159 matches
-
prima.“ A adeverit că numita Locarno nu iera proastă dăloc și că florile iera foarte la fix ca s-o turbeze Tejerina și să dea dân craci. III Până În săptămâna următoare, Savastano s-a Închis Într-o imensă tăcere vestitoare de furtună. În sfârșit, l-am descusut, pe o Salutaris, despre cele petrecute. Mi-a explicat: — Nu ie zi să nu apar cu garoafe la etaj. Cum zice mereu popa Carbone, istoria să repetă. Donșoara nu dășchide decât după peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe cît păreau. Undeva de pe pantele dealurilor, mai jos de club, Începu să sune o alarmă de securitate, sfredelind noaptea ca o cicadă metalică. Sirena de răspuns a patrulei de pază voluntare porni să urle printre palmieri, ca un spirit vestitor de moarte plutind peste vilele cufundate În Întuneric. Crime neștiute scuturau somnul Estrellei de Mar. Mi-a zburat gîndul la favelele din Rio, violentele comunități Înghesuite În barăci pe dealurile din jurul orașului. Acestea le aminteau bogaților adormiți În apartamentele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cap pe Georgiana, și cu asta basta! Mai bine să mă gândesc la programul meu de azi. Trase adânc aer în piept și-și aprinse o țigară mentolată. Fumă tăcută, așteptând să se încălzească bine cafeaua, să facă mici bulbuci vestitori de înfierbântare. Apoi și-o turnă cu grijă în ceașca de porțelan din noul set pe care și-l cumpărase de la supermarket. Un set foarte fin, cu toartă aurie. Se așeză la masă și sorbi alene din cafea, trăgând apoi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cele mai sărace” a unui Bacovia. „Uneltele de vizionar și de magician” romantic le va dori puse, înainte de orice, în serviciul „umanității în suferință”, recunoscându-i, încă o dată, și mai apăsat, poetului „o mare forță de profeție”, ca fiind „mesagerul vestitor al unor timpuri fericite”. Și va veni, nu peste mult, o vreme când, în creația sa de limbă franceză, va privi cu destulă detașare unele din experiențele sale imagistice, fie și cele mai îndrăznețe („N-aș mai găsi nici o bucurie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
că obișnuiesc să bea zilnic o cană cu suc de trestie de zahăr. În China, ea este folosită și la tratarea cancerului. Trebuie să bem o dată pe zi suc sau să sugem sucul direct din trestie. Turturica Considerată În Occident vestitoare a păcii, turturica este În China atât o delicatesă foarte prețuită, cât și un leac eficient. Conform studiilor moderne, carnea ei conține proteine, vitaminele B și B2, fosfor, calciu, fier și alte elemente nutritive. Ca aliment medicinal, carnea de turturică
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
nu vor putea să meargă în același paralel cu ale viteazului care subt picioarele sale iartă pe protivnicul său cel învins, sau dacă glasul său nu va putea să detune cu aceeași putere și vibrare întocmai ca al trîmbiței cei vestitoare de biruință; și, în sfârșit, în zadar un actor s-ar sui pe șenă ca să ne înfățișeze veacurile trecute, pătimile și virtuțile, ca să ne învețe sau să ne pricinuiască petrecerea, dacă mișcările sale cele stîngace, dacă glasul său cel necioplit
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți negustori Și meseriași, Luminați trăitori De prin Iași: E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Semnez, eu, Petre Capra De vinuri vestitor, în slova latinească: „Sunt prim cumpărător”. (Din revista POEZIA 2008, P.P1-92) CONSTANTIN MILICESCU Colonelul Costache Milicescu a fost numit la data de 9 ianuarie 1859 șef al oștii moldovene. A îndeplinit funcția de ministru de război în guvernul Vasile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
