3,592 matches
-
mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același scop, a proclamat și infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atunci cînd la porțile Romei bătea și intră puterea laică; o excelentă coincidență, care vestește "sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe care se sprijinea (și mai ales pe Franța) de atîtea secole. De îndată ce Franța a părăsit-o, a scăzut și suveranitatea
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
adică de 16 (șaisprezece) ani, n-am mai avut dreptul să lucrez în vreo redacție, nici dreptul de a-mi părăsi domiciliul tîrgujian. Apollo îmi făcea un semn încurajator, în cîmpul semiotic mai larg al uriașelor schimbări îmbucurătoare ce se vesteau. Însetatului i se întindea un ulcior cu apă, flămîndului i se dăruia un codru de pîine. M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
călugăr pînă la 90 de ani. Morală se deslușește de la sine. Românul Sfîntul, scris în 1942, se integrează perfect cărții, făcînd aproape corp comun cu precedentă nuvelă. Crăciun, fecior de țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis socotit o vedenie și o porunca dumnezeiasca, să arate tuturor, de la vlădica la opinca, în 1940, mari nenorociri și prăbușiri de rînduieli lumești. A căpătat, deodată, darul - rar - de a cunoaște păcatele oamenilor și într-o adunare
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
mai ales, în ediția din 1960 a d-lui Andrei Rusu), Mircea Eliade neincluzînd-o în ediția sa, în două volume, din 1937. Trama nuvelei lui Hașdeu se petrece la sfîrșitul domniei lui Ștefan cel Mare și, prin subtitulurile capitolelor (paragrafelor) vestește modalitatea utilizată, mult mai tîrziu, în Frații Jderi, de Sadoveanu. Tînărul postelnic Șarpe, însoțit de stegarul Luca, nepotul său, se întoarce, prin Codrii Cosminului, de la Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce, din exil, postelnicul Șarpe. Nuvelă, de 80 de pagini, deci întinsă, e o foarte bună proza istorică, vestind scrierile lui Sadoveanu. Să sperăm că, integrată în ediția de Opere, se va bucura, de acum încolo, de toată considerația literară meritata. Sînt, apoi, integrate în sumarul acestui al treilea volum din opera literară a lui Hașdeu bucățile sale acid
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
inițiat planul său reformator (o moderată reforma agrara apreciată la un milion ha și mult mai modestă reforma electorală, prin crearea Colegiului unic pentru toți știutorii de carte), întîi a avut grijă să-și asigure asentimentul marilor proprietari funciari liberali, vestindu-i franc că, de nu-i accepta reformele, demisionează. Apoi, în Constituanta a avut de înfruntat împotrivirea conservatorilor, pe care, de fapt, se bizuiau și mării latifundiari liberali deloc dispuși să renunțe la privilegiile lor. Cum reiese și din unele
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
ea vine prin grațiere. Dar, nenorocire, rană i se redeschide și, după ce își revede mama necunoscută și iubita, moare, totuși, înmormîntat fiind, odată cu mama și iubita, sub aceeași piatră funerară. Nenorocirile unui slujnicar, nuvelă pe o temă românească din 1861, vestește românul publicat doi ani mai tîrziu. Mitică Râmâtorian îl anunță pe Dinu Păturica, cu tendința lui maladiva spre chiverniseala și parvenire. Ediția d-lui Mircea Anghelescu, impecabila filologic, prin minuțioasa cronologie a vieții și a operei, dar, mai ales, prin
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
picioarele duhovnicului meu, înțeleptul părinte Vasile...") Evident, prietenul lui Bobîrcă, ascultînd-o, citează din evanghelia lui Ioan pasajul cu întrebarea lui Iisus "Care dintre voi este fără de păcat să arunce cel dintîi piatră asupra ei". Totul se conciliază tacit și finalul vestește o împăcare dintre dr. Taifun și amantă lui, viitoare soție. Românul e, estetic, un eșec și criticii epocii n-au pregetat să o spună. Pompiliu Constantinescu găsea neizbutita eroina românului iar celelalte personaje perfect artificiale. În Istoria... Călinescu aprecia: "Că
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
