incoruptibil Primele două compartimente ale cărții - Simptome și Cardiograme - cuprind dosarele complete ale unor probleme literare complicate cum ar fi situația actuală a romanului
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
Dan Fruntelată, dar mai ales pacifistul Mihai Ungheanu sau vecinii noștri de pagină și de civilizație - fabulistul cu epoleți Iulian Neacșu, sau înțeleptul chino-trac Ion Gheorghe, sau ambasadorul Securității în redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har și cu atîta veselie - socialismul dinastic -? Ce ne facem? Unde se vede că drobul de sare din poveste a devenit atomic - pentru nevoile propagandei diversioniste de la Luceafărul ". Ca și: "În Euphorion, Nicolae Balotă cita, printre alții, pe Nietzsche, pe Heidegger și pe Hölderlin spre
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
el îl chemă Văsălie și la el acasă este mare petrecere de Sf. Vasile cel Mare și că s-ar înteți și mai mult petrecerea dacă ne-am duce și noi să petrecem cu ei. Cum noi eram plini de veselie și veselia la veselie trage, ne-am dus la Văsălie acasă. Acolo, lume în petrecere, bunătăți, băutură, căldurică îmbietoare. Totul ca pentru o petrecere de pomină. Le-am pus și noi bunătățile noastre pe masă. N-au avut trecere. „Nu
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
chemă Văsălie și la el acasă este mare petrecere de Sf. Vasile cel Mare și că s-ar înteți și mai mult petrecerea dacă ne-am duce și noi să petrecem cu ei. Cum noi eram plini de veselie și veselia la veselie trage, ne-am dus la Văsălie acasă. Acolo, lume în petrecere, bunătăți, băutură, căldurică îmbietoare. Totul ca pentru o petrecere de pomină. Le-am pus și noi bunătățile noastre pe masă. N-au avut trecere. „Nu dăm noi
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]