anul 1968, se Înființează În Tătărași Școala nr. 22, care va prelua o parte din populația școlară nou venită În blocurile cartierului, dar și din vechea circumscripție. Trei ani mai târziu, la 15 septembrie 1971, Într-o zi ploioasă, dar vestitoare de rod bogat, se deschideau larg porțile unui nou local pentru Școala Generală Nr. 10, acesta din strada Ciornei nr. 18-20. Aici urmau să Învețe carte, pentru Început, o bună parte din elevii școlii situate În strada Vasile Lupu. În
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
unui vin...”), atunci, inexorabil, e „vreme de beție”! Unul dintre clișeele reluate și reabilitate de Bacovia e „auroră”. înainte de Bacovia, la noi, cuvîntul îl folosiseră Constantin Negruzzi, într-o poemă recitabilă, cu oarecare ecou în rîndul cititorilor: „Aurora se ivește vestitoare dimineții”, și Alecsandri: „Și deodată aurora se ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de a exprima poetic în romînește venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină;/ Vezi cum zorile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
colaborare cu sfântul. Din punctul de vedere care ne preocupă, uneia îi atribuim creația culturală, iar celeilalte lucrarea morală, fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel, ideea teandrică, în accepțiunea ei generală, ne pune în față geniul ca vestitor sau ca profet natural al unei ordini de perfecțiune superioară lumii noastre, simbolizată în plăsmuirile lui; precum în accepțiunea ei specific creștină, aceeași idee teandrică ne pune în față pe sfânt, în a cărui perfecțiune morală contemplăm un semn al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorbesc./ Închid într-înșii taina și pier cu dânsa-n suflet./ Tu ești fiică de rege și poți să spui orice./ Când ei vor fi în tine, va răsuna cetatea/ De strașnică uimire, și toți s-or spăimânta (I 1). Vestitoarea adevărului va fi repudiată de semeni : Te vor urî... De tine ei se vor depărta,/ Îți vor striga : nebuna, cu pietre te vor bate./ Și ai pieri de n-ar fi doar sângele ce-l ai (I 1). În pofida reticențelor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numește fata mea cuminte, troienii se închină în fața ei, sacră profeteasă a zilelor cumplite, preotul vede în adepta vechilor zei singura scăpare a orașului : O singură ființă îi poate ajuta./ Aceea care zeii cei drepți și vechi cinstit-a,/ Casandră, vestitoarea cea neînfricoșată,/ Încearcă rugăciunea din urmă (IV 7). Apelul celor ce se prosternează spre a-i obține îndurarea (în fața ta cădem/ Și te rugăm, sărmană martiră, de iertare) este primit cu rezervă de tânăra sceptică în privința capacității muritorilor de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu prea miros vestitoarele tale..." "Ba ai matale nasul înfundat, boierule!" "Ce obraznică poți să fii!" Tot tropăind și lovindu-și palmele ca să se încălzească, țigăncușa observă cu aplomb: "Obraznicul mănâncă praznicul, boierule, timidul face treaba!" "Nu-mi mai spune boierule, sunt un fiu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ciocnirilor!... De data asta, se ține bine, dar temperatura sânilor ei, sfidând grosimea hainelor, îi taie respirația. Rămâne lipit de ei, amețit, asurzit, moleșit, mică insectă prinsă de o hârtie de muște! Vai! Țigăncușa îi prinde din urmă: "Ei, boierule, vestitoarele primăverii te-au înveselit, da' buchetul nu mi l-ai plătit!" Începe iar să se caute prin buzunare, cu furie, dar, tot negăsind mărunțiș, îi dă o bancnotă. "Râzi de mine, boierule? N-am vândut azi nimic!" Fata strecoară o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va sta drept mărturie pentru dragostea și încrederea pe care le-am sădit-o în inimă. Priviți-le ochii și veți vedea spicul roditor, ritmul horelor străbune, vestitoare de trăinicie și de bună simțire. Din sufletul lor va izvorî lumina primitoare a vieții, îndreptată spre visul de vară, cu miresmele vacanțelor făuritoare de bucurii.”