noiembrie 1874, din care reiese că se cunoșteau mai demult și îi mărturisea că, văzînd-o într-o lojă la o reprezentație, și-a adus aminte "de invitația primită de a veni într-o joi la serata dv. literară" și o vestea că va veni, citînd, acolo, o poezie. Se pare că, flușturateca cum era, Veronica și l-a apropiat pe poet de inimă ei. Brusc, în a doua scrisoare păstrată, din 1876, poetul se plîngea că a fost înșelat în simțămintele
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
meu Titi". Dacă de Crăciun ar veni la Iași (Eminescu se află la București, lucrînd la Timpul) "te voi vedea adormind pe brațul meu. Îți jur că nu voi mai fi niciodată răutăcioasa cu tine". Și, în decembrie 1877, îl vestea: "dac-ai știi cît doresc să fiu lîngă tine, mi-e lehamite de lumea asta". Anul 1879 e bogat epistolar. Și aceasta pentru că în vara a murit Ștefan Micle, lăsînd-o pe Veronica o tînără văduva de 29 de ani, dar
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
viață convenabilă cu tine, și în mizerie nu voi să trăiești. Un lucru crede-l. Nu voi iubi niciodată o altă femeie".) N-a convins-o. Ea continuă să insiste, inclusiv în stabilirea lui la Iași. În martie 1882 poetul vestea că a discutat cu d-na Slavici pentru a-i găsi, ei și lui, o locuință potrivită pe Podul Mogosoaiei, unde se va muta de Sf. Dumitru. Pentru că, la sfîrșitul lui martie, Veronica să i se plîngă că el e
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
se gîndea că ar putea obține, la Iași, un post de profesor de limba germană. În iunie 1882 poetul îi scria de la Constantă, unde venise să facă băi de mare. În octombrie Veronica, nevricoasa, i se adresa cu "domnul meu", vestindu-l că are gînduri de sinucidere. A venit, apoi, năprasna bolii lui Eminescu, pe care, după mărturisirile lui Negruzzi, depravata Veronica, în tovărășia unor ofițerași, ar fi primit-o cu indiferență. S-au revăzut la Iași, unde poetul, iremediabil bolnav
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
dintre ei aveau slujbe, alții trăgeau mită de coadă, Jebeleanu (cu două slujbe, dintre care una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în cafenelele vestite pentru lumea scrisului, aranjînd, în ele, la un șvarț, treburile revistelor lor tinerești, cu apariție hurducata și pe apucate. Dar dacă aveau noroc (că Eugen Ionescu, care scria la Facla lui Vinea recenzii critice sau chiar că autorul nostru care
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
tonul unei personalități, permiteau insului social o rapidă și integratoare înșurubare în lumea intereselor lui. Semn, în același timp, ca înseși interesele evoluează, sunt perisabile și din acute se relativizează până la caducitate. Le uităm, schimbate cu altele... Visele vârstei târzii vestesc logodna senilității cu o sensibilitate ce se întoarce, descătușata, la pragul izvoarelor. Nu mai au însă deloc caracterul revelatoriu și câteodată jubilant al viselor de junețe, pas către o primăvară interioară, o renaștere în taină pregătită de către organele ce lucrează
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
genunchii, unde a conceput, elaborat sau schițat Louis Lambert, În căutarea Absolutului, Pare Goriot, probabil, Eugănie Grandet, cu siguranta Crinul din vale, ale căror acțiuni se petrec în cadrul aceleiași vai de la Sachă, el făcînd din noapte zi, ignorînd clopotul ce vestea orele de prînz și cină, acoperind foaie de foaie cu scrisul sau repede și mărunt și aruncînd foile peste umăr jos pe podeaua pe care ele zăceau nemișcate că morții pe un cîmp de bătălie." * Balzac agonizînd. Un desen de
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Poate că la fel răsunase și Bangul universal, cînd cu facerea lumii, răspîndindu-și de atunci și pînă astăzi vibrația concentrică, infinită, înscrisă în materia, în substanța primă a începutului... Se spune,... se mai spune că, auzind primul dangăt al clopotului vestind moartea lui Stalin,...un activist bătrîn mai slab de înger, - dacă or fi avînd și ei îngeri ca ceilalți, căzu brusc în genunchi în praf, smerit, învins de solemnitatea momentului... Clopotul se legănă, bătu o dată, rar, de două, de trei
