256 matches
-
Să nu faci leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
românească”, „Luceafărul”, „Amfiteatru” ș.a. Activă traducătoare din limba maghiară, P. obține premiile „Füst Milan” și „Déry Tibor”. Discursul liric se circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De atâtea cântece / s-a vestejit iarba din mine, / apele au miros de sărut putred” (Schimbare). Poeta simte apăsarea timpului bântuit de războaie și cataclisme (seceta planetei, bolile, stresul cotidian etc.) și preconizează o nouă renaștere prin regăsirea ritmurilor naturii („sub pleoapa pădurii / se naște inorogul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
toate stadiile de vegetație ale macului. Atacul pe primele două frunzulițe duce la uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate, apar pete undelemnii în dreptul cărora pe partea inferioară a frunzei, prin stomate, apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele atacate se vestejesc și se usucă iar ca urmare, florile rămân mici, se deformează, iar capsulele prezintă puține semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de sporii apăruți pe miceliu în tot cursul verii, iar de la un an la altul ciuperca rezistă sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lunca verde Verde sus și verde jos Doamne cât e de frumos! Să vezi floricelele Să auzi păsărelele Să asculți pe greierași Și să vezi pe copilași Cum aleargă drăgălași După mândri fluturași.” Toamna Soarele nu mai dogorește Frunzișul se vestejește Strângem roade pe ogoare Și le punem în hambare Când se-ntâmplă asta oare? Toamna este considerată a treia fiică a Moșului An și se spune că este blândă, darnică, coaptă la minte și răbdătoare. și cum socoate că are
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca pruncii care strică jucăriile. Emoționat ca un om care se pregătește de drum lung... Personagiile oneste dintr-o piesă trebuiesc astfel construite încât să le saluți dacă le-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și opinăm că din cauza prea multei teorii greu percepute și pricepute pe măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de șnapani Vaslui - , citând câteva titluri din numărul 1954/10 decembrie 1974, care i-au gâdilat În mod foarte plăcut urechile: „Munca de zi cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ramuri s-au îngălbenit. Pe acest domn îl cheamă Pavel sau Pavăl? Spicele grâului s-au copt. Adina, vecina mea, are opt sau nouă ani. FIȘA 4 Cumpărăm zambile................ lalele? Copiii............... bucurat de cadouri. Citim................ ne uităm la televizor? Florile............... vestejit. Vom vedea un desen animat................. un film? FIȘA 5 Ei.................... gândit bine ce să facă! Cei doi frați................ supărat când au văzut ploaia. Mâncăm acum.............. mai târziu? FIȘA 6 Alin și Cătălin................. întâlnit cu prietenul lor. Împreună............dus la fotbal
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
sfinte, al căror decor, beneficiind și de aportul imaginilor, ne-a devenit familiar. Acest dezechilibru îl afectează și pe profan. Mănăstiri restaurate, case ale scriitorilor, cimitire-muzeu, panouri comemorative pe străzile Parisului, plăcuțe deasupra ușilor de intrare. Semnificantul înflorește, semnificativul se vestejește. Voga "locurilor de memorie" nu poate masca faptul că memoria noastră a ostenit să tot recupereze locurile pe care turismul comemorativ le pune la dispoziția ei, fiind din ce în ce mai puțin disponibilă pentru așa ceva. Industrializarea simbolisticii, o trăsătură originală a secolului XX