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
-o, treaba lor”. Saltul în noua condiție de inițiată este simbolizat prin curățirea trupului de țesuturile perisabile și refacerea lor sub puterea regeneratoare a apei vii baptismale. Osatura „nu reprezintă o moarte statică, o stare definitivă, ci o moarte dinamică (...) vestitoare și instrument al unei noi forme de viață. Scheletul, cu surâsul lui ironic și cu alura lui gânditoare, simbolizează cunoașterea aceluia care a trecut pragul necunoscutului, pătrunzând prin moarte taina tărâmului de dincolo”. El este reacoperit prin botezul care acordă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și lumea prinsese nădejde] (Ibidem.). La 16/29 septembrie se împliniră șase luni de la internarea mea la Pasărea. Toate erau neschimbate, chiar frumoasa lună plină la care priveam atunci așa de tristă și emoționată, dar care acum mi se părea vestitoare de știri bune de la ai noștri. Toate îngrijorările de atunci se schimbaseră în speranțe, revoluția rusă ne reda Basarabia, atitudinea polonezilor, cehilor și slovacilor ne promitea dez membrarea Austriei, turbarea ungurilor ne-o confirma. Credeam în constituirea Ucrainei independente, prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu viziunile lui macabre și cu grețurile consecutive practicilor nenumite; dar parcă tot mai bine În Valahia noastră, cu bordeluri vesele și cu fete numai bune de iubit, cu domnii se rioși și cu băieții acestora. - Rozina și candela ei vestitoare a În du rării Celui Milostiv cu femeile păcătoase. - Despre cum duhul credinței religioase poate atinge aceste suflete păcătoase. - „Prostituatele sunt mai aproape de Dumnezeu decât femeile cumsecade“, pretinde Anatole France. [...] Mai mult ca de orice, feriți-vă de sămânța cea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
suav, revino, du-te/ pentru războaiele pierdute ”. Cântecul se numește Imn. Îmi amintesc de începutul altuia, cântat de Frățilă : „Lătrau caii, lătrau caii...”, deschizând abrupt, alarmant, aprehensiunea unui sfârșit de lume : cai care latră, caii, toți caii, ce larmă sinistru vestitoare ! Această intervertire de atribute (dacă vor începe câinii, toți câinii, să necheze?) are ceva apocaliptic. Dragostea e totuși mai tare. În linia trubadurescă, dar cu sens inversat, divinizând femeia nu ca regină sau „Doamnă”, ci ca sclavă, am auzit adesea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
trompetele de argint sunau marșul întoarcerii triumfale a lui Rhadames un zvon trecu prin mulțime. Era vestea atentatului de la Sarajevo. Spectatorii, care nu se lăsau înșelați de cîntecul de leagăn al pacifiștilor, plătiți sau sinceri, au simțit trecînd un suflu vestitor al furtunii, în seninul acestei nopți înmiresmate de vară și au știut că moartea sîngeroasă a lui Franz Ferdinand deschidea porțile templului lui Ianus pentru un război care urma să răscolească lumea. Neutralitatea italiană: august 1914 mai 1915 După patruzeci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cea mare. O vestește, o anunță ca pe o regină frumoasă, inocentă, blîndă și înțeleaptă, că este aleasă să poarte în pîntec pe fiul lui Dumnezeu. Viața. Și ea se pleacă ușor, tot cu mîinile împreunate pe piept, ca îngerul vestitor, ca să primească vestea cum se cuvine. Verdele consistent al pădurii din spate se-nfioară de plăcere... și pădurile de la Sibiel îi preiau taina și fiorul în mișcări, sunete, mirosuri și culori. Care-mi redefinesc viața cea adevărată. Anna Karenina l-a
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
Ca miezul ierbii scuturîndu-și Leagănul, Ca plasa, Pescarii, În ochiul cocoșat Al desfăcutului. Și prind coajă și vînt închis- Prind gropi și se în-cale-că Urmîndu-se pămîntos și noptatec Pe căi melcești, Și strigă în iarba fiarelor, Deschizătoare, Și pasc iarba vestitoare, De dimineață netrădătoare... Dar ies închiși La față și la fugă... Își intră alunecos înapoi în ei înșiși, Ca sîmburele de lună-n lumină. Lehamite Să se oprească fuga. Șchiopătează mereu În goluri de sunet. Degeaba are atîtea picioare, Cîte
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
I tre filosofi"") pentru Taddeo Contarini. Și în acest caz există divergențe în legătură cu cele trei personaje reprezentate. Opinia cea mai răspândită este că nu ar fi vorba de filosofi, ci de cei trei magi din Răsărit care aștepta apariția stelei vestitoare a nașterii lui Christos. În acest tablou Giorgione se înfățișează pe sine în postura celui mai tanar dintre cei trei înțelepți. Tabloul este de obicei datat în legătură cu lucrările pentru "Fondaco dei Tedeschi", tematica să denotă aceeași preocupare cu subiectele esoterice
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
deși Biserica Catolică nu este de acord cu existența lui. În mitologie, există ființe fabuloase și uneori înspăimântătoare care vestesc venirea ceasului morții. De obicei, în multe superstiții, păsările strigiforme cum ar fi bufnițele și cucuvelele sunt considerate a fi vestitoare de acest tip. În mitologia irlandeză, există niște zâne înspăimântătoare la chip numite "banshee" care se arată înainte să moară cineva. Uneori moartea este vestită prin vise, premoniții sau viziuni. În "Miorița", elementul premonitoriu este oaia năzdrăvană.
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]