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
an când distanță ăntre ceea ce se ăntămplă cu adevărat și ceea ce oamenii așteaptă sau ar dori să se ăntămple. al ămping vrăjitoarele cu adevărat pe Macbeth la crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol, cele trei femei care vestesc, printre hohote de râs, orori, șanț prelungirea bărbatului elegant, cu floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista personajelor, scrie "Hecate și trei vrăjitoare". an mitologia greco-latină Hecate este o zeitate cu trei capete. La momentul oportun
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
aminteam/ Cum mai semăna soarele/ Cu părul meu:/ Parcă se revărsau peste umerii mei/ Ape adânci, nisipoase.// Culcat leneș pe o parte,/ Soarele adormise peste/ Mâna mea/ Cu vene subțiri." (Erupții solare) Scrisul că jucărie Această a fost vestea bună. Vestea mai puțin bună este că în volumele Adinei Huiban există și poeme compuse neglijent. Că un fiu de bani gata care aruncă bancnote în dreapta și în stânga, poeta își cheltuiește uneori talentul improvizând diverse texte ușoare și imperfecte, agreabile în felul
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceștia au devenit "preaînțelepți", fiind umpluți "de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești"; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
Ion Buzași S-au implinit 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, liderul Partidului Național Țărănesc, Creștin- Democrat, pe care Petre Țuțea, vestit pentru zicerile sale celebre, memorabile și profund caracterizante, l-a numit „ultimul Senior al României”. Pentru înălțimea sa morală desigur, pentru eleganța civică, pentru superioara înțelegere a democrației, chiar întro învălmășită perioadă de tranziție a României și într-un teritoriu
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
modelul lui Cicero, chiar numele dialogurilor purtate în oraș. Oricum, volumul a fost scris la 35 de ani și dedicat bizarei Lucrezia Borgia, a cărei făptură i-a inspirat cardinalului hotărîrea de a așterne meditațiile de aici. Că o femeie vestită pentru ușurința cu care schimba bărbații i-a fost muză nu e defel o extravaganță, dovadă că înalta față bisericeacă, deloc stînjenită de spectrul celibatului la care se obligase prin devoțiune eclezială, a cunoscut la vîrsta de 43 de ani
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
umeri, îmi cresc degete din atingeri. Se cioplesc urechi din vibrații. Mirosul se evaporă ca un abur din flori și îmi cresc din lumină ochi. II Dacă ochiul se deschide, dacă pleoapa se înlătură, dacă vederea se crapă, dacă impulsul vestește, o barcă le pescuiește și le cară în susul râului. Dacă barca e urcată în cer prin apele verzi ca printr-un tunel luminat, vâslașul cântă toată noaptea cu pieptul gol, fără frică. Îi apar în cale capete de lei și
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
împreună cu recenta, prea blânda și grațioasa-ți consoartă, a noastră veche și scumpă prietină [sic], Zorina (zisă, pe vremuri, și Mocanu). Dezolat peste măsură de a nu fi putut, în ultimul moment, să-mi manifest prezența la Cluj (de altfel, vestită prin preopinentul Bozbici) pentru a gusta din Târnava nupțială, pentru a te săruta zgomotos pe ambii obraji (ocolind cu mare grijă prelungul obstacol care li se interpune), pentru a asista cu emoție și indulgență la primul „dans al omului încătușat
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
condamnarea potrivit deciziei justiției. Neînțelegerea era totală. Pentru că anchetarea și judecarea unui prim lot de vinovați întîrzia nepermis de mult, Sima și ai lui acuzînd autoritățile antonesciene de colaborare, firește, cu iudeomasonii. Pînă la urmă, Sima publică un comunicat care vestește că săptămîna 25-30 noiembrie "va fi închinată memoriei, eroismului și jertfei nemuritoare a întemeietorului mișcării legionare." Dacă aceasta ar fi însemnat numai rugi și pomeniri încă ar fi fost bine. Dar era evident că se dorește infinit mai mult. La
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]