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândurele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el! Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Sî scoatem/ Floricica din pământ,/ S-o scoatem cu rădăcină,/ Șî s-o răsădim/ Lamparatu-n grădină,/ Acolo locu-o să-i priiască,/ O să crească,/ Să-nflorească/ Și să nu mai vestejească” (Albele - Bacău). Accentul apăsat pus pe dezvoltarea fetei - floare ajunse într-un impas magic redă cursul existențial necesar atât la nivel individual, cât și la nivel macrocosmic. Floarea ofilită risipește capacitatea de rod a lumii, pe care o înglobează în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și Africa centrală! - acționa extrem de eficient prin mijloace simple, e drept, dar noi totuși, neașteptate, nu numai în „cadrul lagărului”, dar și în lumea modernă europeană: recursul la istoria națională pe care tot partidul comunist, în „prima perioadă”, stalinistă, a vestejit-o, în numele „intenaționalismului stalinisto-comunist”, reușind efecte grotești de operetă, ca și mișcări mari de mase destabilizate ca la rândul lor, dislocau întreg echilibrul nu numai între sat și oraș, dar și pe cel din interiorul orașelor mari și medii. Toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stăpâneai inima mea Și sufletul meu tot. Azi-geaba-ncerci iubita mea Trecutul să-l învii Nu mă mai pot amesteca În jocul de copii. Îmi pare că sunt prea bătrân De-acum să mai iubesc. Târziu în toamnă frunzele Și ele vestejesc. Dar în zadar mai vii plângând Să mă oprești în drum Uitate-mi sunt cărările Iubita mea de-acum. Alăturat versurilor scrise o altă poezie în context, scrisă de Serghei Esenin : Pentru ce te zbuciumi și amar zâmbești ? Pentru ce
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de emoție la gândul că voi avea ocazia s-o salut, dar cu vreo 30 de metri înainte de a ne întâlni, ea a trecut pe celălalt trotuar și n-am mai văzut-o. Astăzi, inima mea e freamăt de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în timpul regimului comunist, trezesc tot mai puțin ecou în conștiința românească. Ce-ar trebui să înțeleagă omul obișnuit din formula care-l bântuie pe domnul președinte? Că, timp de douăzeci de ani, acest interes național a fost călcat în picioare, vestejindu-se în fața interesului Europei, al UE și al NATO, și că acuma, după inundațiile pustiitoare din vară, a fost scos la suprafață din mâlul puhoaielor, drept lângă cizmele de cauciuc ale președintelui, care, pe loc, a fost străluminat de o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cămașa de corp în care a stat înfășurată, o umplu cu apă, aranjez crenguța în vază, iar vaza o pun peste dosarul cu corespondența literară de pe raftul de sub fotografia mamei, în locul sticlei de vodcă rusească, în care stă o garoafă vestejită. Sticla de vodcă o arunc în coșul de gunoi de sub chiuvetă. Dau drumul apei calde, mă bărbieresc în cîteva minute, să nu-mi mai văd fața asta obosită, mă spăl pe dinți și pe față, mă șterg cu prosopul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
atâta frăgezime și slăbiciune unește atâta intensivă putere de rezistență... floarea mea cea tânără... parcă mi-e milă să te smulg... Ah! sunt nebună... Ce-aș da eu ca această simțire să ție vecinic în noi; în curând va fi vestejit, în curând sufletul și inima lui se vor răci și îmi vine să plâng... îmi vine să fug, să las pe astă virgină cu chip de Adonis să înflorească în umbra cugetărilor lui melancolice... și să moară cum o floare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Enitharmon se așeza pe genunchii lui. Urizen scrise Versurile sale. 170 În afunzimea-ntunecată întunecatul arbore creștea; umbră ei jos era trasă, Jos pîn' la rădăcini; umbră lui Enitharmon plînse peste Orc. Los o văzu întinsă, chipul morții, peste-ale sale vestejite vai; Umbră ei merse înainte și se-ntoarse. Era acuma palida că neaua Cînd munții și colinele-s acoperite și ale Omenirii căi închise, 175 Însă cînd Spiritul ei reveni, rumen precum o dimineață cînd Coptul fruct cu bucurie se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
recoltei de aur 105 Sînt strînse-n aprigul zăduf și-n ploaia tumultuoasa. Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură Grînele-n scaieți și merele-n otravă, 110 Și cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de prunci lipsiți de apărare, Si întru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Si Vala zise: "Mergi, Tharmas; nu plînge. Mergi la Enion". El zise: "O Vala, sînt bolnav, și-astă grădină a Plăcerii Că o visare îmi plutește pe dinaintea ochilor; dar fructul miresmat 540 Din nou mă-nsuflețește spre noi morți. Mă vestejesc, precum un nufăr Sub soarele dogoritor, pînă ce noaptea pe-așternutul Enionei Beau viață nouă și simt suflarea Enionei care în somn e cufundata. Dar dimineață ea se nalta ferindu-se de Ochii mei, Atunci mi se usucă pîntecele și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
melancolie; mică; miere; mînă; moartă; naștere; nesemnificativ; nou; nume; O2; omidă; palmier; parc; plante; podoaba copacilor; posibilitate; primar; primăvara; prosperitate; prospețime; putere; reînvie natura; renaștere; roade; sevă; stai; stejar; structură; teamă; tei; tinerețe; trecător; tufiș; urîtă; uscat; uscate; ușor; vesele; vestejită; vitalitate; viță; viu; zigzag (1); 780/ 136/41/95/0 fudul: mîndru (166); prost (75); încrezut (35); îngîmfat (42); arogant (26); lăudăros (19); fițos (19); cu nasul pe sus (16); rău (13); mîndrie (11); om (10); credul (9); orgolios (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spătarul; spice; sta; a sta pe loc; stăpîni; stop; stopa; strangula; strașnic; strînsoare; substanță; sufoca; susține; susținere; un șnur; taie; tare; nu prea tare; tămădui; tortură; pe totdeauna; totul; trist; ține cu forța; țintui; unit; urît; urni; ușa; pe vecie; vesteji; viața; vie; vița-de-vie (1); 770/287/79/208/0 lege: dreptate (39); ordine (35); regulă (32); drept (31); respect (24); justiție (22); poliție (20); constituție (19); încălcare (19); reguli (15); politică (14); stat (12); avocat (11); judecător (11); normă (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vînt (2); ziua mea (2); afară; agonie; an școlar; cel mai frumos anotimp; apă; apus; apus devreme; arături; argintie; argintiu; avuție; bani; blîndă; boboci; bucurie; cad frunze; căderea frunzelor; călduroasă; cărămiziu; cenușiu; cireșe; cîmp; colorat; colorată; copac; copac cu frunze vestejite; covor de frunze; cules; culoare (roșu, galben); da; decor; depresiv; dovleac; este; facultate; frunze căzute; frunze galbene; frunze moarte; frunze ofilite; frunze, anotimp; fulger; glod; greutate, suspin; gutui; înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Viața interioară vibrantă a acestui templu atestă chemarea Misterului; pe urmele detestatului său rival, autorul Ospățului se lasă furat de magia Egipetului și observă, în cel mai pur stil eminscian, la capătul descripției, că Floarea tainică de lotus întristat se vestejește. Versul arată că poemul lui Eminescu făcuse și victime colaterale - precum Macedonski, scriitor aflat deocamdată la începutul drumului care avea să-l ducă la marea poezie. Depășind registrul retoric, Macedonski se va cufunda curînd în poezia propriu-zis simbolistă, făcută din
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
al Franței, respectat atât de dreapta, cât și de stânga politică, în ciuda unor critici aduse în decursul timpului conținutului versurilor și nu de oricine, ci de un Hippolyte Taine sau de un Jean Jaurès. „Sang impur! Cu ce drept Revoluția vestejea prin această expresie înjositoare și barbară toate popoarele și pe toți oamenii care o combăteau?”, se întreba acesta din urmă. Xenofob și rasist, spune un comentator actual despre textul imnului. Pe de altă parte, când era președinte, Sarkozy a impus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
prelungite seri de muzică, de agreabile și extinse conversații, totuși nu mulți au fost fanii care au întârziat în sala Ateneului până spre orele târzii ale miezului de noapte. Și totuși, nu pot să nu observ, tristețile lui Jancy nu vestejesc miezul de adevăr, de captivantă comunicare, de frumusețe, al muzicii sale. îl așteptăm la o nouă aniversare!
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]